1,639 matches
-
nr. 65, județul Brașov. 493. Henning Alexander, născut la 14 ianuarie 1976 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Micu Ion și Henning Edda, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart Libanonstr. 39, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Azurului nr. 1, bl. 113B, sc. A, et. 8, ap. 53, sectorul 6. 494. Henning Edda, născută la 4 octombrie 1950 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Henning Kurt și Gerda, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart Libanonstr
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
ap. 53, sectorul 6. 494. Henning Edda, născută la 4 octombrie 1950 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Henning Kurt și Gerda, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart Libanonstr. 39, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Azurului nr. 1, bl. 113B, sc. A, et. 8, ap. 53, sectorul 6. 495. Kaufmann Dumitru Daniel, născut la 19 februarie 1969 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Bratu Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 33729 Bielefeld, Krabbenstr
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Bucegi nr. 16, județul Timiș. 30. Henning Ion Daniel, născut la 28 noiembrie 1978 în București, România, fiul lui Micu Ion și Henning Edda, cu domiciliul actual în Germania, 70184 Stuttgart, Libanonstr. 39, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Azurului nr. 1, bl. 113 B, sc. A, et. 8, ap. 53, sectorul 6. 31. Focht Franz, născut la 26 aprilie 1967 în localitatea Sannicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Franz și Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, 40599 Dusseldorf
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
a apelor. Anexă 2 STEMA JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Anexă 2 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BISTRIȚA-NĂSĂUD Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
de argint, conturată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută din față, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turla se înalță până la mijlocul câmpului superior. Semnificația elementelor
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut sfertuit, cuprinzând, în primul cartier, pe fond roșu, o piesă istorică alcătuită dintr-un motiv central, de forma ovala, și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcție cu poartă închisă, cu șapte ferestre și două turnuri, cu acoperiș conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanța de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
și din buline alungite din aur; în cartierul doi, pe câmp de azur, se află o construcție cu poartă închisă, cu șapte ferestre și două turnuri, cu acoperiș conic retezat, totul din argint; în cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanța de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Semnificația elementelor însumate: - piesă metalică din primul cartier este cunoscută sub denumirea "Fibula de la Suseni", izvor arheologic
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
despicat, dotat cu șef; în dreapta, pe câmp roșu, o cruce treflata, de aur, decupata în mijloc; în stânga, pe fond de aur, un copac dezrădăcinat, cu coroană bogată, verde, cu tulpina naturală și poame de aur. În șef, pe fond de azur, în centru, se află un puț suprapus de o roată, ambele de aur; puțul este flancat în dreapta de un personaj purtând costum popular, de argint, iar în stânga, de un cal cabrat, din același metal. Semnificația elementelor însumate: - crucea evocă, pe
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
Anexă 1 STEMA ORAȘULUI CALAN, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 1a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului CALAN, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut roșu, despicat printr-un pâl de azur; în partea dreaptă se află oală de turnat fonta, din care curge metal peste o jumătate de roată dințata, totul din aur. În partea stângă, două spice de grâu, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 2a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HAȚEG, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema orașului Hațeg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, un călăreț în armura, ținând în mâna stângă, ridicată, paloșul - totul de argint. În cartierul doi, pe câmp roșu, un pergament natural, desfășurat, validat cu sigiliul din ceară roșie, atașat cu șnur albastru. Pergamentul poartă în partea superioară literele TH
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
fond roșu, Sfântă Varvară - reprezentată bust -, încoronata și aureolata cu aur, ținând în mâna dreaptă o cruce din același metal și o ramură verde, iar în mâna stângă, un potir, de asemenea, de aur. În partea din stânga, pe fond de azur, un scut român ce se suprapune peste o lance încrucișata cu hampa, care susțin steagul dac, toate de argint. În șef, pe fond de aur, două ciocăne de miner, de culoare neagră, încrucișate și multiplicate. Scutul este timbrat de o
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
stemei orașului BĂILE GOVORA, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema orașului Băile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut dotat cu un sevron răsturnat. În partea superioară, pe fond de aur, simbolul fântânii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este încărcat cu cinci arbori dezrădăcinați, de argint. În partea inferioară, pe fond roșu, o carte naturală, deschisă, pe care se suprapune o balanța neagră cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
JUDEȚUL VÂLCEA Anexă 9a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HOREZU, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema orașului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se află un edificiu religios, privit din față, cu o turla cu acoperiș ascuțit, terminat cu o cruce "în cruciulițe", totul de argint. În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur. În partea inferioară, pe fond
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se află un edificiu religios, privit din față, cu o turla cu acoperiș ascuțit, terminat cu o cruce "în cruciulițe", totul de argint. În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, o farfurie de ceramică, de argint, având reprezentat în centru un cocos roșu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru. În dreapta și în stânga farfuriei de află două crengi
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
cu o cruce și cu două medalioane cuprinzând motive populare, de aur; în spațiul deschis al porții se zăresc un ciorchine de strugure și o frunză de vită de vie, de asemenea, de aur; în cartierul secund, pe câmp de azur, un grifon de argint, limbat roșu, ținând cu ghiara dreapta o spadă, iar cu cea stânga, o balanța, ambele din același metal. În partea inferioară, pe fond de aur, o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
ORĂȘTIE, JUDEȚUL HUNEDOARA Anexă 8a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului ORĂȘTIE, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema municipiului Orăștie, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut partajat în furca, cuprinzând în partea superioară, pe fond de azur, un zbor natural (două aripi albe plasate față în fața); în partea din dreapta, pe câmp roșu, o borna de hotar, de argint, având în partea superioară o sferă; pe aceasta s-a plasat un ecuson albastru, încărcat cu două săbii de
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
se compune dintr-un scut tăiat printr-o diagonală suprapusa de o bandă de aur, încărcată cu două buchete formate din floarea-soarelui și un spic de grâu, interpuse de o retorta albă. În partea superioară a scutului, pe câmp de azur, este reprezentată o construcție religioasă, de argint, dotată cu trei ferestre și o poartă închisă. În partea inferioară, pe fond roșu, se află un pergament desfășurat, pe care se distinge scrierea veche, validat cu sigiliu, totul în culoare naturală. Scutul
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
vecii, spre slăvi aripe teferi, / Să-mi svâcnească-n ochi răsaduri de luceferi, / Sora inimă sămi fie șipot proaspăt de cișmea, / Sufletul o nevăzută, orbitoare stea, / Gândul curcubeu ce su[i]e limpede și pur, / Fruntea lună-nouă răsturnată-n visul de azur...// Uite, Doamne, toate ușile cerești mi sau deschis! / Vai, dar cine îmi rotește fruntea peste-abis?... Cine, Doamne?... Cine? ... / Cine-știe-cine / Își tălăzu[i]ește-oceanele de lavă-n mine!...” (Constantin Rotariu, Psalm, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7); „Sat ascuns pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Ion Iliescu, a secretariatului CJ al PCR, OK-ul de la UASCR... S. B.: Și cu toate astea, dosar blocat. D.T.: Da, era dosar blocat. Și am fost pus și într-o situație penibilă, că am fost la o plenară în "Azur", dar nu s-a ținut. S. B.: O plenară la care vă așteptați că sunteți uns. D.T.: Da. Așa mi s-a spus, am fost convocat: "Seara, la ora 23.00, va fi o plenară în care vei fi uns
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Joc, expresie și artă" (prof. Stela Teodorescu), "Transformările ideii de om" (asist. Afloroaei Șt.), "Filogeneza idealului. Sensul vieții și idealul vieții" (lect. D.N. Zaharia). Aveau public? D.T.: Cum să nu? Le făceam, de regulă, în sala "Tricolor", dar și în "Azur". "Tricolor" era pentru manifestări de vreo 30 de oameni. Când era public mai mare, când venea Radu Negru cu un an de la Filosofie, organizam în sala "Azur". Sau când venea D.N. Zaharia, la fel. Ei au fost colaboratori foarte apropiați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cum să nu? Le făceam, de regulă, în sala "Tricolor", dar și în "Azur". "Tricolor" era pentru manifestări de vreo 30 de oameni. Când era public mai mare, când venea Radu Negru cu un an de la Filosofie, organizam în sala "Azur". Sau când venea D.N. Zaharia, la fel. Ei au fost colaboratori foarte apropiați. Pe mulți dintre ei eu i-am propus că știam că sunt buni, făceau acțiuni cu profesionalism. S.B.: La seminarul " Tineretul și pacea", coordonat de Valeriu Gherghel
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Acolo se dezbăteau chestiuni de legislație generală, precum și pe diverse segmente, cum era legislația pentru navetiși, pentru că studenții practic se pregăteau și pentru acest statut, legislație față de ordinea publică ș.a. D.T.: Întâlnirile se făceau în "Tricolor", dar mai ales în "Azur", și veneau studenți care erau instanța, de la Drept îndeosebi. S.B.: Dar veneau și profesori, fiindcă am văzut că la o astfel de acțiune venea Genoveva Vrabie, de la Drept. D.T.: În primul rând de la Drept. Și se punea o speță în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
când i-am spus. Am plecat de acolo pe jos gândindu-mă ce situație aiurea se crease și mă întrebam ce să fac. Mă gândeam că, dacă tot se vrea un miting de înfierare, să organizez o întâlnire la sala "Azur" cu activul ASC, la care să-i invităm și pe câțiva dintre cei vizați. Era într-o joi, nu am cum să uit asta, pentru că era "Joia tineretului" și aveam probleme cu UTC-ul. La ora 11 am deschis ședința
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ducipal care - la propriu - sub Alexandru Macedon a cucerit lumea, pentru ca un altul s’o conducă din senatul roman, după dorința lui Caligula. Și, trecând prin pielea inorogului cere-l „hieroglifia“ pe Cantemir, calul a poposit, Îmbrăcat În argint, pe azurul stemei capitalei Moldovei, pentru a pleca mai departe, cu Hogaș În spinare, În Munții Neamțului... Pisicuța, căci o alta ajunsese de râsul lumii purtând un luptător cu mori de vânt, pe Don Quijote; mai degrabă acela ar fi Încălecat „calul bălan
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trăia copilul neurmărit de ochii nimănui, ceea ce îi dădea o profundă notă de liniște sufletească. Liber cu natura firii sale, în firea naturii poetul se simțea un mic dumnezeu, căci: O bucată de cer am numai, dar ce bucată! Un azur întunecos, limpede, transparent, și numai din când în când câte un nourel alb ca și când s-ar fi vărsat lapte pe cer183. Contopirea naturii reale, dar plină de infinite mistere, cu cea structurală a propriei singurătăți "vorbinde" din interior, răzbate intens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]