1,215 matches
-
cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât cei ce obțineau câștiguri materiale plăteau către casieria comunală taxele stabilite prin regulamente. Spre exemplu, în timpul iarmarocului din 29 iunie 1903, băcăuanii Kon Sura și August Grubesitz au fost obligați să plătească o taxă de 2,50 lei fiecare, „pentru că au expus spre vederea publicului, primul - o copilă de 26 ani cu un corp de copil de 4 ani, iar cel de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
echipelor din cadrul diferitelor unități militare. În cazul școlarilor, imboldul a venit pe cale legislativă, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin introducerea în programa școlară - învățământul secundar și liceal - a orelor de gimnastică. Întrecerile sportive cu spectatori au intrat în cotidianul băcăuan abia în perioada interbelică, odată cu creșterea numărului asociațiilor și cercurilor de profil. Între acestea se remarcă și Cercul Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului patru al secolului al XX-lea, în cadrul acestei societăți funcționau secții de fotbal, rugby, volei, baschet, gimnastică, atletism, tenis și ciclism - a cărui popularitate a crescut în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stadionul a fost utilizat „de școalele primare și secundare, de tineretul care-și efectuează pregătirea preregimentară, de armată când are serbări sportive militare, de autoritățile locale, la serbarea <<Sădirii Pomilor>> și alte serbări ocazionale”. La începutul perioadei interbelice în ziarele băcăuane își fac apariția, timid, și primele cronici fotbalistice. Iată, spre exemplu, o relatare a unui meci, ce a avut loc pe data de 5 iunie 1924, pe „terenul poligonului de tragere”, între echipele „Unirea” din Roman și Teteriștii din Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repriză portarul Teteriștilor, Marcinsky, apără toate înaintările; o înaintare formată din paseuri între Popay, Orița și extreme este dusă în fața golului și este transformată în gol de Vardia, prin paseul cu capul lui Popay. Acesta a fost ultimul gol al băcăuanilor, fiindcă romașcanii încep la rândul lor marcarea punctelor; în cele din urmă jocul se termină cu 4-3 pentru Unirea. De la Bacău se remarcă Popay, Orița, Varda și Weiss; arbitrul meciului a fost lt. Ambruș, care, la un moment dat, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și primele indicatoare de circulație: discuri semnal - indicatoare de trecere la nivel cu calea ferată sau de bifurcație - precum și plăci indicatoare de direcție și distanță - stâlpi pe care erau poziționate semnele de direcție (Bacău-Roman-LeteaVeche; Bacău-Roman-Bârlad ș.a.). Prin intermediul societății locale „Mistrețul”, băcăuanii de o anumită condiție socială puteau să practice chiar și vânătoarea. Încă din decembrie 1924, membrii societății au reușit „să ia în arendă, pe o perioadă de cinci ani, dreptul de vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sportive ale locuitorilor, fără ca aceste manifestări să fie incluse într-un program competițioinal: „Bistrița cea repede și adâncă (...) dădea iarna gheață - arenă de figuri pentru patine, iar vara, la <<apărători>>, adâncuri pentru . Printre evenimentele mondene ce au suscitat intens atenția băcăuanilor s-au aflat și concursurile de Miss - introduse în România la inițiativa redacțiilor ziarelor bucureștene. În februarie 1930, marea revistă „Realitatea Ilustrată” din București, singura autorizată să aleagă „Miss România”, a organizat un concurs județean pentru desemnarea Miss Bacău. Evenimentul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la Cercul <<Lumina>> din Buhuși” -, despre funcționarea unor Cluburi în care se practicau „jocurile de salon și de societate precum Rummy-Bridge, Pocker, Braziliana, Trentsept” - de pildă, Clubul „Intim”, Clubul „Sfatul Negustoresc” sau Clubul Societății „Coloniile Școlare” -, dar și despre interesul băcăuanilor pentru proba de marș, arătat, tot în octombrie 1937, prin participarea - doar cu încurajări - la „marșul demonstrativ susținut de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care se aflau grădina publică și serele din localitate, precum și lipsa fondurilor necesare redresării acestei situații. Spicuim, din amplul raport, câteva din elementele definitorii pentru imaginea spațiilor publice locale, a căror principală menire era aceea de a stimula buna-dispoziție a băcăuanilor: „(...) de la începutul războiului din 1914 nu s-a mai putut aduce nicio plantă decorativă, datorită traficului comercial suspendat; lipsesc plantele de diferite culori, ce serveau la ornamentarea straturilor cu motive în mozaic; (...) serele fiind de tip vechi și puțin practic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mod obligatoriu, dezechiparea pentru scăldat avea loc fie în localul de baie, fie la o distanță de cel mult cinci metri față de malul apei; dincolo de această limită, nimeni nu avea voie să se afișeze în costumul de baie. IV. E. Băcăuanul de mahala După cum ne indică sursele literare și arhivistice, Bacăul, la fel ca majoritatea orașelor din vechiul Regat, a fost, de la începutul modernității și până la sfârșitul perioadei interbelice, o vastă „periferie” ce a gravitat în jurul unui centru restrâns, în care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în jurul ideii de conduită imorală și scandaloasă. Pe lângă îndatoririle legate de supravegherea condițiilor igienico-sanitare din școli, unitățile economice etc., medicul comunal avea și obligația de a controla periodic - din trei în trei zile - starea de sănătate a prostituatelor din stabilimentele băcăuane. Constatările erau trecute în celebrele condicuțe (condica de sănătate), în care mai erau precizate și diferite date personale, precum numele, vârsta, starea civilă, religia, naționalitatea sau locul de naștere. Pentru femeile care acceptau vizita medicală la dispensar, condica de sănătate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
multe ori cu adevărate bătăi, cuvintele grele adresate, precum și cazurile de exhibiționism, au scandalizat în dese rânduri pe locuitorii ce domiciliau pe străzile unde se aflau casele de toleranță. Nu e mai puțin adevărat faptul că, în mod clandestin, prostituția băcăuană era practicată și în zona centrală a orașului, în special în camerele de hotel, cafenele sau în preajma teatrelor de varietăți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform datelor din registrele de evidență ale medicului de oraș, în Bacău funcționau trei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău efectele aplicării legii au fost departe de a descuraja aceste practici. La nivelul anului 1930, fenomenul a luat amploare, manifestându-se în special în zona centrală a orașului, acolo unde prostituția clandestină a fost complet scăpată de sub control. Ziarele băcăuane au criticat în termeni duri acest fenomen, luând poziție în numeroase articole, al căror titluri erau, uneori, ultimative: „Să înceteze prostituția clandestină!”. După cum ne informează ziarul „Curentul Bacăului”, la începutul anului 1930, principalele locuri în care era practicată prostituția erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anilor ’20 și, în special, în perioada crizei economice mondiale, crează cercetătorului o puternică impresie negativă, sentimentul degajat fiind acela al unui oraș nesigur, lăsat la discreția lumii interlope. Aflăm, de pildă, de faptul că, începând cu toamna anului 1927, băcăuanii au fost terorizați de o bandă de spărgători. Aceștia au activat pe raza orașului până la sfârșitul lunii februarie a anului următor, atunci când, grație raziilor întreprinse de angajații Poliției Bacău, „hoții au fost, în sfârșit, descoperiți și arestați”. Portretizările huliganilor, surprind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada, sălile cinematografelor, scenele teatrelor, arenele de sport sau de circ, iarmaroacele, până și ștrandurile Bistriței au fost spațiile sale predilecte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în valoare omul - principalul factor care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând - din punctul nostru de vedere - primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluție a localității. Studiul privind evoluția demografiei băcăuane în intervalul 1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de epocă subliniază foarte clar acest aspect - strada Mare a Bacăului poate fi considerată, oricând, un prototip al străzilor centrale ale orașelor moldovenești din perioada interbelică. Mediul citadin băcăuan a fost produsul exclusiv al principalelor funcții ale orașului - funcția economică (comercială și industrială) și cea administrativă. Așa cum am arătat, spațiul urban s-a dezvoltat în jurul fostului obor de vite - amplasat, până în anul 1857, în zona centrală a orașului - și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exercițiului libertății la români, a îngăduit excesiva politizare, cu efectele sale metastatice propagate la nivelul întregii societăți - autoritarism central și local, corupție, nepotism, slugărnicie, carierism, individualism ș.a. Lectura comparativă a datelor statistice ne-a oferit, prin urmare, premisele portretistice ale băcăuanului etnic român - un citadin hibrid, amestec între țăran și orășeanul de primă generație, fără mari ambiții profesionale, preferând, printre altele, mai mult confortul venitului asigurat de stat, decât bogăția ipotetică a unor afaceri riscante. Chiar și acolo unde au existat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În 1966, după reabilitarea politică, va figura ca redactor-șef adjunct al publicației, iar între 1969 și 1977 va fi desemnat director al Teatrului „G. Bacovia” din Bacău, ulterior întorcându-se în redacția de la „Ateneu”. Debutează cu versuri în ziarul băcăuan „Luptătorul” (1947), unde va face parte și din redacție (1948-1950). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Era socialistă”, „Revista de filosofie”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia” ș.a. Va înființa săptămânalul politic „Eveniment” (1990-1993) și va contribui la editarea revistelor „Argus” (1993-1994) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
unor remarcabili poeți originari din Moldova, între aceștia aflându-se și Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Mihai Sabin, iar la rubrica „Lyceum” apar versuri ale unor tinere talente locale. La fel de variată și adesea de bun nivel este proza publicată în revista băcăuană. Cu schițe, povestiri sau scurte nuvele colaborează, între alții, Sorin Titel, Dumitru Țepeneag, Gabriela Adameșteanu, Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, iar cu fragmente de roman Eugen Barbu (Princepele), Eugen Uricaru (Vladia), care de altfel a debutat în A. (1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Nicolae Grebenea fost secretar a Mișcării Legionare a județului Bacău în perioada 9 septembrie 1940 21 ianuarie 1941; la împlinirea unui secol de viață, 25 octombrie 1905 25 octombrie 2005, și a 23 ani de temniță grea 1941-1964, din partea camarazilor băcăuani: „Ziua de azi Părinte, vă închinăm prinos Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu. La 92 de ani, sufletul acestui erou, de pe meleagurile băcăuane, își strigă încă zbuciumul, în speranța că mărturia generației din care a făcut parte, nu va fi uitată. Au luptat împotriva regimului care a mutilat atâtea suflete. Au luptat cu toată tinerețea lor, cu toată dragostea față de semeni și de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trecute, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”, a reușit să reintre în viața culturală, pentru că dumneaei a avut un accident și foarte mult timp a stat la pat. De când e la Bacău, scriitorii s-au apropiat de domnia sa, au propus consilierilor băcăuani ca să fie declarată Cetățean de Onoare a municipiului și a fost, la rândul său, foarte încântată, declarând că e bine ca scriitorii, oamenii de valoare în genere, să fie luați în atenție în timpul vieții, pentru că după moarte degeaba li se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic și cultural și atunci temele pe care ni le fixăm avem grijă să respecte această condiție. MATEI ALEXESCU: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv Majoritatea băcăuanilor cunosc masiva construcție a castelului de apă din strada Trotuș nr. 8-10, dar doar o parte dintre ei au aflat că în prezent el adăpostește Planetariul din Bacău, a patra unitate publică de acest gen din țară, după cele construite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de 10 ani, iar în ultimii doi ani am participat și la Concursul Internațional de Pian la Mezia Terme, la un alt concurs internațional la Padula, lângă Calabria, în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]