2,475 matches
-
de dragă oricărui manager - poate fi șansa suplimentară de a supraviețui Într-un mediu concurențial, În care trădările sau „defectările” sunt fapte comune. Evident, nu punem În discuție valoarea reală a demersului teoretic moral cu privire la mediul de afaceri ci doar atenționăm asupra posibilității - deloc nerealiste - ca, sub acoperire etică să se ascundă interese sau tendințe deloc morale. Nu Întâmplător „Începând cu anii ’80 și până În prezent, Întreaga problematică a comportamentului etic În afaceri s-a amplificat foarte mult sub presiunea unor
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Această ireversibilitate a responsabilității, această „non reciprocitate”, pentru a utiliza vocabularul lévinasian, este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește În limitele proprii, este măsura umanității noastre. Înțelegerea pericolului Închiderii individului În „granițele” ființei - asupra căruia ne atenționează Lévinas - și previziunea denaturării esenței umane, ca urmare a exceselor tehnologice despre care avertizează Hans Jonas - ne furnizează conceptul de om, care ne permite să ne Înarmăm Împotriva acestor deformări. Etica tradițională se relevă incapabilă să răspundă gravității și amplorii
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
judecată sau acuzați de defăimare. Însă asta nu împiedică ca acuzațiile, fie și sub o formă interogativă, să-și facă loc în mintea oamenilor. De altfel, cei acuzați știu bine asta și nu rareori putem auzi un om politic care atenționează un jurnalist: „Vă rog să încetați cu insinuările dumneavoastră”, la care jurnalistul răspunde invariabil: „Nu am făcut decât să pun o întrebare!”. O întrebare, într-adevăr, însă una care nu rămâne așa mult timp. Pentru mai multe informații Pandelaere, M.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
capitalist, nu prin speculație și acrobație financiară acestea-l vor ruina. Capitalismul înseamnă riscuri... pentru cei care nu au la timp informația necesară. Iar aceasta nu se distribuie oricui, ar fi un egalitarism periculos, contraproductiv. Unele spirite de bun-simț au atenționat totuși asupra faptului că și castelele de nisip se năruie din timp în timp. Tot clasicii ne învățau că economia de piață și întregul sistem capitalist sînt fondate pe interesul particular și pe egoismul util al celorlalți. Toate încercările de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
istorie generală, în schimb, ar urma să desfășoare spațiul unei dispersii"16. Astfel, istoria se multiplică în istoricități, iar subiectivitatea în subiectivități lipsite de un nucleu dur, conducând și la suspendarea cărții, operei și autorului. Un alt teoretician care a atenționat asupra pericolului termenilor periodizanți este Matei Călinescu 17; statutul acestor termeni este înșelător, deoarece chiar și gânditorii care afirmă deschis că nu sunt interesați de periodizare sau chiar o resping cu vehemență sfârșesc prin a o utiliza prin intermediul diverselor scheme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Irving Howe și Harry Levin scriu despre fenomenul postmodern ca despre un tip de "desprindere" din ceea ce se poate numi "marea mișcare modernistă", și tot în aceeași perioadă termenul este utilizat de către Leslie Fiedler și Ihab Hassan. Susan Sontag 43 atenționează asupra "noii sensibilități" (Best și Kellner amintesc faptul că această sintagmă a fost utilizată prima dată de Howe), care face apel la experiența noastră, înțelege arta, de pildă, ca pe o extindere a vieții, face să dispară distincția dintre "cultura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
negativă a accelerării și a modificărilor pe care le presupune. Dezorientarea, supravegherea electronică sau superpanopticonul social, atomizarea, preeminența valorilor narcisist-hedoniste, apariția societăților postmoraliste, a "erei vidului", "dizolvarea datoriei" (Lypovetsky) sau dezvoltarea unei "moralități fără cod etic" (Bauman) sunt, după cum ne atenționează mulți autori, doar o parte infimă a pericolelor unei astfel de orânduiri postmoderne. 2.2.2. Modernitate versus postmodernitate? Conceptul de postmodernitate, la fel ca și cel de postmodernism, nu a fost unul acceptat în unanimitate sau cu ușurință de către
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sociale prevalează în fața discuțiilor pur lingvistice. Prin discursivitatea sa, considerată de cele mai multe ori paradoxală și agresivă, postmodernitatea poate totuși să pună o gamă de întrebări pertinente referitoare la rolul mass-media, al societății, al reflecției în genere. Tocmai de aceea, ne atenționează Lyon, "socialul și culturalul trebuie luate împreună", cercetarea speculativă trebuind să se raporteze și la condițiile socio-economice și politice, relația postmodernism postmodernitate afirmându-se drept necesară. Cunoașterea lumii postmoderne și înțelegerea mecanismelor sale de funcționare pot reprezenta o cheie a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atunci ar însemna că legătura lor metonimică s-ar traduce prin continuitatea dintre cele două fenomene, între postmodernism și modernism existând mai multe asemănări și transferuri prin asociere decât diferențe majore. Din altă perspectivă, în schimb iar Ronald Schleifer a atenționat asupra faptului că "postmodernul este legat metonimic de modern în sensul complex al acestui termen"150! chiar Marc Bonhomme evidențiază cinci efecte metonimice importante care se pot manifesta în utilizările discursive: individualizarea unei noțiuni, devalorizarea unui concept, destructurarea unei descrieri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teamă de a da înapoi către acea presupusă zonă de umbră, să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare filosofică poate fi caracterizat prin scepticism, neîncrederea în autoritate 168, în metanarațiuni, antifundaționalism, valorizarea experienței estetice și retorice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indecizie sau de "purgatoriu", ci mai mult cel de refuz de a mai utiliza o serie de teorii, concepte și discursuri (moderne) care și-au arătat forța explicativă (și limitările) în anumite contexte. Mai mult decât atât, Best și Kellner atenționează asupra "reificării postmodernismului", pe care îl observă în anumite scrieri contemporane și care poate conduce la grave erori în ceea ce privește discutarea acestui concept (dintre care generalizarea pripită și reducționismul sunt doar două exemple). În acest sens, ei afirmă că "nu "mintea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa din fragmente 212, situație care exclude coerența, linearitatea, lipsa contradicțiilor. Deși Derrida consideră că o "formă primară" a discursului postmodern este colajul/montajul, David Harvey atenționează asupra faptului că reprezintă un risc considerarea lor drept indicii ale distincției dintre modernism și postmodernism, la fel cum și fragmentarea este utilizată și în alte curente, astfel încât luată separat, ea nu poate fi un criteriu distinctiv. În scrierile filosofice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coduri ale societății". Orice formă dominantă 214 de gândire și acțiune este suspectată din cauza potențialului opresiv pe care îl poate avea și tocmai de aceea decanonizarea și deconstrucția sunt instrumente la îndemâna celor care provoacă schimbări majore în diverse domenii. Hassan atenționează asupra faptului că acest proces este reversibil, în sensul în care orice schimbare ce intervine în urma decanonizării sau demistificării alteia poate produce, la rândul său, forme noi de gândire, limbaj, cunoaștere cu forță opresiv-dominantă sau totalizatoare, astfel încât aceste mijloace ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
are aceeași "demnitate" ca și textul literar criticat) este în continuă creștere din moment ce furnizează o revizuire a vocabularelor finale care ne-ar constitui. Mai mult, pentru ironist, critica literară este "disciplina intelectuală conducătoare", iar criticii sunt adevărații "sfetnici morali". Habermas atenționează asupra pericolului intruziunii criticii literare în activitatea criticii metafizicii, situație ce ar periclita statutul și substanța proprii fiecăreia dintre ele. Pentru filosoful german, limba nu are doar o funcție poetică, deschizătoare de lume, ci și rolul de a rezolva probleme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
paralel" celui deja existent, ci doar demascarea modului său de funcționare. În acest scop, Derrida va considera că procesul de deconstrucție cuprinde două operații: răsturnarea și deplasarea (opozițiilor de tipul subiect/obiect, sensibil/inteligibil, vorbire/scriere etc.). În Diseminarea se atenționează asupra riscului, pe de o parte, de a folosi vechile nume ale metafizicii și, pe de altă parte, de a ne elibera imediat de acestea și de a trece în exterioritatea lor, "prin urmare, aceste două operații trebuie să fie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, p. 268. 67 Cf. Kirsten Simonsen, "Planning on "Postmodern" Conditions", p. 52. 68 Steven Best și Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interrogations, p. 25. 69 David Harvey atenționează însă că nu vom întâlni conceptul de postmodernism în toate țările, tipul de organizare socială și dezvoltare fiind unul decisiv pentru adoptarea și utilizarea termenului. 70 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, p. XVI. 71
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
opinia filosofului francez, el oferind exemple concrete în vederea demolării unor principii moderne de tipul "tot ceea ce e real e rațional, tot ceea ce e rațional e real" sau "tot ceea ce e democratic e prin popor și pentru el, și invers", Lyotard atenționează în legătură cu două exagerări interpretative care s-ar putea produce plecând de aici. Prima dintre ele ar fi aceea că nici un fel de povestire nu ar mai fi utilă și credibilă, dar teoria sa refuză concluzia conform căreia "nici o povestire nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
s-au estompat sau uitat o dată cu utilizarea lor în discursul filosofic, uzura devenind structura însăși a metaforelor. Mitologia albă se apropie astfel de palimpsest, încorporând în sine însăși o istorie fascinantă a primelor sensuri care au produs-o și care, atenționează Derrida, este încă activă. 234 Jacques Derrida, "La Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", p. 261. Richard Rorty interpretează acest pasaj în termenii următori: A spune că filosofii visează la existența unei singure metafore adevărate e echivalent cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adecvate a piețelor, firmelor și produselor financiare, asigurarea integrității piețelor fi nan ciare și întărirea cooperării între principalele instituții financiare ale lumii (modernizarea structuri lor de guvernanță ale FMI și ale Băncii Mondial e). Totuși, au fost voci care au atenționat încă di n a nii ̕90 că modificările structural instituționale ale capitalismului (în primul rând, amplitudinea și particularitățile piețelor financiare) sporesc riscurile sistemice, că globalizarea financiară face mai facilă prop aga rea crizelor de la o eco nomie la alta
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
5 aprilie 1940, ambasadorul german la Oslo a invitat membrii guvernului norvegian, precum și alte personalități să vizioneze un film despre războiul din Polonia, care prezenta scene de groază din timpul bombardării Varșoviei. Încheierea prezentării filmului conținea insinuarea care dorea să atenționeze pe norvegieni: Pentru asta pot mulțumi prietenilor britanici și francezi" [6, p. 204]. Pe 8 aprilie 1940, distrugătoare britanice au plasat un câmp de mine pe canalul spre portul Narvik. Guvernul norvegian a adresat proteste guvernului britanic. Trupele germane au
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
8, p. 8]. Infirmitatea statului și instabilitatea politică sunt dovedite și de faptul că din 1932 până în 1937 s-au succedat paisprezece cabinete guvernamentale [8, p. 8]. Prin contacte cu personalități din guvern și parlament, prin presă, De Gaulle a atenționat că măsurile de înarmare germane "constituiau violări flagrante ale tratatelor internaționale", dar "lumea liberă" s-a mărginit să opună doar protestul platonic al Ligii Națiunilor [8, p. 19]. Pentru De Gaulle, "era insuportabil" să vadă "cum inamicul de mâine se
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
pe Piața orașului (subl.ns.), din care cauză se resimte lipsa pe piață a acestor articole”. a.II. „Tranzacțiunile se fac prin locuri îndosite, în afara Pieții orașului” P și la interzicerea vânzării acestora comercianților din afara orașului și chiar ju -i atenționa pe producătorii locului asupra pericolelor cel puțin pecuniare la care se expun, dacă nu vor respecta niște reguli stricte și cu consecințe extrem de dure. Într adevăr, polițiștii aveau foarte mult de lucru în acele timpuri iar adresele primite din partea primăriei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
național(ist). Un exemplu clar în acest sens este utilizarea sloganului "În slujba Crucii și a Neamului Românesc", foarte asemănător cu cel al Mișcării Legionare: "Pentru Dumnezeu, Neam și Patrie". US State Department, care identificase PRM ca aparținând extremei drepte, atenționează și asupra PNG, tocmai datorită acestui slogan (Sum 2008, 8). Relevanța PNG-CD pentru spectrul politic românesc nu este foarte mare deocamdată, singura vizibilitate politică fiind cea a liderului său, care va dura atâta timp cât activitățile sale extra-politice i-o vor permite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și foametea anilor ’46-’47 a fost diferențiată, în funcție de naționalitatea cetățenilor ce locuiau pe teritoriul de atunci al județului. Astfel, dacă țiganii s-au bazat pe furturi, jafuri și tâlhării (despre care prefectul de atunci al județului, preotul Neculai Sârbu, atenționase Legiunea de Jandarmi), evreii și-au organizat cantine proprii, exclusiviste, la care nu aveau acces decât ei înșiși și nimeni altcineva. După cum vom demonstra în acest material, banii necesari acestor cantine proveneau din donațiile propriilor co-minoritari, dar, potrivit lucrării „Primejdii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
gradului de înțelegere a unui conținut de idei, de învățare eficientă. Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze ceea ce știu sau cred că știu despre tema / problema ce va fi prezentată în text. Ei au fost atenționați că nu are mare importanță dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu; important este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea temă, la acel subiect, solicitându-și astfel, gândirea și imaginația. Apoi ideile produse de
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]