1,813 matches
-
a corespunde acestei propoziții p sînt trei cărți ale căror titluri ajung la o concluzie opusă non-r: Am o problemă cu mama. Tatăl meu este un căpcăun. Nimeni nu își poate schimba familia. Ironia rezidă din perceperea ambiguității argumentative; predicatele axiologice din antifrază permit abordări argumentative în măsura în care au "ca funcție semantică enunțarea unei judecăți de valoare adusă de însuși locutorul care o actualizează" (A. Berrendonner, 1981, p. 183). Ironia poate fi și un act de metacomunicare. Să luăm un alt exemplu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau în situație" (1989, p. 180). Cu alte cuvinte, organizarea ierarhizată a propozițiilor nu este întîmplătoare, ci orientată argumentativ în funcție de un scop. Cu atît mai mult pentru paratextul editorial: astfel, dimensiunea configurațională a descrierii este adesea legată de frecvența vocabularului axiologic (enunțuri evaluative, adjective afective...). Însă orientarea descrierii către o concluzie poate fi asigurată și de alți termeni asupra cărora vom reveni. Să analizăm prima frază din prezentarea cărții: (1) [P1] Cele două admirabile povestiri care alcătuiesc această carte sînt printre
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a autorului, însoțită de un mic comentariu: (2) O carte magnifică (3) O operă remarcabilă (4) Pasionat și demn de marii predecesori... Neapărat de citit (5) Jean Vautrin a însuflețit o carte. Ce minune! Toate aceste enunțuri ilustrează importanța vocabularului axiologic în elementele de paratext. M. Mouilland și ale lui J.-F. Têtu remarcă: Descrierea este punere în scenă a cunoașterii. Pentru ca personajul mediator al cunoașterii să fie credibil, calificarea și caracterizarea lui trebuie să se manifeste. Acest lucru nu poate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu o tradiție aristocratică sau când este invocată pentru ca cineva să fie ucis în Turcia sau India, de pildă (sau acolo unde încă se practică tradiția crimei de onoare 164). Omul de știință trebuie să fie ghidat de principiul neutralității axiologice și, așa cum susținea Max Weber, "să înoate împotriva curentului dacă este nevoie". Investigarea valorilor pune la grea încercare obiectitatea subiectului cunoașterii, care este purtătorul unei set propriu de valori, dobândit în cultura din care face parte, ce poate fi diferit
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lui Platon va evolua în două direcții: ca o concepție etică, arătând felul în care oamenii trebuie să-și trăiască viața în societate, și ca o ontologie generală. Etica lui Platon a venit ca o reacție față de relativismul valoric sau axiologic susținut de sofiști, pentru el valorile fiind independente, obiective, având o existență în sine. În Dialogul Gorgias, de pildă, Platon susține că omul are poate decide care va fi scopul ultim al acțiunilor sale în viața lui: Plăcerea sau Binele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
unde este asociată cu o tradiție aristocratică sau când este invocată pentru ca cineva să fie ucis în Turcia sau India (sau acolo unde încă se practică tradiția crimei de onoare). Omul de știință trebuie să fie ghidat de principiul neutralității axiologice și, așa cum susținea Max Weber, "să înoate împotriva curentului dacă este nevoie". Atunci când ne referim la valori facem trimitere la credințe, scopuri, acțiuni sociale, comportament, standarde și judecăți, iar acestei diversități de raportări îi corespunde în sociologie o varietate de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vedere pedagogic, deosebirea se exprimă prin linia conținutului și modalității de realizare. Educația estetică are o sferă mai largă, referindu-se la toate cele trei categorii de valori estetice. În cadrul educației estetice, pot fi delimitate obiectivele generale de ordin etic axiologic care în cadrul educației artistice îmbracă un conținut specific. Educația artistică nu se poate realiza la modul general în fiecare moment când avem de-a face cu o operă de artă. Pentru a putea recepta și înțelege mesajul acelei opere este
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
etc.). El anticipează reacțiile și atitudinile pe care elevul le va avea în diferitele situații și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului instructiv-educativ. 1. 1. 2. Autoritatea cunoașterii - Pregătirea profesională a învățătorului În actul predării-învățării, învățătorul comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Predarea, înțeleasă în sens tradițional, este o activitate specifică a învățătorului, prin care acesta le transmite elevilor un anumit sistem de cunoștințe din diverse domenii ale cunoașterii umane. Continuând să
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Învățământ sau, după caz, pe o categorie de discipline de Învățământ, pentru a evidenția achizițiile finale de Învățare ale elevilor la sfârșitul Învățământului obligatoriu și/ sau pentru a orienta pregătirea de specialitate a acestora; Valori și atitudini, finalități de natură axiologică, urmărite prin studiul disciplinei, definite pentru Învățământul liceal; Competențe specifice conținuturi, nucleul funcțional al programei școlare, definit pentru fiecare an de studiu; Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat competențelor, valorilor și atitudinilor prevăzute În programele școlare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acest scop, am urmărit să aflăm care este starea actuală a relațiilor școală-familie-comunitate, raporturile dintre actorii sociali în cadrul acestor relații, modul în care părinții se implică în educarea copiilor, rezultatele educației în primul rînd din perspectiva reușitei școlare, a raportărilor axiologice, a abilităților de integrare socială proprii copilului/adolescentului și, pe această bază, să proiectăm și să dezvoltăm programe de parteneriat viabile în cîteva unități de învățămînt preuniversitar din județ, adaptate la contextul politic și socio-economic al perioadei de tranziție pe
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
plece. Dacă o generație pleacă sau își dorește să plece, comunitatea are puține șanse să-și continue dezvoltarea. Importanța școlii a făcut ca termenul "capital social" să reapară ca un concept cu relevanță puternică pentru comunitatea educatorilor. Datorită nucleului său axiologic, în lumea școlii conceptul de capital social este abordat cu o prioritate egală cu capitalul financiar și uman. A fost depășită ideea populară potrivit căreia este suficient ca o școală să aibă finanțare adecvată și o conducere profesionistă. "Finanțați sistemul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dat forma finală. Am încercat acoperirea unui spectru cît mai larg de situații posibile, pentru a surprinde atît complexitatea problematicii abordate, cît și măsura în care întrebările existente în instrumentul (parțial) preluat sînt adecvate realității din România. Concordanța sau discordanța axiologică dintre părinți (în domeniul educațional) a fost relevată prin aplicarea unui chestionar cvasi-identic atît mamelor, cît și taților. Am putut, astfel, să estimăm, cu o anumită aproximație datorată dificultății de eliminare a influențelor reciproce, măsura în care coerența sau incoerența
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
reușita școlară a copilului. Pentru un plus de sistematizare, putem să ne raportăm la conceptul de educație familială ca fiind compus din patru domenii fundamentale: • transmiterea cunoștințelor, a modurilor "de a face", necesare vieții sociale; • transmiterea credințelor și valorilor, raportarea axiologică la universul uman; • oferirea de modele licite de interacțiune cu ceilalți; • interiorizarea rolurilor sociale ale copilului și a semnelor exterioare proprii acestora. În ancheta realizată ne-am propus surprinderea atitudinilor și practicilor educative ale părinților din perspectivele mai sus amintite
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
așa cum arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de valori pe care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună pentru francofonii care citesc prima pagină a ziarului Le Monde; în schimb, este decisă de context în cazul unor adjective mai imprecise precum: simplu, mare, energic sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care descriptivul a ales-o drept reper. Astfel de adjective evaluative, care implică o judecată de valoare etică sau estetică și prin care se arată deci o asumare enunțiativă (modus-ul care se asociază dictum-ului) se numesc adjective axiologice 21. Valoarea axiologică a unor adjective, precum "primitor" și "direct" este relativ comună pentru francofonii care citesc prima pagină a ziarului Le Monde; în schimb, este decisă de context în cazul unor adjective mai imprecise precum: simplu, mare, energic sau masiv. Ne-o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doar mai încăpățânat decât înainte, ca și cum s-ar fi obișnuit cu toate încercările vieții ce nu l-au prea ocolit. Efectele de izotopie sunt aici esențiale, iar reperarea co(n)textului unei izotopii garantează valoarea neutralizată sau direct evaluativă (afectivă, axiologică sau nu) a proprietăților obiectului descris. 3.3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les Choses, se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință"122. Prin însăși structura și funcționalitatea sa, imaginarul permite să fie raportat la un număr mare de probleme care nu sunt doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, fiind legat de norme și valori. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginea are o anumită diversitate istorică și fenomenologică, aflându-se la "originea unui mare număr de probleme cognitive, estetice sau etice"123, în sensul că întrebarea ce este imaginea trimite la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este atât o formă a eului, cât și un eu în sine450. Această punere în evidență a celuilalt se structurează, în opinia lui Tzvetan Todorov, pe trei planuri 451, în acest sens, alteritatea putând fi înțeleasă prin apel la dimensiunea axiologică, relația cu celălalt depinzând de o judecată de valoare, acesta fiind bun sau rău. Cea de-a doua dimensiune este dată de planul praxiologic, care evidențiază apropierea sau depărtarea dintre eu și celălalt 452. Gradul de cunoaștere și înțelegere a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Rezultatul ne face să presupunem că, în cele două situații au intervenit, cu statut precumpănitor, procesări cognitiv diferite: în primul caz cele de tip top-down, în al doilea bottom-up. Toate ipostazele cotextuale discutate, indiferent de statutul lor macro (teme, repertoriu axiologic și referențial) și micro (poziția și conținutul temelor, tonalitatea și ponderea lor lexicală) au indicat prevalența etichetei etnice asupra fiecăreia dintre ele. Trebuie subliniat că fenomenul s-a accentuat în situațiile în care miza evaluării era sporită". (Luminița Mihaela Iacob
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a-mi găsi o situație potrivită cu mine. Nu mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de grijă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în rețelele globale. Punctele majore de care cei mai mulți autori leagă revizuirea imperativelor educaționale sunt schimbarea modelului de actori de pe scena mondială, intensitatea interdependenței între toate aspectele vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități depășesc granițele naționale: corporații transnaționale, diferite grupuri de interese
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de om, realizate în prezent și proiectate în viitor. Personalitatea umană reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene din univers; este o realitate extrem de complexă (deoarece integrează o varietate de componente diferite ca structură, funcționalitate și finalitate - biologice, psihologice, sociale, axiologice, istorice) și dinamică (deși dispune de trăsături relativ stabile, cunoaste o evoluție în timp, atât în plan filogenetic, cât și în plan ontogenetic). La nivelul personalității, operează, simultan, trei tipuri de caracteristici (niveluri): a. General - umane (universale), proprii tuturor oamenilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
deprinderilor și atitudinilor individului, ierarhizarea și exteriorizarea acestora în mod original și unic. Din multitudinea accepțiunilor noțiunii de personalitate, M. Zlate(2000) selectează trei accepțiuni considerate ca fiind esențiale și complementare una în raport cu alta: accepțiunea antropologică, accepțiunea psihologică și accepțiunea axiologică. Accepțiunea antropologică Se pleacă de la premisa că la naștere copilul nu dispune de personalitate, el fiind un candidat la dobândirea acestui atribut. Personalitatea se formează în decursul vieții numai în cadrul relațiilor sociale, prin interacțiunea individului cu multitudinea și varietatea relațiilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
lui (ele devenind invarianții psiho-comportamentali ai personalității). Condițiile interne (însusirile psihice) au rolul de a filtra (media) solicitările din exterior. Ele se interpun între cauză și efect, producând: - fie asimilarea și interiorizarea stimulărilor externe; - fie devierea, amânarea, suspendarea efectului. Accepțiunea axiologică Personalitatea este un ansamblu de valori. În formarea personalității, important nu este orice fel de mediu social, ci un mediu impregnat de valori. În decursul existenței sale omul asimilează nu doar experiența de cunoaștere și pe cea practică elaborată social-istoric
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]