1,238 matches
-
cu avionul. Richard E. Byrd a primit decorația pentru zborul la și de la Polul Nord 9 mai 1926. Modelul medaliei a fost creat de Elizabeth Will și Arthur E. DuBois. Este o cruce de bronz cu raze între brațele crucii. Pe aversul medaliei, suprapusă pe cruce, se află o elice cu patru palete, iar în unghiurile intrante ale crucii sunt dispuse raze care formează un pătrat. Crucea este suspendată de bara de jos a unui cadru metalic rectangular, pe care este centrată
Crucea pentru Distincție în Zbor (Statele Unite ale Americii) () [Corola-website/Science/317227_a_318556]
-
parlamentul finlandez în 2007. 100-a aniversare a primului Parlament finlandez a fost recent ales că motivul principal pentru a da valoare unei monede comemorative, de 10 €, la 100 de ani de la alegerile parlamentare finlandeze, monede comemorative inscripționate în 2006. Aversul prezintă silueta unei femei și mâinile unui om, si mai jos mâinile pe buletinele de vot ce au fost introduse într-o urna de vot. Pe revers, două fețe stilizate în partea centrală, un bărbat și pe cealaltă parte femeia
Alegeri legislative în Finlanda, 1907 () [Corola-website/Science/319678_a_321007]
-
află pictat capul de bour de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
dragostea Patriei...” La Muzeul Militar din București se păstrează ambele steaguri, destul de deteriorate, fixate în tul dublu. Drapelele model 1849 se asemănau cu cele precedente. Latura flamurei măsura 1,25 m, iar pentru stindardele cavaleriei de 0,65 m. Pe aversul flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
și rozeta; b) pentru personalul civil, sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul și rozeta. (2) Însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, emailată albastru, cu bordura albă, având aplicată pe medalionul central, avers, o acvilă ținând în cioc o cruce ortodoxă. (3) Însemnul de război al Ordinului Virtutea Militară se distinge de însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară prin aplicarea ntre brațele crucii a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. (4
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
însemnul. (2) Medalia Virtutea Militară cu însemn de război se prezintă sub trei forme cu valoare ierarhică egală: însemnul, bareta pentru militari și rozeta pentru civili. Însemnul de pace al Medaliei Virtutea Militară este o piesă circulară care are pe avers redată în relief stema României. Însemnul de război al Medaliei Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, având aplicată pe medalionul central, avers stema României. Bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de război se distinge de bareta Medaliei Virtutea
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
pentru civili. Însemnul de pace al Medaliei Virtutea Militară este o piesă circulară care are pe avers redată în relief stema României. Însemnul de război al Medaliei Virtutea Militară este o cruce cu brațe egale, având aplicată pe medalionul central, avers stema României. Bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de război se distinge de bareta Medaliei Virtutea Militară cu însemn de pace prin aplicarea pe panglica specifică a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. Descrierea formei, dimensiunile, modul de acordare
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]
-
de monede din argint dedicate sărbătoririi a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului. Moneda are o valoare nominală de 10 lei, forma rotundă, cu margine zimțată, un diametru de 37 mm și o greutate de 31,103 grame. Pe avers este gravată o compoziție care sugerează procesul tehnologic de fabricare a monedelor, stema României, valoarea nominală a monedei - și inscripția în arc de cerc . Reversul prezintă imaginea primului sediu al Monetăriei Statului; dedesubt, aversul și reversurile primelor monede bătute aici
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
greutate de 31,103 grame. Pe avers este gravată o compoziție care sugerează procesul tehnologic de fabricare a monedelor, stema României, valoarea nominală a monedei - și inscripția în arc de cerc . Reversul prezintă imaginea primului sediu al Monetăriei Statului; dedesubt, aversul și reversurile primelor monede bătute aici; sus și jos, anii aniversari și ; la exterior, inscripțiile circulare și .
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
apare pe o monedă comemorativă din 1926 care marchează 150 de ani de la declararea independenței. Prima utilizare a imaginii sale pe o monedă aflată în circulație a fost pe reversul monedei de 50 de cenți cu chipul lui Franklin pe avers, bătută între 1948 și 1963. El apare și pe dolarul Eisenhower, bătut cu ocazia Bicentenarului, suprapus peste imaginea Lunii. Primul timbru american care prezintă Clopotul Libertății a fost emis în 1926 pentru Expoziția Sesquicentenară din Philadelphia, deși acest timbru reprezintă
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
-lea au pus capăt activității atelierelor din Occident și din zona dunăreană. Un atelier monetar este prevăzut cu una sau mai multe oficine, soi de post de producție. Pentru emiterea unei serii de monede, oficina gravează două matrițe, una pentru avers, cu profilul / efigia împăratului, uneori și o inscripție, cealaltă cu un motiv grafic și o inscripție, pentru revers, apoi bate cele două fețe. Materia primă brută, aur, argint, cupru, staniu pentru bronz provin din mine, îndeosebi din "Hispania" / Spania și
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
de activitate spitalicească în orașul Bârlad, Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și Societatea Culturală "Al I. Cuza" din Bârlad au emis o medalie comemorativă. Gravată de M. Fetița, medalia are un diametru de 8 mm, reprezentând statuia Doctorului Codrescu pe avers și o vedere a clădirii spitalului inaugurat în 1881 pe revers.
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
cruciger" este compus din substantivul "crux, crŭcis": „cruce” și din verbul "gĕrō, gĕrĕre, gessī, gestum": „a purta”. Prin urmare, sintagma se poate traduce în . Primele „globi” au apărut la începutul secolului al V-lea după Hristos. Primul era fie pe aversul unei monede bătute sub împăratul Arcadius, între 395 și 408, fie, mai probabil, pe fața unei monede emise sub împăratul Teodosiu al II-lea. Faptul de a ține în mână, ori sub picior, era un simbol clar de putere imperială
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]
-
în numeroase rânduri. Spre anul 280 î.Hr., erau emise discuri de bronz sau de aramă denumite "aes grave" (în : „greu”), care cântăreau o livră romană (cca 324 g) și valorau 1 as. Dubla față a lui Ianus este reprezentată pe "avers" (fața monedei). Submultipli normalizați au fost emiși pentru folosirea curentă, "semis" (1/2), "triens" (1/3), "quadrans" (1/4), "sextans" (1/6), "uncia" (1/12), "jumătate de uncie" (1/24). Uncia era un submultiplu al asului și valora a douăsprezecea
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de uncie" (1/24). Uncia era un submultiplu al asului și valora a douăsprezecea parte din acesta. Era din bronz și avea greutatea teoretică de circa 27 de grame. Valoarea unciei era dată de câte o globulă aflată atât pe aversul cât și pe reversul monedei. Greutatea unui "as" fiind fixată în funcție de valoarea sa, aceasta s-a diminuat în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290 - 280 de grame, scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
aureus", în substantiv. Împărații se îngrijesc în mod deosebit de portretele lor gravate pe aversele monedelor și care servesc de propagandă. Sesterțiul din alamă, care valora un sfert de denar, este, cu diametrul său de 33 cm, moneda regină a epocii. Aversul («fața monedei») reprezintă, de cele mai multe ori, efigia împăratului care domnește în epoca de emisiune a monedei. Reversul («spatele monedei») constituie ocazia de a face propagandă: imaginile și textele celebrează victorii și cuceriri ale împăraților, reprezintă zeități, alegorii simbolizând calități asociate
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
ca fiind ultima semnată, în mod sigur, de Pisanello. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative.</br> Pe aversul medaliei, este prezentată (bust din profil) efigia lui "Inigo d’Avalos", spre dreapta, purtând o pălărie cu eșarfă, și o haină cu bordură de blană. Pălăria și eșarfa sunt utilizate cu un efect decorativ rafinat. De-a lungul marginii inferioare
Medalia lui Inigo d'Avalos () [Corola-website/Science/325446_a_326775]
-
din cauza unor neînțelegeri ale acesteia cu orașul său natal, Verona. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe aversul medaliei, este gravată efigia lui Francesco Sforza, în formă de bust spre stânga, purtând o beretă înaltă. Circular, pe marginea medaliei, putem citi înscrisul în latină (în română: „Francesco Sforza-Visconti, marchiz și conte al Cremonei”). În epoca respectivă, Sforza tocmai
Medalia lui Francesco Sforza () [Corola-website/Science/325474_a_326803]
-
iar o alta, la la "Cabinetul de Medalii" de la Paris. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe aversul medaliei este gravată efigia din profil a lui Filippo Maria Visconti, sub formă de bust, spre dreapta; poartă o beretă, iar îmbrăcămintea este împodobită cu o porumbiță plasată în coroana ducală. Circular, pe marginea medaliei se poate citi inscripția în
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
Pandolfo Malatesta a angajat un alt medalist, Matteo de' Pasti. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe avers este gravată efigia din profil a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta sub formă de bust, spre dreapta, cu haine bogate și cu tipica pieptănătură căzând pe gât, așa cum se vede și în portretul lui Sigismondo Pandolfo Malatesta executat de Piero della
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
pe gât, așa cum se vede și în portretul lui Sigismondo Pandolfo Malatesta executat de Piero della Francesca. De-a lungul marginii medaliei, în sensul acelor ceasornicului, citim inscripția în limba latină: („Sigismondo Pandolfo Malatesta, duce de Rimini și Fano”). Pe aversul medaliei se vede Sigismondo în picioare, cu armură completă, la stânga un coif heraldic, având ca motiv un elefant, iar la dreapta un scut purtând monograma „SI”, reprezentată pe tulpini de trandafiri. În partea de jos, pe margine, se citește în
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
când Gonzaga a obținut titlul de căpitan al armatei florentine. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
dedicat și lui o medalie. are dimensiuni ceva mai reduse. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe "reversul" medaliei
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
având diametrul de 21 mm, iar greutatea de 6,55 grame. Au fost realizate din aliaj de aur și cupru, având titlul de 900‰. Medalia jubiliară a fost emisă într-un tiraj de maxim 1.000.000 de exemplare. Pe avers, au fost gravate efigia lui Mihai Viteazul, efigia regelui Ferdinand al României și efigia lui Mihai I Regele Românilor, parțial suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]
-
suprapuse, spre stânga. Mihai Viteazul poartă pe cap căciula voievodală, caracteristică, iar regii Ferdinand și Mihai I poartă pe cap câte o cască militară de protecție. Circular, în jurul celor trei efigii grupate, este gravat textul și anii 1601, 1918, 1944. Aversul piesei a fost gravat de Haralambie Ionescu. Pe revers, în centrul piesei, a fost gravată acvila încoronată aflată pe stema României, iar sub gâtul acvilei, în arc de cerc, denumirea statului emitent, . De jur împrejurul acvilei, în sens trigonometric, pornind de la ora
Medalia jubiliară Ardealul Nostru () [Corola-website/Science/326909_a_328238]