1,216 matches
-
culoare și de vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului 2008, Horațiu Mălăele a publicat în "Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo, Lucian Maier și Ileana Bîrsan, ale căror recenzii critice le-a catalogat drept "„o îngurgitare nesănătoasă și confuză la limita toxiinfecției intelectuale”". Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat acestui film în anul 2008 trei premii: Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile) , Premiul Opera Prima
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
din Cluj. Data înființării companiei se consideră a fi 14 mai 1919 când Tiberiu Brediceanu i-a cerut lui Onisifor Ghibu să preia edificiul teatrului în numele Consiliului Dirigent Român. Cu toate acestea, primul director al companiei, în persoana lui Zaharia Bârsan, nu a fost numit decât la 18 septembrie 1919. În fine, dacă prima reprezentație în limba română în clădirea Teatrului Național din Cluj a avut loc la 14 mai 1919, primul spectacol al companiei "Teatrul Național din Cluj" a avut
Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie) () [Corola-website/Science/321435_a_322764]
-
14 mai 1919, primul spectacol al companiei "Teatrul Național din Cluj" a avut loc la 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele "Poemul Unirii" și "Se face ziuă", ambele de Zaharia Bârsan. În 2 decembrie 1919 a fost reprezentată întâia premieră a primei stagiuni, drama "Ovidiu" de Vasile Alecsandri, cu același Zaharia Bârsan în rolul titular. După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul și Opera se mută la Timișoara, revenind la Cluj
Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie) () [Corola-website/Science/321435_a_322764]
-
de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele "Poemul Unirii" și "Se face ziuă", ambele de Zaharia Bârsan. În 2 decembrie 1919 a fost reprezentată întâia premieră a primei stagiuni, drama "Ovidiu" de Vasile Alecsandri, cu același Zaharia Bârsan în rolul titular. După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul și Opera se mută la Timișoara, revenind la Cluj în 1945. De-a lungul timpului, Teatrul Național din Cluj s-a impus ca unul dintre principalii promotori ai culturii române
Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (companie) () [Corola-website/Science/321435_a_322764]
-
profesor de desen la Gimnaziul din Nagyszombat care a desenat întreg alfabetul de inițiale, cu motive românești, originale, foarte frumoase. Printre colaboratorii de seamă ai revistei s-au numărat Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura, Aurel Zegreanu etc. Poezia publicată în paginile ziarului este semnată de V. Eftimu, H. Frollo, Ada Nagy, M. Săulescu, C.S. Făgețel, Al. George, O. Hulea, Vioara din Bihor, E. Parago, G. Năsturaș, proza de Al. Cazabanu, Al. Ciurea
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
să dezvăluie prezența în casa lui a femeii și a copilului, lăsându-se bătut. Filmul conține o violență latentă, iar reconcilierea între făptaș și victimă pare a fi imposibilă, Katalin fiind ucisă atunci când nu-și poate împlini vendeta. Jurnalista Ileana Bîrsan a afirmat că valoarea și complexitatea rolului Katalin Varga interpretat de talentata actriță Hilda Péter „se măsoară în expresii mult prea stridente și prin accente groase”. În schimb, criticul Andrei Gorzo a considerat acest film un kitsch fără valoare artistică
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Grecia, printre aceștia numărându-se Toma Bebi, prins de Securitate exact la aterizare. Bebi va colabora cu Securitatea până la prinderea altor 12 parașutiști legionari. Printre românii recrutați de CIA la începutul lui 1951 se numără: Constantin Saplacan, Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Matias Bohm, Ilie Puiu. Securitatea îi va prinde și va descoperi că au fost recrutați în Italia. Guvernul român va trimite o notă de protest americanilor, acuzându-i de ingerințe în problemele interne ale țării și subliniind că agenții CIA
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
bune și rele”". Deși afirma că "Bună, ce faci?" nu se poate compara cu comediile romantice americane, Iulia Blaga scria că acest film poate reprezenta un început de diversificare necesară în cinematografia românească care ar trebui încurajat. În opinia Ilenei Bîrsan, filmul lui Alexandru Maftei este „doar o zglobie pauză de publicitate”, „o încercare firavă de a face din cinema un prilej de sărbătoare”. Producătorii au încercat să realizeze o alternativă la filmele din așa-zisul Nou val românesc „în care
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
sufocante”. Jurnalista a afirmat că "Bună, ce faci?" este un film cu personaje artificiale, fără niciun simț al realității. Scenariul este catalogat drept „schematic și monoton”, iar despre personaje se afirmă că au fost schițate în tușe comune. Concluzia Ilenei Bîrsan este următoarea: "„Cu o cinematografie solară și în culori asortate, cu o mizanscenă șlefuită și dichisită, regizorul Maftei face un film foarte demonstrativ și decorativ, dar a cărui poveste și ale cărui personaje sunt extrem de artificiale, nicidecum atinse de magie
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
s-a întors la clubul la care și-a petrecut o bună parte a junioratului în 2013, la cererea fostului său antrenor de la Chiajna, Laurențiu Reghecampf, ajuns pe banca Stelei. A debutat pentru Steaua în Cupa României, împotriva echipei Avântul Bârsana, pe 26 septembrie 2013. În primele două sezoane pentru clubul din Ghencea, Niță a jucat sporadic, fiind titularizat doar în 8 meciuri de campionat, stând în umbra unor portari precum Ciprian Tătărușanu sau Giedrius Arlauskis. În sezonul 2015-16, începe ca
Florin Niță () [Corola-website/Science/329720_a_331049]
-
muzicii. Când se întoarce din armata este angajat la Sindicat, unde ține numeroase spectacole. Face parte din Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici a luat contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc. Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
din armata este angajat la Sindicat, unde ține numeroase spectacole. Face parte din Ansamblul sindicatului din Târgu Cărbunești „Gilortul”, orchestră formată din 40 de instrumentiști. Aici a luat contact cu cei mai buni lăutari gorjeni: Ion Bârsan și soția Gena Bârsan, Costică Dindiri, Victor Tîrleanu, Mitică Bolovan etc. Cântă apoi și la Ansamblul „Doina Gorjului” sub bagheta lui Gelu Barabancea până când acesta a murit. După moartea lui Barabancea, pleacă de la ansamblu, deoarece nu era lăsat să cânte la nunți (care începeau
Constantin Pițigoi () [Corola-website/Science/327554_a_328883]
-
ale unor eroi necunoscuți. Numerele sunt simbolice, reunite formează numărul 1872, anul morții lui Avram Iancu. Pe crucile din partea de est este trecut gradul, numele și numărul unității militare a fiecărui combatant. În mijoc se află mormântul lt. Constantin Ștefan Bârsan din Medgidia și al soldatului Ilie Bota din Șteia. Crucea este amplasată în zona dinspre vest a mormintelor eroilor, între mormântul și gorunul lui Avram Iancu. Pe fața dinspre sud conține 46 de nume ale unor țebeni căzuți pe câmpuri
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
produs care are termen de garanție”, scria Ștefan Lupu.. 3 povești, 3 relații și o întâlnire ca o ședință terapeutică, unde singurul psiholog este teatrul. Concept și coregrafie: Ștefan Lupu, Instalație scenografică: Elena Dobîndă și Andreea Simona Negrilă Cu: George Bîrsan, Vlad Nemeș, Alina Petrică, Ioana Predescu, Rareș Florin Stoica În 15 și 17 ianuarie, la ora 20, la Sala Mică Producție realizată de Centrul de Creație și Cercetare Ion Sava în cadrul programului 9G la TNB, piesa Mihaelei Michailov este o
Programul 9 G la Teatrul Național din București, dedicat tinerei generații de artiști by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105858_a_107150]
-
Director General, Teatrul Național „Radu Stâncă” Sibiu. Citește și: Marele Bard și Cortina de Fier Distribuția este formată din actori masteranzi: Vladimir Petre, Gabriela Pîrlițeanu, Raj - Alexandru Udrea, Maria Soilică, Claudiu Urse, iar echipa de productie este completată de Luminița Bîrsan (manager proiect), Vlad Bacalu (asistent regie), Dorin Parau (light design) și Tudor Răileanu (sunet). Programul turneului include reprezentații în următoarele orașe: Târgu Mureș (11 noiembrie), Pitești (13 noiembrie), Ploiești (14 noiembrie), Râmnicu Vâlcea (20 noiembrie), Sibiu (24 noiembrie), Cluj-Napoca (27
„Manifest pentru dialog” despre educația în familie, în spectacolul “#minor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104319_a_105611]
-
Laurențiu Mototolea Corneliu Benchescu Bianca Ștefania Jugănaru Daniela-Maria Mustățea Constantin-Sorin Maxim Ioan-Ovidiu Oprea Octavian Borcea Bogdan Mogoș Gabriel Zaharia Răzvan-Cristian Beciu Mihaela Brăila Senat Dănăilă Leon Cîțu Florin-Vasile Brandl Hildegard-Helene Păunescu Virgil Zivari Maria Nițu Robert-Daniel Melciu Florin Pruna Tudorel Bîrsan Mihai Bucur Rodica Ștefan Daniel-Laurențiu Chiriac Daniela Bobocea Marius Sorin Ivanovici Cristina Ileana Băluța Aurelian-Virgil Colea Teodor Alexandru Ghiță Cristian Emilian REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Camera Deputaților Diaconu Mihai-Bogdan Șerb Horațiu-Alexandru Manolache Cristina Dinuță Mircea Alexandru Constantinescu Cosmin-Andrei Enescu
REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Scor partide by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102672_a_103964]
-
furtunoasă. Însă el a plecat din oraș în urmă cu cîțiva ani. Acum s-a întors în calitate de dirijor invitat și Nastenka speră să reaprindă flacăra dragostei... Joi, 2 iulie, actorii Catrinel Dumitrescu, Sorin Cociș și studenții UNATC I.L.Caragiale Lucian Bârsan, Catinca Maria Nistor, Oana Cârmaciu, Clara Popadiuc vor prezenta piesa Janna, tradusă de Raluca Rădulescu, în regia lui Mihai Lungeanu. Janna este o femeie care a trecut prin multe în viață. A băut votcă cot la cot cu bandiții, a
Spectacole cu intrare LIBERĂ la Nottara. Dan Bordeianu și alți actori îndrăgiți, pe scenă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101969_a_103261]