2,743 matches
-
Exemple care să ilustreze acest fenomen apar în FitzGerald (2003), de unde vom cita următoarele dialoguri pentru a ilustra un tip de diferență, gestionarea accesului la cuvânt în grupuri interculturale diferite: Grupul 1 (Tema de discuție: Transplantul de inimă. Participanți: Jack, australian vorbitor nativ de engleză; Asmahan, femeie din Orientul Mijlociu; Yolanda, femeie din America Latină; Doai, bărbat din Asia de Sud-Est) Jack: Am lucrat în toată Australia. Am lucrat ca îngrijitor de turme. Doai: Tu (pauză) îngrijitor de turme? Jack: Un fel de cow-boy. Doai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Numărul unu e cel mai bolnav Paloma: [celui xxxx ci celui care mai] are șanse să trăiască după aceea. Care este în cea mai bună stare pentru a trăi cu acea inimă Și în acest grup se observă că vorbitorul australian întrerupe puțin și cedează imediat cuvântul când este întrerupt de interlocutor, lăsându-l pe acesta să continue. Elvid întrerupe puțin și are tendința de a-și exprima acordul cu interlocutorul, în timp ce Paloma întrerupe cel mai frecvent, pe cea mai lungă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
noua sa identitate și trăind în prezent cu gândul la viitor și la evoluție. Un astfel de tip de discurs „tare” este ilustrat de artistul tehnologizării corporale, Stelarc 10. Stelarc, al cărui nume empiric este Stelios Arcadiou, este un artist australian ce și-a prezentat lucrările de tip performance art în Japonia, Europa, America, începând cu sfârșitul anilor ’60. Artistul folosește sisteme ale roboticii, realității virtuale, inteligenței artificiale, Internetului etc. pentru a augmenta, invada sau interfața corpul uman, alăturând semnale multimediatice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau al socialului, ci mai degrabă ca pe o structură de monitorizat și de modificat. Corpul nu ca subiect ci ca un obiect - nu ca obiect al dorinței, ci ca un obiect pentru design (Stelarc, 1995, p. 92Ă. Pentru artistul australian, corpul devine un simplu „obiect pentru inginerie”, un obiect care poate fi alterat în mod tehnologic și accesat digital. Ceea ce pentru Deleuze și Guattari (vezi mai susă înseamnă „corp psihologic schizofrenic”, „obiect al invidiei” sau „dorință mașinică”, pentru Stelarc înseamnă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
propriul trup la rețea folosind stimulări musculare electrice. Artistul permite astfel utilizatorilor de pretutindeni să-i acceseze direct corpul prin Internet printr-o interfață tactilă sau să-i producă mișcarea involuntară a corpului conectat cu electrozi („Fractal Flesh”Ă. Artistul australian a devenit astfel primul om „teleportat” al istoriei, teleportarea trupului său realizându-se prin controlul agenților virtuali aflați la distanță asupra „corpului involuntar” (Dery, 1996Ă. O astfel de simbioză om - rețea digitală este realizată de artist în „Parasite”, un proiect
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
suport pentru stimularea controlului cibernetic. Performarea postumană a trupului (vezi Causey, 2001Ă, de la tehnici de vizualizare artistic-științifică la metode de reteritorializare corporală și identitară, demarează însă o serie de probleme sociale și etice complicate (vezi mai josă, de care artistul australian nu ține cont în discursul său. Ilustrând exemplul optimist al tehnoevoluționismului, dar și imaginația ficționaliștilor cyberpunk, cyborgii stelarcieni, „obiecte” terminale conectate prin electrozi și cabluri la un sistem cibernetic, sunt propulsați într-un laborator al viitorului. Golirea noțiunii existenței de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre artă și viață, dintre identitate și alteritate, dintre public și privat sau dintre subiect și obiect. Joncțiunea dintre artă și tehnoștiință permite, pe de o parte, construirea de păpuși având piele de sinteză cu aparență umană de către artiștii grupului australian SymbioticA (Oron Catts, Ionat Zurr, Guy Ben Aryă, în colaborare cu un laborator de cercetare a țesuturilor organice. Astfel de entități semivii ale proiectului SymbioticA/Tissue Culture și Art, inițiat în 1996, sunt obiecte/subiecte artistice produse în urma manipulării celulelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
privirii, în special cele instituționalizate, canonizate și istoricizate. Pe de altă parte, performările imaginale ale artistei Orlan se întâlnesc cu performările corporale ale lui Stelarc (vezi primul capitolă: chirurgia cosmetică și restilizarea feței sunt, precum implantul sau proteza la artistul australian, modalități de modificare funcțională și de augmentare a corpului, dar și de estetizare a acestuia („Mi-am dăruit trupul artei” este titlul unei instalații video a artisteiă. Încadrându-se artei postumane, reconfigurările corporale ale acestor artiști sunt demersuri de cyborgizare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
De asemenea, transformă tentativele de destrupare și de dematerializare a trupului în cadrul cyberspațiului în contexte ale manipulării materiale și ale celebrării corporale: de la revolta socială și strategiile opoziționale ale rezistenței la ontologia și antropologia cibernetice. Spre deosebire însă de artistul australian care fie își adaugă proteze trupești („The Third Hand”, 1992Ă, fie își conectează corpul la Internet („Ping Body”, 1996Ă, artista franceză își remodelează și își imaginează chipul, scoțând la iveală caracterul construit în mod cultural al percepției vizuale sau rolul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
remarcă o distincție alarmantă: în timp ce sportivul este perceput ca un aventurier care își joacă propriile limite fizice, cercetătorul de laborator riscă integritatea întregii umanități din zilele noastre, aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile prin cazul unui australian bolnav de cancer care și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă de asemenea că, în cadrul performanțelor-limită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt angajate femeile; pe de altă parte, cu revolta sexuală utopică prin care se speră integrarea specifică a femeilor în cyberspațiu, precum în cazul grupului australian de artă VNS Matrix (Josephine Starrs, Francesca da Rimini, Julianne Pierceă. După cum se poate observa, orientările cyberfeministe sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva abordată și încearcă să scoată la lumină fie perpetuarea genului în spațiul virtual, fie introducerea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
permită acționarea acestora după modelul elicei și nu după modelul padelei, adică fără să se producă trenă. Capitolul 3. Tehnica înotului sportiv 3.1. Procedeul craul Denumirea a fost dată de către antrenorul american George Forman, care urmărind cum înoată sportivul australian Alik Wickhan, a exclamat: „Priviți cum se târăște acest copil!” - (cum craulează n.t.: to crawl - a se târî), în unele lucrări mai vechi este denumit și craul pe piept, iar în cele prelucrate din limba engleza, liber. Tehnica de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Shakespeare : the debt never promised, Toronto ; Buffalo, [NY], University of Toronto Press, 2010 ; Rodolphe Baudin et Olga Kafanova (éd.), Pères et fils. Rapports intergénérationnels dans les dynasties d'écrivains et d'artistes, Clermont-Ferrand, Presses universitaires Blaise Pascal, 2012 ; Stephen Mansfield, Australian patriography : how sons write fathers in contemporary life writing, London ; New York, Anthem Press, 2013. 103 Histoire des pères et de la paternité, sous la direction de Jean Delumeau et Daniel Roche, Editions Larousse, Paris, 1990. 104 Stefan Lemny, Sensibilitate si istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în împrejurimile hotelului Baden Park, pierdut în munții Grampians în sud-estul Australiei. Alături se întind cîteva cîmpuri cultivate. E o lume mică, izolată, liniștită, monotonă. Cînd își face apariția, inspectorul Napoleon Bonaparte, zis Bony, (un polițist aparte, pe jumătate aborigen australian, pe jumătate alb) n-are nici o convingere, nici o ipoteză, nici o intuiție, nici un presentiment. În cursul anchetei, consultă raportul poliției, începe să întrebe și să observe, fără nici un plan, fără idei preconcepute, fără strategie. La un moment dat, ajunge, din întîmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
acela calvados. De cîte ori nu ni s-a întîmplat același lucru, să vedem și să auzim ceea ce posibilele și imposibilele noastre ne fac să vedem și să auzim? Reacțiile aborigenilor victime ale politicii de integrare forțată dusă de guvernul australian ilustrează în mod dramatic acest aspect. Pînă în anii '60, copiii familiilor aborigene erau luați în mod curent pentru a fi crescuți în orfelinate, potrivit unei stricte educații generaliste și religioase, menită să facă din ei niște "adevărați" australieni. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
guvernul australian ilustrează în mod dramatic acest aspect. Pînă în anii '60, copiii familiilor aborigene erau luați în mod curent pentru a fi crescuți în orfelinate, potrivit unei stricte educații generaliste și religioase, menită să facă din ei niște "adevărați" australieni. Scopul era așa de bine atins, încît ieșiți de pe poarta acestor școli, aborigenilor li se făcea frică dacă întîlneau pentru prima oară pe stradă un aborigen "sălbatic". Pentru ei, transformați în australieni "obișnuiți", aborigenii întîlniți erau niște "negri". Imposibilul implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Fiecare perioadă de emergency, fiecare război, fiecare depresiune economică, fiecare val de interes privind sărăcia și inechitatea au extins activitatea guvernului. Dar, după ce starea de urgență a trecut, cheltuielile publice nu au dat niciodată înapoi față de nivelurile anterioare."4 Economistul australian Colin Clark a concluzionat, pe baza analizei unor serii largi de date statistice, că statul nu ar putea depăși un prag critic de 25% din PIB fără a crea puternice tensiuni, restul trebuind să revină pieței. De fapt, "comparația relevantă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acest scut: Tăcerea lui Narcisse Pelletier în legătură cu tot ceea ce trăise în Australia este absolută și totală azi, ca și atunci cînd l-am cunoscut la Sydney, în 1861. A doua zi, l-am chemat din nou. Aveam cu mine carnetele australiene și am încercat o altă abordare. I-am istorisit propria lui poveste. Erai în grădina guvernatorului, aveai doar o bucată de pînză în jurul coapselor, erai păzit de doi soldați. Un grup de domni a venit să te studieze și ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Citesc În această nesuferită dimineață de toamnă australiană, În Canberra, două texte semnate de doi oameni atât de diferiți și totuși atât de asemănători prin soarta ce le-a fost dată, să respire același aer pestilențial al României proletare, Într-o societate multilateral dezvoltată În centrul căreia nu
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
cu numai câțiva ani În urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă În patrimoniul intangibil UNESCO. Este și aceasta o dovadă a tăriei de caracter a aborigenilor conștienți de valoarea culturii și tradițiilor lor. În schimb, noi cu ce ne prezentăm noi astăzi În fața lumii, a
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
care le îndeplinim aproape mecanic, ar putea fi văzute ca simple reiterări ale celor tradiționale, mitice, sau ca forme corupte, democratizate și secularizate ale acestora. O interesantă analiză antropologică, referitoare la cultura populară, de această dată, este prezentată de sociologii australieni Jack Nachbar și Kevin Lause în lucrarea Popular Culture: An Introductory Text, publicată în Statele Unite în 1992. Cei doi teoreticieni își imaginează cultura sub forma unei case13. Simbolistica aleasă de Nachbar și Lause este extrem de relevantă: pe de o parte
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
volumul său Esquisse d'une théorie générale de la magie, 1902). "Magicianul este o ființă care s-a crezut și [...] s-a pus, fiind în același timp pus de ceilalți, pe poziția celui fără pereche. Am văzut deja, în anumite societăți australiene, a te confunda definitiv cu spiritul care te inițiază. Cum am văzut deja, în toate celelalte, a obține anumite calități, de obicei materializate într-o substanță magică (piatră, os etc.), a cărei posesie, spirituală și mistică, îl face să semene
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
calități, de obicei materializate într-o substanță magică (piatră, os etc.), a cărei posesie, spirituală și mistică, îl face să semene mai mult cu spiritele decît cu muritorii [...]. A devenit, rămîne și este obligat să rămînă un altul. Astfel, magicianul australian dobîndește puterile care îl fac apt pentru profesia sa [...]. Aceste spirite, aceste puteri nu au existență decît prin consens social, opinia publică a tribului. Pe aceasta o urmează magicianul, fiindu-i în același timp exploatator și sclav [...]. Este ceea ce este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din 1912, odată cu viziunea celui mai reprezentativ gânditor al orientării sociologice, Émile Durkheim, originile sacrului au fost identificate în centrul religiei totemice, cea mai primitivă dintre toate religiile, în care totemul desemna ideea sacralității în mod absolut. Prin exemplul triburilor australiene, Durkheim invoca importanța clanului, a colectivității, sau în sens larg, a societății, care în teoria sa juca un rol primordial prin însuși modul de raportare a individului la sacru. Societatea era imaginată asemenea unui complex organism prin care individul putea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
scoțian Robert Burns (1759-1796). În fiecare an, pe 25 ianuarie, de ziua de naștere a lui Robert Burns, are loc o cină memorială. Închisoare din suburbia cu același nume a orașului Edinburgh. Joc de cuvinte: carole, colindă. Actor și cîntăreț australian. Primele două versuri din cîntecul I Should Be So Lucky al lui Kylie Minogue. „Lojă“, dar și „a depozita“. Orange Order este o societate secretă cu influențe francmasonice, originară din Scoția. Joc in care formezi o echipă de fotbal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]