1,671 matches
-
pămînt”), Într-un mers lin, la pas, În ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este stăpînită, aici, pe pămînt „pîn-a nu zbura la ceruri”: muza nu se avîntă niciodată spre necunoscutul Înălțimilor. Cerul, stelele, Îngerii, cînd apar din cînd În cînd În versuri, sînt pure convenții literare. Muzicalitatea versurilor le face uneori (observă just G. Călinescu) grandioase. Intervine, apoi, un al doilea aspect. Alexandrescu se adresează cu consecvență
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întoarcere, În fine, a discursului spre judecata morală. Se observă ușor preferința lui Alexandrescu pentru imaginile de preț, acelea mărite, Înnobilate deja de literatură: luna ca un glob de rubin, vîrfurile stejarilor ca niște „piramide de verdeață”, românii care se avîntă ca leii În bătălie, fără a mai vorbi de fantomele, de stînca, peștera, de tăcerea mormintelor, pustnicul sfînt al munților și de celelalte elemente din scenografia impunătoare a poetului. Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului: mormintele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca și cel dinainte, de feciori și gineri... Ca să ridice pe unul, poetul nu coboară pe celălalt. Românul elogiază pe leah, leahul numește pe român „leu năpraznic”, „minte Înțeleaptă”... Bătrînii Înțelepți se dau la o parte, și În luptă se avîntă, acum, generațiile tinere... Alecsandri arată o mare Îndemînare În a sugera, prin recurența unui număr de vocale și consoane, zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de ranchiună; ei nu-și pot depăși slăbiciunea (percepută distorsionat ca atotputernicie). Sufletul neiertător este plin de teamă și nu oferă iubirii, pentru a fi el însuși, niciun loc unde să-și poată desface aripile în pace și să se avânte deasupra zbuciumului lumii. El este un suflet trist, fără speranța unui respiro și a ușurării din chin. Sufletul neiertător este sfâșiat de îndoială, de neîncredere, confuz, atât în ceea ce-l privește, cât și față de tot ce vede; el este temător
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trăit îți impune prin autoritatea științei lui, dar tocmai pentru că îți răpește orice speranță, el nu are cum să fie iubit. Or, filozofii sânt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de "solul fenomenal" și de "tărîmul experienței", pentru a ne avânta către zeii trimițători de semne, către farmecul coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrâne al căror suflet este prea uscat pentru a avea acces la lumea magică a copilului pe care îl țin de mână. Ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
către eroină). Aceasta pare vădit speriată (dar într-un plan secund, abia sugerat, deopotrivă plăcut impresionată) și, ridicîndu-și antebrațul în dreptul frunții, lasă senzația că ridică în fața eroului pavăza refuzului ei. El este atunci disperat, gestul sfâșietor cu brațele care se avântă plecând din dreptul inimii se repetă, iar de partea cealaltă, palma întoarsă în dreptul frunții și a ochilor se agită sugerând o teribilă sperietură, subliniată de faptul că eroina face mulți pași mărunți când în dreapta, când în stânga, lăsîndu-ne să înțelegem că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Așa cum aceste țări au fost inspirate de Franța în adoptarea statului de tip "napoleonian", tot astfel și experiența franceză a descentralizării și regionalizării ar trebui să ajute aceste națiuni să adopte reforme similare în țările lor. Dar, înainte de a ne avânta în analiza experienței franceze a guvernului național, ar fi necesar să descriem amplul context internațional în care reformele din această zonă au avut loc. Statul-națiune și culminarea acestuia cu statul bunăstării sociale Punctul nostru de plecare îl reprezintă schimbările ce
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trecut de mult de 85 de ani, agricultor, cântăreț bisericesc și căutător de comori. Drumul pare să nu ducă nicăieri. Se sfârșește treptat, răsfirându-se în mrejele unor înspăimântătoare râpe adânci, sculptate în obrazul unui deal lung și tăios. Ne avântăm printr-o pădure stranie și întunecoasă de salcâmi subțiri, luăm în piept dealul pe cărări diferite dar paralele, vorbind zgomotos între noi despre faptul că pântecul dealului către care ne îndreptăm ar fi burdușit cu tezaure și că de aceea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vii prin concepțiile lor și au încă viață lungă înainte prin universalitatea conferită de autor. Se mai îndoiește cineva de geniul lui Călinescu? Armia română. Resboi... răzbel... „Răsboiul” N-a fostără toți la război... Moș Teacă Personajele literaturii noastre se avântă adesea ori se găsesc prinse conjunctural în războaie și bătălii. În general dimensiunea războinică e patriotică: eroul român luptă cu liftele mai mult sau mai puțin păgâne, le învinge sau măcar moare eroic. De fapt, în epoca modernă, armia română
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ca un erou pentru că s-a supus unui ordin stupid”. În realitate, În epitaf au fost scrise niște versuri de Tennyson, a căror frumusețe mă indispune profund: Datoria noastră nu era să ne Întrebăm de ce, Datoria noastră era să ne avântăm pe cai și să murim. Al doilea exemplu mi-l oferă terorismul. Am În fața ochilor fotografiile unor tinere studente musulmane, cu ochii de tăciune aprins, frumoase, cu seriozitatea asumată a fetelor care au fost nevoite să se ocupe de timpuriu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
la Focșani, unde a fost întemeietor de școală, apoi la Liceul „Codreanu" din Bârlad, unde a fost profesor de limba latină și fondatorul catedrei de limbă și literatură română, căreia i s-a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
amintit de frumoasele clipe ale copilăriei, de domnul profesor Moroșanu ca și de alții ca: domnii prof. Ghimuș, Trandaf, Iliescu, Ursoiu, Negură, Balaban etc. Articolul domnului Ursu, îi face cinste.. Cinstind pe domnul profesor Const. Th. Moroșanu, cinstește munca, dragostea avântată de țară, caracterul. Interesantă este traducerea din rusește a părintelui Gheorghe Armașu, „De unde a provenit credința în Dumnezeu?" Ar îi fost bine dacă S. Sa, ne-ar fi arătat autorul din care a tradus o. Intenția S. Sale de a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-mă să scriu o carte. Mai târziu avea să mă ajute să redactez o propunere editorială în care am inclus multe dintre scrisorile care comentau entuziast articolul. Eram siguri că unele dintre acestea îi vor face pe editori să se avânte într-un război al ofertelor. Dar n-au făcut-o. „Nu aduce nimic nou”, a spus unul dintre ei. Întâmplarea cu numărul trei, 5 martie 1997: cartea apare în cele din urmă. Pe copertă tronează o stea roșie, conținând remarca
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
a superficialității! Din când În când, Drieu Își reconsideră pozițiile, regretând că n-a știut să se păstreze departe de zgomotoasa, dar sterila, viață publică. Nu e un secret că, la prima ocazie, după ocuparea Franței de către germani, se va avânta iarăși În viața publică, uitând de sănătoasele gânduri de la Începutul lui 1940.) Dar această incapacitate de a reacționa satisfăcător e reflexul unor caracteristici temperamentale, al neputinței de a se raporta corect la agresiunea exteriorului: Fondul Întregii mele timidități și al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să asistăm la linșajul mediatic al unei comunități întregi. Reconstruirea evenimentelor după momentul Reggiani a aruncat o lumină nemiloasă asupra limitelor poate culturale, înainte de cele de natură politică al centru-stângii romane. L-am avut pe primarul Veltroni, care s-a avântat imediat în declarații riscante, cerând guvernului Prodi măsuri urgente imediate și exemplare. În acele momente aveam un guvern de centru-stânga condus de un președinte al consiliului de miniștri mai mult decât moderat în persoana lui Romano Prodi, și un ministru
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
era, încât a lăsat în cort și averile, și straiele. După câteva zile, pașa s-a întors, cu armată multă. Oștenii lui Mihai l-au așteptat lângă Vidin. S-a încins o bătălie cumplită. Ca de obicei, Mihai-Vodă s-a avântat în luptă și a pătruns adânc în rândurile dușmanilor. Prin pârtia deschisă de el înaintau ceilalți oșteni, lărgind-o tot mai mult. Deodată, un spahiu otoman repezi sulița asupra lui Mihai-Vodă și-l izbi în pântece; îi sparse armura ș
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
gluga încă șiroind. Un geamăt surd se auzi ca o înfiorare de sub învelitoa rea cauciucată, un geamăt care-i făcu pe toți să tresară. Cel care dormita la capătul băncii de lemn se ridică brusc printr-o zvâcnire nefirească, își avântă capul uscățiv acoperit cu o căciulă tărcată de ied și zise cu o voce stridentă: - Cazul cu urechea trebuie luat numai în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
greoi ca un animal antedeluvian, din cauză că nu era nici un punct de reper prin preajmă, plugul care venea încet duduind din greu părea, pe rambleul înalt, neverosimil de mare. Omul mai scutură odată a îmbărbătare umerii femeii apoi se avântă prin nămeții mari ce-i ajungeau în unele locuri până la brâu, spre arătarea imensă cu faruri multe și galbene ce venea încet dând valuri de zăpadă la o parte de pe linie. În interior era cald, erau oameni, știa foarte bine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în tovărășie... Pustiului ducăurmele umbrelor dintre noi doi! Pînze ca ale vreunor păiangăni cu trupul cît hăul ne înfășurau și pe noi, însă dorul aflării trăirilor de prin tot veacul ne-a dat și îndemn și ne-a dat și avînt să le rupem. Pornitu-s-au dară iscoadele minților noastre... Și caută ele... Și cearcă... Și fac ispitiri Și astîmpăr nu-și iartă... Că nu se îndură să guste hodina. Iar pîcla uitării, prinos nedorit adus nouă de vremile toate, Prin somnul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
didactică. Tinerii absolvenți de școli normale și de facultăți, care îmbrățișează profesia de educatori, se află la începutul unui drum fascinant și promițător dar presărat cu dificultăți neprevăzute. Ei se află în situația turistului care, atras de mirificul înălțimilor, se avântă să escaladeze pieptișul unui munte, greu accesibil, fără să dispună de echipamentul și ustensilele trebuitoare. Pregătirea de specialitate dobândită în anii de studii și entuziasmul debutantului nu sunt suficiente pentru a face față multiplelor și complexelor solicitări. Disciplinele psihopedagogice, metodica
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o altă piață concurentă, ale cărei uzine și centre de cercetare se află la mii de kilometri depărtare de țara de origine. Grupurile germane, japoneze și cele chineze au știut, de pildă, să exploateze bine avantajele proximității, înainte de a se avînta pe piețele străine, pe care s-au străduit repede să identifice alte avantaje de proximitate. Întreprinderea mare se bazează pe teritorii multiple, modificîndu-le. De asemenea, teritoriile se structurează și oferă oportunități de mînă de lucru formată și resurse tehnologice. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a schimbat mare lucru și că episoadele critice se pot repeta. Istoria nu s-a decis încă asupra isprăvilor celui mai puternic bancher din lume. Cert este activismul său deosebit și transparența de care a dat dovadă, spre deosebire de predecesori. A avîntat însă corabia în ape necunoscute și neexplorate pînă acum, prin politici atipice și riscante. Dar la o situație excepțională se spune că se răspunde cu măsuri excepționale. El a reușit să redema reze creșterea (2% în 2013), să scadă șomajul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu a schimbat mare lucru și că episoadele critice se pot repeta. Istoria nu s-a decis încă asupra isprăvilor celui mai puternic bancher din lume. Rămîn activismul său deosebit și transparența de care a dat dovadă, spre deosebire de predecesori. A avîntat însă corabia în ape necunoscute și neexplorate pînă acum, prin politici atipice și riscante. Dar, la o situație excepțională, se spune că se răspunde cu măsuri excepționale. El a reușit să redemareze creșterea (2% în 2013), să scadă șomajul (de la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
interesul grecilor s-a limitat doar la zona litoralului. Așa devine explicabil faptul că, pentru greci, ținuturile din colțurile îndepărtate ale Mediteranei erau mai aproape decât nordul peninsulei pe care o locuiau. Preferau să înfrunte primejdia apelor decât să se avânte pe uscat spre tărâmurile noastre. Să se strecoare pe sub perdeaua de fulgere a cumplitelor furtuni. Cu vâslele rupte și cu pânzele sfâșiate, să spere, totuși, în salvare, tăind cu vârful corăbiilor talazurile care acopereau puntea. Să înfrunte monștrii fioroși în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de incertitudini, pentru că nu știm ce se află la sfârșitul acestui urcuș. Pentru a desluși soarta ce ne așteaptă, ne oprim, câteodată, pentru o clipă pe cărare. Ne uităm spre crestele situate chiar deasupra creștetului nostru, dar nu zărim nimic. Avântându-se spre mijlocul bolții cerești, soarele tocmai se așază în vârful muntelui. Înălțându-se din răsputeri, astrul sparge plasa structurii dimensionale în care stă prins. Sub greutatea lui imensă, curbează spațiul și dilată timpul spre limitele dezintegrării lor. Animat de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]