5,138 matches
-
croitoreasă)”. Deci, din cei 18 „fondatori”, 16 erau evrei iar doi români, ceea ce nu corespundea compoziției etnice de atunci a orașului care era de un alogen semit la trei români autohtoni. La finalul documentului constitutiv, tov. Elena Zelinescu a vorbit auditoriului despre importanța constituirii FND-ului (frontul național democrat) precum și despre pregătirile ce urmau a fi făcute în cinstea zilei de 7 noiembrie. b. „Seara a avut loc o retragere cu torțe și un bal organizat de tineret” Arhiva UTC-ului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
luat parte tinerii organizației noastre, tinerii fără de partid (subl.ns.), precum și delegați din partea organizației sioniste, Tineretul Sindicalist și Tineretul Frontului Plugarilor”. Tot din acest document am aflat și cine au fost „teoreticienii”-oratori, precum și minciunile turnate cu pâlnia în urechile auditoriului: „...la prima conferință s’a expus situația politică economică internă și externă de către tov. Bighiu Petru și <<Poziția Tineretului Progresist din România>> care a fost expusă de tov. Rubin (Schulimsohn, n.n.). La a doua conferință s-au comemorat 5 ani
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
seceta un dezastru național>>, au fost circa 80 tineri. (...) ...la 18 Mai când a conferențiat tov. Constantin Antip despre programul de luptă a U.T.M.ului, au fost circa 50 tineri”. Același Bighiu trage concluziile tot mai slabei participări a auditoriului, aruncând anatema asupra tovarășilor de „sectă” neplătiți: „...s’a observat de asemenea că mobilizarea la conferințe a fost din ce în ce mai slabă (subl.ns.). Prima conf. 140 tineri, a doua cca. 80 și a treia cca. 50”. Căutând și o rezolvare a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ultra-comunist „Scânteia”, lozincă ce a fost repede preluată de papagalii de pe la județe, conform instrucțiunilor primite pe linie de partid. De altfel, toate ședințele din epocă începeau obligatoriu cu „momentul politic” unde tov. secretar de PMR sau de UTM „prelucra” în fața auditoriului articolul de fond sau editorialul apărut în ultimul număr din acest ziar comunist profund demagogic și eminamente mincinos dar și extrem de vindicativ. Următoarele rânduri ale acestui episod au avut ca bază de documentare „Raportul de activitate al Organizației Tineretului Sătesc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Gallagher (1999, 326) prestația politică a lui Ion Iliescu în primii șapte ani de conducere este clarificator: "slalomul nesfârșit al președintelui în ceea ce privește atitudinea sa față de democrație, liberalizarea economiei și puterile occeidentale precum și evidențierea valorilor neocomuniste restauraționiste sau democratice în funcție de specificul auditoriului intern sau extern, iată doar câteva aspecte specifice unui președinte cu trecut comunist". Această perioadă a fost una a duplicității. Aflată între trecutul estic și autohtonist și provocarea unui viitor european occidentalizat, puterea politică instalată după 1992 nu a avut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Vasile Baltă ce la ora aceea nu era pentru prima dată pe postul de președinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Orașului Vaslui, el mai ocupând această funcție și la începutul anilor ’50. Nu știm dacă atunci a plăcut auditoriului această cuvântare dar valoarea ei abia acum, după trecerea atâtor ani, ni se dezvăluie. Cele scrise și spuse de Baltă în anul 1966 ne arată în anul 2010 ce zestre avea Vasluiul pe atunci. Chiar și începutul discursului a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Kogălniceanu-CălugăreniDonici. c. Cât mai multe spații verzi! Bine-nțeles că locul I pe Regiunea Iași și locul II pe țară nu fuseseră adjudecate de orașul Vaslui „pe ochi frumoși” sau cu celebrele „pile”. În continuarea discursului său, Baltă a prezentat auditoriului și o statistică edificatoare după ce a menționat faptul că suprafața totală a spațiilor verzi ajunsese în 1966 la 423.000 m.p. și își punea speranța că în anul 1967 această suprafață va spori cu cel puțin 100 de mii de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
parte, pretențiosul termen "prelecțiune", care duce imediat gândul spre aerul rarefiat și oficial al vreunui amfiteatru în care s-au așezat întru savantă ascultare minți luminate. Pe de altă parte, banalul, modestul termen "popular", implicând imaginea unei mase amorfe, un auditoriu pestriț și superficial, adunat eventual în vreun cămin cultural proaspăt văruit, dar cu ușa desprinsă din una dintre balamale. Iar când între "prelecțiuni" și "populare" se mai interpune complexantul și de nimic bun anunțătorul "filosofice", situația de-vine cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
interesul pentru revistă, pentru că, dincolo de mondenitatea și latura oratorică a prelegerilor, era mai confortabil să citești opiniile junimiștilor în paginile "Convorbirilor", ba chiar, o perioadă, să citești integral textul prelecțiunilor. În plus, o anume politizare avea să fie taxată de auditoriul dezinteresat politic, aspect amintit de George Panu: "Prelecțiunile populare, deși se continua de patru ani, nu făcuseră adepți mulți în Iași. Mai întâi aveau aerul de a trata cam peste picior pe un public mai dinainte considerat ca ignorant. După
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
acestei expresii, între tot ceea ce avea mai de preț Iașul acelor ani, un pretext pentru intelectualii vremii (mai mult sau mai puțin autentici) de a lua cunoștință unii de ceilalți. Numai faptul de a te afla în sală, în rândurile auditoriului, reprezenta o confirmare a unei anumite poziții, apartenența la un nivel spiritual diferit de cel cu care erai obișnuit în viața de fiecare zi. Întâlnirea cu Celălalt avea drept rezultat configurarea unui dublu orizont: orizontul prelec-torului, proiectându-se pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o confirmare a unei anumite poziții, apartenența la un nivel spiritual diferit de cel cu care erai obișnuit în viața de fiecare zi. Întâlnirea cu Celălalt avea drept rezultat configurarea unui dublu orizont: orizontul prelec-torului, proiectându-se pe sine în auditoriu, văzându-se, deci, pe sine cu ochii comunității din care se ridicase; orizontul auditoriului care, la rândul său, se proiecta pe sine în prelector, ca într-un model, ca într-un reper. Asta la un ceas când prezența reperelor era
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cu care erai obișnuit în viața de fiecare zi. Întâlnirea cu Celălalt avea drept rezultat configurarea unui dublu orizont: orizontul prelec-torului, proiectându-se pe sine în auditoriu, văzându-se, deci, pe sine cu ochii comunității din care se ridicase; orizontul auditoriului care, la rândul său, se proiecta pe sine în prelector, ca într-un model, ca într-un reper. Asta la un ceas când prezența reperelor era imperioasă pentru ieșirea din colapsul în care se găsea cultura românească. De cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
într-un reper. Asta la un ceas când prezența reperelor era imperioasă pentru ieșirea din colapsul în care se găsea cultura românească. De cel puțin unul din aceste orizonturi era conștient cel ce se încumeta să rostească celebrele cuvinte "Onorat auditoriu", căci iată ce notează Maiorescu într-o însemnare de la 1866, făcută în urma unei adunări literare a Junimii: "Eu am citit programul societății noastre; totul primit, și am stabilit și prelegerile populare. Dintr-asta va să iasă mult, dacă ceilalți au
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fie dominat de confuzie și de ignoranța. Nereușind să înțeleagă aspectul pernicios al tuturor cuvintelor scrise, al căror mesaj poate fi corupt sau deturnat ad libitum, zeul rațiunii decide să-și sfințească volumele citindu-le cu voce tare în fața unui auditoriu de spirite tulburate, care devin, astfel, propagatori ai falsei științe a Rațiunii. Blasfemia se consumă pe fundalul unui spațiu sacru, templul soarelui: "Thus în the temple of the Sun his books of iron & brass / And silver & gold he consecrated reading
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
folosește limbajul verbal și este utilizată pe scară foarte largă, reprezentând aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicării de către manageri. Interlocutorul poate fi o persoană - comunicare față în față (interpersonală, care poate fi și interactivă) sau un grup (comunicare în fața unui auditoriu). În general, comunicarea verbală include: relatări despre evenimente, împrejurări, sentimente și reacții, părerile despre oricine și orice, opinii. În cadrul organizației, acest tip de comunicare vizează: schimbul de informații, instruirea subordonaților, modificarea identității individuale sau de grup, influențarea atitudinii subalternilor, menținerea
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
folosește limbajul verbal și este utilizată pe scară foarte largă, reprezentând aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicării de către manageri. Interlocutorul poate fi o persoană - comunicare față în față (interpersonală, care poate fi și interactivă) sau un grup (comunicare în fața unui auditoriu). În general, comunicarea verbală include: relatări despre evenimente, împrejurări, sentimente și reacții, părerile despre oricine și orice, opinii. În cadrul organizației, acest tip de comunicare vizează: schimbul de informații, instruirea subordonaților, modificarea identității individuale sau de grup, influențarea atitudinii subalternilor, menținerea
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
băncilor trebuie să stabilească strategii coerente, să stabilească politicile operaționale și să Își asume răspunderea pentru a garanta buna funcționare a băncilor. Conducerea executivă trebuie să fie numită pe criterii de competență profesională și de integritate. Comitetele de audit și auditorii (atât cei externi, cât și cei interni) trebuie să evalueze sistemele de control ale băncii, În special În domeniul contabil și al tehnologiei informatice. Pentru administrarea riscurilor specifice băncilor internaționale, este necesar să se constituie comitete de administrare a riscurilor
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Întreruperea activității sau funcționarea defectuoasă a sistemelor de telecomunicații, hardware sau software; practici greșite de resurse umane, cum ar fi testarea insuficientă personalului bancar În ceea ce privește aptitudinile, etica sau profilul psihologic; procese manageriale, intenționate sau nu, cum ar fi interferența cu auditorii interni; dezastrul, cum ar fi inundațiile, pene de curent, activități teroriste. Măsurarea riscurilor de mai sus se poate face fie prin abordări IRB (prin sistemul intern de rating al fiecărei bănci), fie În urma evaluărilor instituțiilor internaționale de rating. În privința riscului
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Analiza mesajelor comunicării / 97 Analiza de conținut tehnică de cercetare sistematică a mesajelor comunicării / 97 Greva generală a profesorilor din noiembrie 2005 și jocul politic / 99 Capitolul 9. Să scriem și să vorbim corect și eficient / 123 Analiza scopului și auditoriului / 123 Documentarea / 125 Susținerea ideilor / 126 Organizarea comunicării / 129 Concepem și edităm într-o limbă vie / 132 Feedback-ul / 141 Concluzii / 143 Capitolul 10. Comunicarea verbală și nonverbală / 145 Comunicarea nonverbală / 145 Comunicarea verbală / 148 Vorbire spontană și vorbire elaborată
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ne străduim să găsim spațiul social care ne pune în avantaj. Studiile în domeniul comunicării demonstrează că le este mult mai greu oamenilor să spună "nu" în biroul șefului decât într-un mediu "neutru". Deci folosim avantajul "terenului propriu", invităm auditoriul să vină pe terenul nostru de joc, în special dacă ne așteptăm la o dispută. Ne vom simți mai în largul nostru, iar ei vor fi puțin stânjeniți din punct de vedere psihologic. De asemenea, să ținem minte că s-
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vor fi puțin stânjeniți din punct de vedere psihologic. De asemenea, să ținem minte că s-ar putea să fim influențați atunci când ne aflăm în biroul șefului și, în cunoștință de cauză, să acționăm în consecință. Timpul Dacă dorim un auditoriu receptiv, îl convocăm dimineața. Dacă dorim un auditoriu nerăbdător, nervos, îl convocăm înainte de masa de prânz. Dacă îl dorim agreabil, ținem ședința imediat după pauza de masă, iar dacă chiar dorim să fie apatici, îi convocăm după-amiaza. Dacă dorim să
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
psihologic. De asemenea, să ținem minte că s-ar putea să fim influențați atunci când ne aflăm în biroul șefului și, în cunoștință de cauză, să acționăm în consecință. Timpul Dacă dorim un auditoriu receptiv, îl convocăm dimineața. Dacă dorim un auditoriu nerăbdător, nervos, îl convocăm înainte de masa de prânz. Dacă îl dorim agreabil, ținem ședința imediat după pauza de masă, iar dacă chiar dorim să fie apatici, îi convocăm după-amiaza. Dacă dorim să obținem neapărat ceva, încercăm la terminarea programului. Adversarul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a evidenței materialelor, putem atrage atenția asupra numărului extrem de mare de activități ce se fac cu ajutorul computerelor. Apoi vom pune accentul pe nevoia de susținere a programului arătând modalitatea greoaie de realizare a evidenței de până acum. Pentru a satisface auditoriul putem da exemplul altor servicii (să zicem financiar) care realizează acest lucru deosebit de eficient. În etapa proiectivă putem schița un model minim de program de acțiune în acest sens (dotare, instruire), iar în etapa acțiunii putem propune, pornind de la reglementările
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fie realizată întotdeauna în ordinea prezentată și etapele nu se exclud una pe alta, astfel că le putem combina în conformitate cu stilul și concepția proprie. Oricum, urmărirea acestor cerințe ne ajută să ne concentrăm asupra comunicării eficiente. 1. Analiza scopului și auditoriului 2. Documentarea (cercetarea) 3. Susținerea ideilor proprii 4. Organizarea materialului 5. Elaborarea și redactarea (editarea) într-o limbă curentă 6. Lupta pentru feedback Analiza scopului și auditoriului Motivația comunicării rezultă din răspunsurile pe care trebuie să le dăm la trei
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cerințe ne ajută să ne concentrăm asupra comunicării eficiente. 1. Analiza scopului și auditoriului 2. Documentarea (cercetarea) 3. Susținerea ideilor proprii 4. Organizarea materialului 5. Elaborarea și redactarea (editarea) într-o limbă curentă 6. Lupta pentru feedback Analiza scopului și auditoriului Motivația comunicării rezultă din răspunsurile pe care trebuie să le dăm la trei întrebări: Este necesar să comunicăm? Ce scop ne-am propus? Cine este auditoriul? Este într-adevăr nevoie de comunicare? În primul rând, ne asigurăm că este necesar
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]