2,645 matches
-
la Viena sub conducerea lui Grigore Silași (preot unit din Blaj) și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la Budapesta (a reprezentat organul român de presă care a preconizat organizarea monarhiei habsburgice în confederație etnică și a combătut violent dualismul austro-ungar stabilit în 1868). Aceasta din urmă era condusă de doi preoți români uniți: Sigismund Pop și Alexandru Roman 309. Publicațiile cultural-științifice apărute sub conducerea unor specialiști și oameni de cultură greco-catolici au reprezentat un alt segment al presei din Transilvania
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Franz Kafka, oricât de stranie ar fi ea, e departe de a fi rară pentru evreii care trăiau la Praga. Hermann Kafka vorbea ceha și dacă el își numește fiul Franz e ca să-și dovedească prin aceasta atașamentul față de monarhia austro-ungară a cărei naționalitate, să nu uităm, Franz o are. Kafka, evreu, este crescut în stilul nemțesc, în limba și în cultura germană. "Kafka este prins de la început între două necesități total diferite: una care decurge din limbă și care îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate spune afectul, sentimentul, iraționalul senzației și al emoției. Germana este mai întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar, a cărei esență rezidă într-o frumoasă exterioritate, un pic rece, rigidă, simplă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au totuși destule mijloace pentru a reduce la minim numărul emigranților români care își iau lumea în cap”. Particularitățile acestei stări de fapt rezidau în circumstanța că provinciile amintite, de unde emigrau, la acea dată, românii, erau înglobate între granițele Imperiului Austro-Ungar, deci oficialitățile care ar fi trebuit să se ocupe de emigrația română nu aveau interesul de a se implica în această problemă, în vederea soluționării ei. Nici în România lucrurile nu stăteau mai bine, dar emigrația către America, din acest spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dintre care numai 34 erau români. în 1928, Aureliu Ion Popescu recunoștea că „numărul românilor emigrați în America și Canada nu se poate socoti cu precizie din cauză că erau trecuți în mod global cu celelalte naționalități ca provenind din fostul Imperiu Austro-Ungar; pe de altă parte, nu toți românii fac parte din societăți de ajutor mutual ca să poată fi socotiți în modul acesta. Cifra aproximativă ce mi s-a dat însă din mai multe părți ar considera numărul românilor în Statele Unite la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 200-201. Vezi și Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Faust Brădescu, op.cit., pp. 178-179. Arthur Phleps era originar din Transilvania (sas), fost ofițer de stat-major `n armata austro-ungară, `ncadrat `n armata română `n 1919, comand`nd apoi mai multe unități, inclusiv prima brigadă românească de munte. P`nă `n 1940 avansase p`nă la gradul de general de divizie. A intrat `n serviciul SS, `n octombrie 1941, particip
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioada detenției. Maior (din 01.07.1927); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939). 180 Ervin Mangesius (1898-?), militar de carieră român de naționalitate germană. Participă la primul război mondial, fiind preluat de armata română din armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent la 01.08.1917. Șeful Biroului 2 în cadrul comandamentului Armatei a 3-a (1941-1944). Căpitan (din 28.09.1926); maior (din 31.10.1936); locotenent-colonel (din 18.07.1942). 181 Documentul a fost înregistrat de Divizia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Locotenent-colonel magistrat (din 01.04.1932); colonel magistrat (din 31.03.1938); general de brigadă magistrat (din 20.03.1943). 200 Iosif Iacobici (1884-1952), militar de carieră român. Absolvent al Școlii Superioare de Război din Viena (1908-1910). Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (1903), participă la primul război mondial. Este integrat în armata română în 01.09.1917 cu gradul și vechimea de locotenent-colonel. Ministru al Apărării Naționale (27.01-22.09.1941); comandant al Armatei a 4-a (09
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 10.05.1934); locotenent-colonel (din 08.06.1940). 302 Indicativul codificat al Marelui Cartier General. 303 Indicativul codificat al Armatei a 4-a. 304 Vezi documentul nr. 15. 305 Traian Blaga (1896-?), militar de carieră român. Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent de rezervă (1917), participă la primul război mondial. Voluntar în Garda Națională (din 01.11.1918); primit în cadrele active ale armatei române la 01.08.1920. Ofițer de legătură cu Misiunea Militară germană (1940-1941); șef
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07.1942) 468 Indicativul codificat al Diviziei 10 Infanterie. 469 Indicativul codificat al Corpului 11 Armată. 470 Teodor Marconescu (1891-1970), militar de carieră român. Provenit din armata austro-ungară, este primit în armata română cu gradul de sublocotenent la 01.04.1920; participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 10 Infanterie (21.07-28.11.1941); pretor al Brigăzii 2 Mixtă Munte (din 28.11.1941). Căpitan (din 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei. 604 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. Vezi documentul nr. 67. 605 Vezi documentul nr. 72. 606 Vezi documentul nr. 75. 607 Vezi documentul nr. 94. 608 Stroia Ștefan (1886-?), magistrat militar de carieră român. Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Primit în 1919 în armata română cu gradul de maior și vechimea de la 01.09.1917. Inspector general al Justiției Militare (15.01.1940-28.08.1943); trecut în rezervă pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 676 Eroare. Se referă la Tarnovschi (Tarnavschi) Xenofon (1897-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie de la Jägendorf și al Școlii Speciale de Infanterie (1922-1923). Primit din armata austro-ungară cu vechimea și gradul de sublocotenent în rezervă la 26.11.1918; transferat în cadrele active ale armatei la 15.11.1920. Mobilizat la Marele Cartier General (din 22.06.1941); șef al Centrului de Informații "A" din Cernăuți (22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nefiind până în prezent puse în stare de a fi utilitate [...]. AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1129, f. 23. 781 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 782 Victor Grosu (1894-?), militar de carieră român. Primit din armata austro-ungară cu vechimea și gradul de locotenent la 01.04.1917; participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.07.1921. Comandant al Inspectoratului de Jandarmi Tiraspol (1941-1943); comandant al Inspectoratului de Jandarmi Cernăuți (1943); comandant al Inspectoratului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942. După război a fost urmărit de autoritățile comuniste, fără a fi însă arestat. Locotenent (din 01.01.1919); căpitan (din 28.09.1926); maior (din 31.10.1937). 845 Modest Isopescu (1895-1948), militar de carieră român. Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent în rezervă (1916), participă la primul război mondial. Primit în armata română din armata austro-ungară la 01.09.1917, cu vechimea și gradul de locotenent în rezervă; transferat în cadrele active ale armatei la 15.11
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
căpitan (din 28.09.1926); maior (din 31.10.1937). 845 Modest Isopescu (1895-1948), militar de carieră român. Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent în rezervă (1916), participă la primul război mondial. Primit în armata română din armata austro-ungară la 01.09.1917, cu vechimea și gradul de locotenent în rezervă; transferat în cadrele active ale armatei la 15.11.1920, cu vechimea din 01.09.1917. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.07.1921. Comandant al Batalionului Operativ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Problema 33, volumul 21, f. 466-467. 896 Nu a putut fi identificat. 897 Gheorghe Botoroagă (1897-1988), militar de carieră român. Absolvent al Școlii Speciale de Infanterie (1922-1923) și al Școlii Speciale de Jandarmerie (1929-1930). Primit în armata română din armata austro-ungară la 01.04.1919 cu gradul de sublocotenent; transferat definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cercetate. 913 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 914 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 915 Hönig Oscar (1892-?), militar de carieră român de origine germană. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1912-1914). Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Primit din armata austro-ungară cu gradul de căpitan la 01.09.1917. Comandant al Cercului de Recrutare Cernăuți (iulie 1941-martie 1944). Maior (din 31.03.1924); locotenent-colonel (din 10.05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
printre documentele cercetate. 915 Hönig Oscar (1892-?), militar de carieră român de origine germană. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1912-1914). Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Primit din armata austro-ungară cu gradul de căpitan la 01.09.1917. Comandant al Cercului de Recrutare Cernăuți (iulie 1941-martie 1944). Maior (din 31.03.1924); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 31.10.1942). 916 Ștefănescu Ștefan (1899-?), militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 3 973 Indicativul codificat al Armatei a 3-a. 974 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 975 Vezi documentul nr. 260. 976 Emanuel Cercavschi-Jelita (1879-1951), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a 3-a. 974 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 975 Vezi documentul nr. 260. 976 Emanuel Cercavschi-Jelita (1879-1951), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4-a, dosar nr. 779, f. 33. 1206 Liviu Pop (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii pregătitoare de ofițeri de rezervă Debrecen (1914-1916) și al Școlii speciale de infanterie Sibiu (1920). Intră în armata română provenit din armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (din 01.02.1918), participă la primul război mondial. Șef al Serviciului Cifru în comandamentul Armatei a 4-a (din 22.06.1941); trecut în rezervă la 09.08.1947. Maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cedare a patrimoniului” către Ungaria? Mihai-Răzvan Ungureanu: Fundația Gojdu se putea dezvolta într-un proiect frumos. Istoria e lungă. Fundația Gojdu s-a constituit după moartea celui care a fost Emanoil Gojdu, unul dintre cei mai mari avocați ai Imperiului Austro-Ungar și mecena al artelor și al literelor. Un mecena cosmopolit, liberal, binefăcător al Universității din Budapesta, al Facultății de Drept din Viena. A susținut numeroase asociații de români și le-a finanțat inițiativele. Generos, la sfârșitul vieții a înțeles că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ca însărcinările publice să fie o onoare și nu o afacere? (Noi și strămoșii)". Cu multă acuitate analizează Noica, din perspectiva intereselor românești, evenimentele recente din Europa centrală: amestecul Germaniei în afacerile interne ale Austriei, tendințele de refacere a Monarhiei Austro-Ungare etc. (Și un punct de vedere românesc). Moartea regelui Alexandru I al Iugoslaviei, ucis într-un atentat în Franța, împreună cu ministrul de Externe francez, Jean-Louis Barthou, este un semnal de alarmă privind nesiguranța viitorului (Visători, juriști și teoreticieni). În diverse
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
operei sale. De aici dezgustul din ultimii săi ani de viață și dorința de a migra spre Mitteleuropa. După ce a cochetat o vreme cu ideea de a se muta la Cluj (la vremea respectivă orașul transilvan făcea parte din Imperiul Austro-Ungar), Caragiale se stabilește la Berlin, unde moare în anul 1912. Clanul Caragiale nu înseamnă însă doar I.L. Caragiale. Or, exceptîndu-l pe excentricul dandy, dar foarte valorosul scriitor, Mateiu Caragiale, puține lucruri se (mai) știu astăzi despre familia scriitorului. Pare aproape
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
istroromâne ale lui Nikola Tesla. Nicolae Teslea Nikola Tesla, cum este el cunoscut) s-a născut la 10 iulie 1856, în satul Similian, situat la 12 km de Gospici, provincia Lica, aproape de țărmul Mării Adriatice, în fostul spațiu al Imperiului Austro-Ungar, deventi ulterior Croația. Originea sa era istroromână. Familia tatălui său, Milutin, era de grăniceri antiotomani, purtând la început numele de Drăghici, înlocuit ulterior prin porecla de Teslea, provenită de la meseria de teslari (dulgheri) pe care aceștia o practicau. Milutin Teslea
Nicole Teslea este părintele radioului. In: Curierul „Ginta latină” by Șerban Naicu, Victor Ciutacu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2229]