4,874 matches
-
său de rezolvare a sarcinii este valorificat. Grilele de autoevaluare permit elevilor să-și determine, în condiții de autonomie, eficiența activităților realizate. Pornind de la obiectivele educaționale propuse, grila de autoevaluare proiectată conține: - capacități vizate; - sarcini de lucru; - valori ale performanței. Autoevaluarea poate să meargă de la autoaprecierea verbală și până la autonotarea mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri (Radu, 1988, p.246): - profesorul dobândește confirmarea aprecierilor sale în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
îi ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; - cultivă motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi explicite de formare și educare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi explicite de formare și educare a spiritului de evaluare obiectivă. Iată câteva posibilități: 1. Autocorectarea sau corectarea reciprocă. Este un prim exercițiu pe calea dobândirii autonomiei în evaluare. Elevul este solicitat să-și depisteze operativ
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cât mai multor informații și aprecieri - eventual prin confruntare -, în vederea formării unor reprezentări cât mai complete despre posibilitățile fiecărui elev în parte și ale tuturor la un loc. Temă de reflecție Propuneți și alte situații, forme, instrumente de potențare a autoevaluării elevilor. 4.4. Notarea școlarătc "4.4. Notarea școlară" Aprecierea rezultatelor școlare se materializează de cele mai multe ori prin notare. Notarea este un act de atașare a unei etichete, a unui semn, pentru un anumit rezultat al învățării. Nota este un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
2001, p. 28). Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea și utilizarea unor asemenea instrumente calitative în cazul aprecierii și notării curente sunt: - potențialul lor formativ în termeni de înțelegere și modelare a așteptărilor în ceea ce privește performanța dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în mod specific; - creșterea transparenței și a consistenței procesului de apreciere/notare și, prin aceasta, a credibilității deciziei, a judecății de valoare în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
viziuni medii, de a apela la ajustări compensatorii; - recurgerea la interogații orale sau la alte tipuri de probe pentru a acorda o categorisire „reală” etc. Cristian Stan (2001b, p. 57), discutând despre relația obiectivitate-subiectivitate și având în vedere și componenta autoevaluării, emite o serie de puncte de vedere ce ni se par deosebit de relevante în acest context: a) autoevaluarea și evaluarea didactică nu sunt activități cu valoare în sine, importanța acestora constând în efectele pe care le induc asupra devenirii personalității
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pentru a acorda o categorisire „reală” etc. Cristian Stan (2001b, p. 57), discutând despre relația obiectivitate-subiectivitate și având în vedere și componenta autoevaluării, emite o serie de puncte de vedere ce ni se par deosebit de relevante în acest context: a) autoevaluarea și evaluarea didactică nu sunt activități cu valoare în sine, importanța acestora constând în efectele pe care le induc asupra devenirii personalității elevilor, asupra progresului lor școlar și eficienței procesului de învățământ; b) obiectivitatea autoevaluării și evaluării didactice - având în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
relevante în acest context: a) autoevaluarea și evaluarea didactică nu sunt activități cu valoare în sine, importanța acestora constând în efectele pe care le induc asupra devenirii personalității elevilor, asupra progresului lor școlar și eficienței procesului de învățământ; b) obiectivitatea autoevaluării și evaluării didactice - având în vedere faptul că atât evaluatorul, cât și evaluatul sunt subiecți umani, este întotdeauna relativă, și nu absolută; c) subiectivitatea, înțeleasă ca personalizare a demersului autoevaluativ sau evaluativ, nu este neapărat un aspect de factură negativă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Spinei, Ion, 2001, Principii de evaluare a cunoștințelor în învățământul preuniversitar, studiu elaborat în cadrul proiectului „Politici educaționale”, Institutul de Politici Publice, Chișinău. 50. Stan, Aurel, 2002, Testul psihologic. Evoluție, construcție, aplicații, Editura Polirom, Iași. 51. Stan, Cristian, 2001a, „Evaluare și autoevaluare în procesul didactic”, în M. Ionescu, V. Chiș (coord.), Pedagogie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 52. Stan, Cristian, 2001b, Autoevaluarea și evaluarea didactică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 53. Stoica, Adrian, 2000, Reforma evaluării în învățământ, Editura Sigma, București. 54
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Publice, Chișinău. 50. Stan, Aurel, 2002, Testul psihologic. Evoluție, construcție, aplicații, Editura Polirom, Iași. 51. Stan, Cristian, 2001a, „Evaluare și autoevaluare în procesul didactic”, în M. Ionescu, V. Chiș (coord.), Pedagogie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 52. Stan, Cristian, 2001b, Autoevaluarea și evaluarea didactică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. 53. Stoica, Adrian, 2000, Reforma evaluării în învățământ, Editura Sigma, București. 54. Stoica, Adrian (coord.), 2001, Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București. 55. Strungă, Constantin, 1999, Evaluarea școlară
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia idealul obiectivității în notare poate fi afectat de anumite circumstanțe sau factori perturbatori. VARIANTA 3 O modalitate de evaluare având puternice valențe formative și de stimulare a progresului școlar o constituie autoevaluarea elevilor. A) Caracterizați trei dintre modalitățile de autoevaluare sau căile explicite pe care le poate utiliza profesorul în vederea educării capacității de autoevaluare obiectivă a elevilor. B) Exemplificați modul de aplicare a uneia dintre căile explicite de autoevaluare a elevilor caracterizate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
căreia idealul obiectivității în notare poate fi afectat de anumite circumstanțe sau factori perturbatori. VARIANTA 3 O modalitate de evaluare având puternice valențe formative și de stimulare a progresului școlar o constituie autoevaluarea elevilor. A) Caracterizați trei dintre modalitățile de autoevaluare sau căile explicite pe care le poate utiliza profesorul în vederea educării capacității de autoevaluare obiectivă a elevilor. B) Exemplificați modul de aplicare a uneia dintre căile explicite de autoevaluare a elevilor caracterizate la punctul A, prin referire la o situație
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
VARIANTA 3 O modalitate de evaluare având puternice valențe formative și de stimulare a progresului școlar o constituie autoevaluarea elevilor. A) Caracterizați trei dintre modalitățile de autoevaluare sau căile explicite pe care le poate utiliza profesorul în vederea educării capacității de autoevaluare obiectivă a elevilor. B) Exemplificați modul de aplicare a uneia dintre căile explicite de autoevaluare a elevilor caracterizate la punctul A, prin referire la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
școlar o constituie autoevaluarea elevilor. A) Caracterizați trei dintre modalitățile de autoevaluare sau căile explicite pe care le poate utiliza profesorul în vederea educării capacității de autoevaluare obiectivă a elevilor. B) Exemplificați modul de aplicare a uneia dintre căile explicite de autoevaluare a elevilor caracterizate la punctul A, prin referire la o situație concretă. C) Argumentați ideea potrivit căreia implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice asupra randamentului școlar. VARIANTA 4 Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități având drept
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
d) metode interactive. 5. Evaluarea prin metode moderne se referă la: a) evaluarea prin portofolii, proiecte, probe practice; b) evaluarea prin investigație, portofoliu, proiect etc.; c) evaluarea prin probe orale și practice în manieră modernă; d) numai la metode de autoevaluare. 6. Folosirea din ce în ce mai frecventă a metodelor activ-participative sau interactive se datorează în principal: a) evoluției metodologiei didactice, apariției noilor tendințe în instruire; b) cerințelor actuale ale politicienilor și angajatorilor; c) anacronismului metodelor clasice de instruire; d) evoluției tehnologice. 7. Factorii
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ca produs; c) evaluării ca proces; d) învățării ca proces. 13. Teoria evaluării este interesată în prezent de studiul: a) obiectelor evaluării; b) criteriilor de evaluare, al obiectelor evaluării și al metodelor de evaluare; c) factorilor subiectivi ai evaluării; d) autoevaluării la elevi. 14. Exercițiul didactic se utilizează: a) la majoritatea obiectelor de învățământ; b) la obiectele de învățământ „reale”; c) la educația fizică și la matematică; d) la discipline tehnologice. 15. Când proba de evaluare exprimă în modul cel mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și aplicativă avansată în domeniul psihologiei și formarea specialiștilor în domeniul psihologiei aplicate. Pe măsură ce a crescut capacitatea Catedrei de Psihologie de a asuma și realiza programe de cercetare proprii, relevante pe plan național și internațional, a fost elaborat Dosarul de autoevaluare a Centrului de Studii și Cercetări Psihologice și, în urma procedurii standard de evaluare propuse, organizate și coordonate de CNCSIS, am fost acreditați. Centrul de Studii și Cercetări Psihologice din Timișoara este certificat ca un Centru de Cercetare tip B, recunoscut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
iar cinci subiecți (16,70%) nu și-au declarat genul. Vechimea în organizație variază de la 1 an la 29 de ani. 36,7% consumă alcool, 53,3% fumează, doar doi manageri (6,7%) au fost bolnavi în ultimele trei luni. Autoevaluarea performanțelor și eficienței în organizație (pe o scală de la 1 la 100) variază între 60 și 100 (media=82,47%, AS=10,34). 3.2. Instrumente de măsură Pressure Management Indicator - PMI, Williams, S. & Cooper, C.L. (1998)/ Indicatorul de management
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
optimism/flexibilitate, celelalte dimensiuni situându-se la cote medii spre înalte, cu excepția nivelului de încredere personală, care se află la limita inferioară a mediei etalonului, ceea ce denotă o posibilă îngrijorare cu privire la siguranța viitoare privind cariera personală sau dezvoltarea firmei/organizației; autoevaluarea performanței se situează la nivelul mediei etalonului. 4.2. Decelarea relațiilor dintre dimensiunile stresului socioprofesional la manageri și identificarea predictorilor pentru efectele la stres Prelucrarea secundară a datelor ne-a permis identificarea corelațiilor/asocierilor de date dintre principalii descriptori ai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și originalitatea (Barrick, Mount, 1991). Studiile metaanalitice realizate de Tett, Jackson și Rothstein (1991) au evidențiat o legătură puternică între deschiderea spre nou și performanța prin studiile confirmatorii. Indivizii deschiși la nou sunt mult mai dispuși să se angajeze în autoevaluări necesare învățării, în condițiile schimbării de context a sarcinii (Blickle, 1996; Busato et al., 1999). Adaptabilitatea nu necesită numai învățare (mai precis, dezvățare și reînvățare), dar și dezvoltarea unor practici diferite, mai adecvate și mai intuitive. Acest fapt subliniază importanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CR2); preocuparea pentru rezolvarea sarcinii cu ajutorul subordonaților (CR3); clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii subordonaților (CR4); flexibilitatea comportamentală a liderului militar (CR5). Indicatorii de fidelitate și validitate obținuți pentru Chestionarul CR sunt semnificativi, astfel că instrumentul a fost folosit atât pentru autoevaluare, cât și pentru interevaluarea comportamentelor de rol specifice liderului militar. Esența competenței psihosociale o constituie raportarea adecvată la subordonați, premisa acestei raportări constând în cunoașterea personalității lor. Pentru aceasta au fost elaborate mai multe probe pentru diagnosticarea gradului de corectitudine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității este pe deplin adecvată acțiunilor cu actor unic. În cazul acțiunilor cu actori multiplii, reflexivitatea are două fațete. Pe de o parte, implică sensul standard legat de autoevaluare, iar, pe de altă parte, evaluările încrucișate, între actori ai aceluiași proiect sau curs de acțiune. Primul caz este cel al reflexivității tari, iar cel de-al doilea ar putea fi desemnat prin reflexivitate slabă, circumscrisă prin cadrul de participare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de acesta inclusiv prin publicare, chiar în condițiile în care unele dintre concluzii îi sunt defavorabile. Reflexivitatea „tare” sau de tip „slab” nu se referă la eficiența evaluării în corectarea cursului acțiunii. Are, mai degrabă, sensul de direct vs indirect, autoevaluare vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
eficiența evaluării în corectarea cursului acțiunii. Are, mai degrabă, sensul de direct vs indirect, autoevaluare vs evaluare externă asumată prin consecințe. Sunt foarte multe cazurile în care evaluarea externă cu rezultate asumate de către cel evaluat este mult mai eficientă decât autoevaluarea. Într-un plan mai abstract, abordarea reflexivă a practicii este o manifestare a modernității reflexive (Beck, Bonss, Lau, 2003, pp. 28-29), în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exemplu, Campfens, 1999. Pentru invitație și stil de cooperare le datorez mulțumiri doamnelor directoare Liliana Vasilescu și Mihaela Peter, dar și colegilor Cosmin Câmpean, Lucian Marina și Vasile Șoflău, care au acceptat dificilul rol de implicare într-un proces de autoevaluare instituțională. Sunt în mod particular îndatorat domnului Vasile Șoflău și doamnei Mihaela Moroșanu de la Editura Polirom, echipei editoriale pe care o conduce, pentru ajutorul dat în gestionarea multora dintre secvențele implicate în realizarea volumului. Documentul a fost elaborat în cadrul unui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]