1,716 matches
-
proprietate ori alt drept asupra bunului care a făcut obiectul material al infracțiunii. După ce se explică înțelesul dat de legea penală expresiei avut obștesc se conchide că infracțiunile din Codul penal nu sunt denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, noțiunea de avut fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
avut obștesc se conchide că infracțiunile din Codul penal nu sunt denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, noțiunea de avut fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc nu sunt neconstituționale. Examinarea motivelor de recurs, a dosarelor și deciziilor date permite câteva constatări: a) judecarea
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc nu sunt neconstituționale. Examinarea motivelor de recurs, a dosarelor și deciziilor date permite câteva constatări: a) judecarea cauzelor de către Curtea Constituțională s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale și legale în materie; ... b) deciziile au fost motivate prin analizarea
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
IV. Curtea Constituțională, că instanța de fond, a constatat că instanțele au trimis spre soluționare excepții de neconstituționalitate ridicate de părți, fără a se pronunța dacă textele art. 223 și 224 din Codul penal, care pedepsesc delapidarea și furtul din avutul obștesc, mai sunt sau nu în vigoare. Prin urmare, în mod corect, Curtea Constituțională, că instanța de fond, s-a declarat competența să soluționeze și această problemă, pronunțându-se și asupra abrogării parțiale a art. 223 și 224 din Codul
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
nu există constituțional. Într-o interpretare juridică riguroasă se poate constata că proprietatea privată, la dimensiunile sale juridice reale, a fost reconstruită prin Constituția actuala. De aceea, rezolvarea problemelor juridice trebuie realizată prin raportare la această Constituție. Dacă noțiunea de avut obștesc rămâne constituțională, nu este mai puțin adevărat că proprietatea privată (în noua să construcție juridică) este egal ocrotita de lege, indiferent de titular [art. 41 alin. (2)], si ca orice extindere a categoriei avut obștesc la proprietatea privată, daca
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
dacă proprietarul este statul, societatea comercială sau cetățeanul. S-a discutat foarte mult în legătură cu determinarea conținutului noțiunilor: proprietate, patrimoniu, avut, iar Procuratura Generală, în recursul sau, conchide că trebuie aplicate în continuare prevederile art. 145 din Codul penal, care definesc avutul obștesc astfel: Prin termenul obștesc se înțelege tot ce interesează organizațiile de stat, organizațiile obștești sau orice organizații care desfășoară o activitate utilă din punct de vedere social și care funcționează potrivit legii". Este de observat că noțiunea de avut
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
le afectează numai pe acestea, nu și statul care nu are drepturi de proprietate în societățile comerciale, ci numai o parte din capitalul social. Iată de ce aplicarea în continuare a prevederilor art. 223 și 224 cu privire la delapidare și furt din avutul obștesc ar constitui o ignorare flagrantă și inadmisibilă a prevederilor legale amintite mai sus, potrivit cărora toate bunurile regiilor autonome și ale societăților comerciale constituie proprietatea exclusivă a acestora. VI. Așa văzute lucrurile, apreciem că deciziile date în fond, de către
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
în fond, de către completele Curții Constituționale în dosarele în discuție, sunt temeinice și legale. Prin decizia adoptată în recurs, cu majoritatea celor trei judecători, se dispune extinderea caracterului neconstituțional, arătându-se că "nu există nici un temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietatea publică" și că "dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate", fiind "necesară intervenția legiuitorului". O asemenea extindere este însă defavorabilă protecției proprietății publice
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Prin decizia adoptată în recurs, cu majoritatea celor trei judecători, se dispune extinderea caracterului neconstituțional, arătându-se că "nu există nici un temei legal pentru a identifica avutul obștesc cu proprietatea publică" și că "dispozițiile legale din Codul penal referitoare la avutul obștesc și atacate în fața Curții sunt neconstituționale și, ca atare, în întregime abrogate", fiind "necesară intervenția legiuitorului". O asemenea extindere este însă defavorabilă protecției proprietății publice și, mai mult, ea nu se sprijină pe dispozițiile constituționale, avantaj ce trebuie recunoscut
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
aplice. O asemenea soluție ridică serioase semne de întrebare privind fundamentarea să constituțională, precum și efectele sale în timp și asupra persoanelor. Prin ea însăși, această soluție este contradictorie. Din moment ce dispozițiile din Codul penal privind răspunderea penală în cauzele ce privesc avutul obștesc sunt declarate neconstituționale, aplicabilitatea lor încă o perioadă de timp este evident în contradicție cu abrogarea lor. Un text legal, a cărui abrogare în baza art. 150 alin. (1) din Constituție a fost constatată, nu mai produce efecte din
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Codul penal, prin Decizia nr. 128 din 16 noiembrie 1994 s-a pronunțat numai cu privire la această dispoziție, admițând în parte excepția de neconstituționalitate și constatind că prevederile art. 60 alin. 1 din Codul penal referitoare la condamnările pentru infracțiuni contra avutului obștesc sunt parțial abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, urmînd să fie aplicate numai condamnărilor pentru infracțiuni privind bunurile prevăzute în art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice, cu aplicarea prealabilă
DECIZIE Nr. 34 din 28 martie 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111987_a_113316]
-
Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice, cu aplicarea prealabilă a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pentru a pronunța această soluție, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile din Codul penal referitoare la infracțiuni contra avutului obștesc sunt abrogate parțial, urmînd a se aplică numai cu privire la bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice, astfel cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993. Așa fiind, această soluție este aplicabilă
DECIZIE Nr. 34 din 28 martie 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111987_a_113316]
-
proprietății publice, astfel cum s-a statuat prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 7 septembrie 1993. Așa fiind, această soluție este aplicabilă și art. 60 alin. 1 din Codul penal, în partea referitoare la condamnările pentru infracțiuni contra avutului obștesc. În același timp s-a reținut că art. 224 din Codul penal, pe baza căruia Bularca Ion a fost condamnat definitiv, a fost abrogat parțial, în sensul arătat, prin Decizia Curții Constituționale nr. 33/1993. Pe de altă parte
DECIZIE Nr. 34 din 28 martie 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111987_a_113316]
-
legală anterioară acesteia, pe baza căreia s-a nascut raportul juridic, poate fi supusă controlului de constituționalitate în fața Curții Constituționale. De altfel, ar fi și ilogic că art. 60 alin. 1 din Codul penal, în partea referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc, să-și producă în continuare efectele, nediferențiat, în condițiile în care dispozițiile care reglementează aceste infracțiuni sunt abrogate parțial, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere al
DECIZIE Nr. 34 din 28 martie 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111987_a_113316]
-
rejudecare, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, să decidă, în condițiile concrete ale spetei - între care, desigur, și faptul dacă la judecata s-a ținut seama de abrogarea parțială a textelor care reglementează infracțiunile contra avutului obștesc și s-au aplicat pedepsele corespunzătoare - și ținând seama de dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, daca este sau nu cazul, să modifice pedeapsă aplicată prin hotărârea pronunțată în dosarul a cărei rejudecare se solicită
DECIZIE Nr. 34 din 28 martie 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111987_a_113316]
-
3 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni". Decizia nr. 1 din 7 septembrie 1993 a Plenului Curții Constituționale a statuat că dispozițiile din Codul penal privind sancționarea infracțiunilor împotriva avutului obștesc au fost abrogate parțial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție și, în consecință, acestea urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Dar
DECIZIE Nr. 56*) din 31 mai 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 35 din Legea nr. 22/1969, invocată de Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.863/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112109_a_113438]
-
acestea urmează a se aplică numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Dar între articolul 35 din Legea nr. 22/1969 și dispozițiile din Codul penal referitoare la avutul obștesc, care prin decizia sus-menționata sunt considerate abrogate parțial, nu există nici o legătură directă, deoarece prin art. 35 se reglementează unele fapte, cu un regim autonom, distincte de cele privind avutul obștesc. De asemenea, prevederile art. 35 se referă la
DECIZIE Nr. 56*) din 31 mai 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 35 din Legea nr. 22/1969, invocată de Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.863/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112109_a_113438]
-
22/1969 și dispozițiile din Codul penal referitoare la avutul obștesc, care prin decizia sus-menționata sunt considerate abrogate parțial, nu există nici o legătură directă, deoarece prin art. 35 se reglementează unele fapte, cu un regim autonom, distincte de cele privind avutul obștesc. De asemenea, prevederile art. 35 se referă la gestionarea în bune condiții a tuturor bunurilor aparținând "agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice", indiferent de natură și caracterul acestora, chiar dacă astfel de bunuri aparțin proprietății publice sau proprietății private. Această
DECIZIE Nr. 56*) din 31 mai 1995 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 35 din Legea nr. 22/1969, invocată de Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.863/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112109_a_113438]
-
si se anulează prin ordin al ministrului turismului, în urm��toarele situații: a) deținătorul brevetului de turism este înscris în evidență cazierului judiciar privind condamnarea definitivă pentru următoarele infracțiuni: furtul, tilharia, abuzul de încredere, înșelăciunea, gestiunea frauduloasă, furtul în pagubă avutului public, distrugerea cu intenție, delapidarea, falsul și uzul de fals, abuzul în serviciu, falsificarea de alimente sau alte produse, tăinuirea și favorizarea privind infracțiuni contra patrimoniului, mărturie mincinoasă, dare și luare de mită; ... b) nerespectarea de către agenția de turism condusă
ORDIN Nr. 87 din 13 octombrie 1995 pentru modificarea Normelor metodologice privind acordarea licenţelor şi brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 207/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112236_a_113565]
-
celor lucizi și cu scaun la cap, din țară dar mai ales din străinătate, ducând în derizoriu și chiar în compromitere noțiunea de șef de stat. În această gălăgie colorată s-a adâncit și mai mult falia dintre săraci și avuți. dintre victime și calai iar reconcilierea națională pare o iluzie, deoarece la nici un partid de pe esicherul politic de azi, reconcilierea nu constituie un marac minim puct din programul lor de guvernare.
Mai interesează pe cineva trecutul apropiat?. In: Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_323]
-
a făcut să-l avem și noi, ca tînăr suplinitor la Colegiul "Carol I" din Craiova. Ideea conducătorului tezei era, arată autorul, de a "reevalua critic" studiile de literatură românească "medievală", adică veche (sintagma "medievistică literară" nu e prea pretențioasă? Avut-am noi o literatură "antică"?). Era într-adevăr epoca "valorificării moștenirii literare" de care au profitat intelectuali bine intenționați pentru a readuce în învățămîntul românesc nume și valori eliminate de ideologia proletcultistă. I.D. Lăudat, Dan Simonescu: I.C. Chițimia, Alexandru Piru
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 și 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracțiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Administrației și Internelor, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive. -------------- Art. 14 din Ordonanța Guvernului
ORDONANŢĂ nr. 86 din 28 august 2003 (*actualizată*) privind unele reglementări în domeniul financiar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163226_a_164555]
-
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 și 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracțiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Administrației și Internelor, după caz." Secțiunea a 8-a Modificarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind
ORDONANŢĂ nr. 86 din 28 august 2003 (*actualizată*) privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163224_a_164553]
-
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 și 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracțiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Administrației și Internelor, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive. -------------- Art. 14 din Ordonanța Guvernului
ORDONANŢĂ nr. 86 din 28 august 2003 (*actualizată*) privind unele reglementări în domeniul financiar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163225_a_164554]
-
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 și 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracțiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Ministerului Administrației și Internelor, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive. -------------- Art. 14 din Ordonanța Guvernului
ORDONANŢĂ nr. 86 din 28 august 2003 (*actualizată*) privind unele reglementări în domeniul financiar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163227_a_164556]