3,708 matches
-
Dacă mai aveți răbdare, ne vom mai opri o dată, puțin mai Încolo. Motivul pentru care v-am adus aici este să vedeți una dintre tradițiile noastre, respectată de aproape toți locuitorii, indiferent de religie sau trib. Se dădu jos din autocar și se Îndreptă spre un fel de dispozitiv de hrănit păsările, din bambus, decorat cu beteală de pom și Înfipt În scorbura unui copac. — Acesta e un mic altar pentru un Nat... În continuare, le explică ce sunt Nații, spirite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai multe cotituri, care În curând se transformară În serpentine. Doar Walter mai era treaz. Se uită În spate la călători. Capetele acestora se bălăbăneau de la stânga la dreapta, În sus și-n jos În ritmul hurducăturilor și al salturilor autocarului. Capetele săltărețe aduceau cu dansul morților executat de păpuși. Se Întoarse și se uită pe geam. Umbrele norilor treceau peste dealurile Împădurite, lăsând pete vineții pe versanții Înverziți. Nații trăiau În natură, În copaci și butuci, câmpuri și pietre. Dedesubtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
călători se agățaseră ca scaiul de hainele triburilor persecutate și ale armatelor Învinse care băteau În retragere spre Birmania. Oare n-aveau și prietenii mei niște autostopiști temperamentali agățați de țeava de eșapament sau așezați pe bara din spate a autocarului? Nații au fost Întotdeauna asociați cu dezastrele. Ei erau coincidența accidentelor. Și creșteau În importanță Încontinuu, alimentați de nenumăratele tragedii și morți. Nici o religie nu reușise să scape de ei, nici budiștii sau baptiștii, nici metodiștii sau mormonii. Walter privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care călătoresc În același spațiu, În același timp, dar vorbesc două limbi diferite. Dar când și când, Walter se gândea la blestemul pe care-l reprezentase limba engleză pentru familia lui. Oare el urma? Cum se va Întâmpla? Și când? Autocarul se oprise. Încet-Încet, se treziră și prietenii mei trosnindu-și gâturile amorțite. Walter se ridică: — Mă tem că nu ne-am oprit să facem poze. Acesta este un alt punct de control. Vom rămâne aici o jumătate de oră sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se ridică: — Mă tem că nu ne-am oprit să facem poze. Acesta este un alt punct de control. Vom rămâne aici o jumătate de oră sau mai mult. Pentru siguranța și protecția dumneavoastră, v-aș ruga să rămâneți În autocar. Siguranță? Protecție? Aceste cuvinte În sine Îi făceau pe prietenii mei să se simtă În nesiguranță și neprotejați. Walter adună pașapoartele, se dădu jos și se Îndreptă spre o cabină. Afară, soldați În uniforme de camuflaj, cu puștile la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Cuțu, acum sănătos, cu care să doarmă, iar el o va avea pe Marlena cu care să se joace. Își băgă mâna liberă În buzunar, extrase o bomboană cu mentă și și-o vârî În gură. Walter se Întoarse la autocar. —Doamnelor și domnilor, am primit permisiunea de a ne continua drumul. Câțiva dintre membrii grupului Începuseră deja să se simtă rău de la stomac, dar dădură vina pe emoțiile legate de punctul de control. De fapt, fără ca ei să prindă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
roșu sângeriu, pentru ca apoi soarele să se scufunde dincolo de limita câmpurilor, totul devenind negru, pământul la fel ca și cerul, mai puțin secera lunii, câteva stele risipite și fumul auriu al focurilor pentru gătit. 7tc "7" Jacarandatc "Jacaranda" Î n autocar se aprinseră luminile de deasupra capetelor, o strălucire slabă, verde care arunca asupra fețelor tovarășilor mei de călătorie o paloare ca de murătură. Pe ultima porțiune din Drumul Birmaniei, În timpul urcușului spre orașul Lashio, sistemul de eliminare a gazelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
luminile de deasupra capetelor, o strălucire slabă, verde care arunca asupra fețelor tovarășilor mei de călătorie o paloare ca de murătură. Pe ultima porțiune din Drumul Birmaniei, În timpul urcușului spre orașul Lashio, sistemul de eliminare a gazelor de eșapament al autocarului se stricase, iar acum gazele toxice erau absorbite prin sistemul de aer condiționat; prietenii mei erau amorțiți de greață și durere de cap. Walter observă că până și cei mai gălăgioși - Wendy, Moff, Bennie și Vera - se potoliseră, cuprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cuprinși de amețeală. Apoi, domnul Joe, care era În mod normal un șofer morocănos, țipă că a văzut un Nat călare venind către el. Walter dădu dispoziție să oprească imediat ca să ia toată lumea aer. Toți bărbații se năpustiră spre ușa autocarului, căutând puțină intimitate În bezna de afară și În vegetația necunoscută. Femeile preferară să aștepte să ajungă la hotel, lucru care urma să se Întâmple În următoarea jumătate de oră, conform spuselor lui Walter. Erau de fapt 45 de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Walter. Erau de fapt 45 de minute, dar știa că dacă le-ar fi spus așa li s-ar fi părut insuportabil de mult. În premieră, Harry nu simțea nevoia să se ușureze. Dar se dădu și el jos din autocar ca să-și mai limpezească gândurile. Marlena și cu el erau dintr-odată supărați unul pe celălalt, iar el nu Înțelegea de ce. După părerea lui, nu făcuse decât să Încerce să-i arate puțină afecțiune - mai exact, o pipăise pe fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
trotuarul din Ruili, ea Îi răspunsese contribuind cu 50% din acțiunea fizică de frecare. De ce această schimbare bruscă? Privirea pe care i-o aruncase Marlena fusese Însă o privire plină de groază și rușine. Și ea se număra printre pasagerii autocarului care Începuseră să resimtă crampele dizenteriei care se pregătea să-și facă ieșirea triumfală și inexorabilă. Cum ar fi putut să-i spună, mai ales În fața lui Esmé, motivul pentru care pasiunea lor trebuia stăvilită pe moment? Chiar dacă Esmé n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gardă: — Ce dracu’ se-ntâmplă acolo? Walter, auzind Înjurătura, nu dori să cerceteze dacă era vorba de niște fermieri sau de spirite. Îi chemă pe toți cei care se bucurau de pauza de toaletă și-i Îndemnă să urce În autocar. Se ridicară pantaloni În grabă, siluete Întunecate se Îndreptară Împiedicându-se spre mașină În timp ce-și trăgeau fermoarele. Dar Harry, acest hoinar ferice cu probleme urinare, habar nu avea de toate acestea. Era undeva mai departe În josul drumului, admirând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
spre mașină În timp ce-și trăgeau fermoarele. Dar Harry, acest hoinar ferice cu probleme urinare, habar nu avea de toate acestea. Era undeva mai departe În josul drumului, admirând gămăliile strălucitoare ale stelelor când ajunseră la el zgomotele agitației de la autocar. Se uită Înapoi și-i văzu pe ceilalți urcându-se În mașină. Era timpul să se Întoarcă. O luă la pas, fără grabă, cum făcuse și la venire. O clipă mai târziu, se auzi motorul, iar farurile roșii din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bine, n-avea nici un rost să agraveze situația. Încetini din nou, spunându-și că-și va cere scuze pentru Întârziere când va ajunge la prietenii lui. Dar până să ajungă, când mai avea vreo câțiva metri, spre marea lui uimire, autocarul demară. — Hei! strigă el, șchiopătând Înainte. Autocarul scoase un fum negru și, În Încercarea de a para acest atac toxic, Harry sări spre dreapta și căzu Într-un șanț puțin adânc, aterizând pe umărul stâng Într-o manieră care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
situația. Încetini din nou, spunându-și că-și va cere scuze pentru Întârziere când va ajunge la prietenii lui. Dar până să ajungă, când mai avea vreo câțiva metri, spre marea lui uimire, autocarul demară. — Hei! strigă el, șchiopătând Înainte. Autocarul scoase un fum negru și, În Încercarea de a para acest atac toxic, Harry sări spre dreapta și căzu Într-un șanț puțin adânc, aterizând pe umărul stâng Într-o manieră care nu-i lăsa loc să-și rotească brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
făcuse o Întindere musculară. Bine, ha, ha, ha. Acum prietenii lui ar trebui să se oprească și să se Întoarcă. Ar face mai bine să se grăbească. Mai așteptă puțin. Haide, nu se poate. Își imagină că aude sâsâitul ușii autocarului care se deschide. — Hai, mișcă-ți fundul Înăuntru, se aștepta să-l audă pe Moff spunând. Iar atunci Harry s-ar arunca asupra pieptului prietenului său Împărțindu-i pumni În joacă. Dar speranțele lui de a retrăi poznele copilăriei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fundul Înăuntru, se aștepta să-l audă pe Moff spunând. Iar atunci Harry s-ar arunca asupra pieptului prietenului său Împărțindu-i pumni În joacă. Dar speranțele lui de a retrăi poznele copilăriei se risipiră odată cu luminile roșii de la spatele autocarului, care se făcură din ce În ce mai mici până când dispărură complet În beznă și odată cu ele și drumul. La naiba! Își spuse Harry. Și-acum ce mă fac? Și parcă răspunzându-i la Întrebare, doi polițiști beți În uniforme verzi apărură În fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cățelușul... Walter se opri. Șapte spusese? Nici el nu se simțea prea bine. Avea o durere În partea din față a capului de la cât monoxid de carbon inhalase, iar asta Îi afecta judecata. Astfel, În timp ce număra pe partea dreaptă a autocarului, pusese la socoteală și pălăria conică de ratan aruncată deasupra unui rucsac, aceeași pălărie pe care Wendy o cumpărase cu o sută de kyat pe aleea Întunecoasă. În lumina chioară, pălăria și rucsacul păreau capul și umerii unui pasager care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
stăpâni durerea, apăsă și mai tare cu genunchiul În spătar, aplicând În același timp o presiune egală asupra punguței roz. Care explodă cu un zgomot răsunător, iar napii murați și sucul se Împrăștiară pe podea răspândind În cabina Închisă a autocarului un miros nu departe de cel emanat de măruntaiele unui șobolan plutind Într-un canal. Cam așa l-ar fi descris ceilalți dacă ar mai fi apucat Înainte să Înceapă să icnească și să vomeze. Cât despre mine, Întotdeauna mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
singurul care Își făcea griji era Walter. Ceilalți Își imaginau că Harry alerga pe undeva pe-afară după vreo pasăre exotică sau era deja la bar cu un cocktail exotic În față. Walter Însă o văzuse pe Wendy coborând din autocar ținând În mână sforile pălăriei ăleia ridicole. Atunci și-a dat seama: al doisprezecelea pasager. Cum de făcuse o asemenea greșeală? Nu-i trebui mult să-și dea seama de răspuns. Domnișoara Chen, Natul. Începeau deja necazurile. Boala, pasagerul lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
terminați de mâncat, aceia dintre voi mai curajoși se pot opri la bar să cânte cu localnicii. Se pare că au un sistem de karaoke foarte bun. Walter Îi lăsă și se duse să-l caute pe domnul Joe la autocar, unde Îi spusese să-l aștepte. Șoferul Își pusese o cârpă Înmuiată În suc de lămâie pe partea de jos a feței. Își petrecuse ultimele douăzeci de minute curățând cu furie autocarul de vomă și alte duhori și deschisese toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
duse să-l caute pe domnul Joe la autocar, unde Îi spusese să-l aștepte. Șoferul Își pusese o cârpă Înmuiată În suc de lămâie pe partea de jos a feței. Își petrecuse ultimele douăzeci de minute curățând cu furie autocarul de vomă și alte duhori și deschisese toate geamurile. Walter Îl anunță că trebuiau să se Întoarcă unde făcuseră pauza pentru mers la toaletă. —Mai știi unde era? Șoferul Își trecu degetele prin păr cu un gest nervos. Da, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lui Harry Îi veni să plângă de ușurare. Îl auzi pe cel mai bătrân punând o Întrebare. Dând ce avea mai bun În el În materie de pantomimă, Harry se prefăcu că mergea pe drum, văzându-și de treabă, apoi autocarul făcând v-v-v-rruuum. Alergă pe loc, se apucă de picior, arătă spre șanț și-și frecă umărul. Polițiștii mârâiră unul către celălalt În birmaneză: Străinul ăsta prost e mai beat decât noi. — Unde trebuia să ajungi? Îl Întrebă polițistul mai Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să ții minte numele orașelor Într-o limbă cu pronunție necunoscută? Mandalay era singurul loc despre care Își amintea că urmau să-l viziteze. —Uite ce e, spuse Harry Încercând Încă o dată. Pe ghid Îl cheamă Walter. Uaal-tăr. Iar pe autocar scrie „Golden Land Tour“. Eu mergeam și am căzut, vedeți? Buf! Arătă din nou spre șanț, și apoi spre umărul său și spre pata de noroi roșiatic de pe cămașa lui albă și apretată. — Și autocarul a plecat: vrrrruuuum! Stătu apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cheamă Walter. Uaal-tăr. Iar pe autocar scrie „Golden Land Tour“. Eu mergeam și am căzut, vedeți? Buf! Arătă din nou spre șanț, și apoi spre umărul său și spre pata de noroi roșiatic de pe cămașa lui albă și apretată. — Și autocarul a plecat: vrrrruuuum! Stătu apoi Într-un picior ca și cum ar fi Încercat să oprească un taxi. —Așteptați-mă, hei, așteptați-mă, stop, stop. Își puse mâna streașină la ochi urmărind autocarul imaginar cum dispare În beznă, lăsându-l În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]