2,854 matches
-
aflată la câțiva kilometri de Brașov, Corina Puiu și colegii ei au întâlnit un copil care nu era ca toți ceilalți. Își dorea foarte mult să învețe și căra, în fiecare zi un rucsac foarte greu în spate. Era un băiețel mic, slăbuț, cu hainele murdare, iar ei l-au întrebat ce cară acolo. „Păi sunt toate cărțile mele! Ooo, sunt toate cărțile tale... Și care sunt ele? Și le-a scos și avea de la Alice în țara minunilor la Colț
AL TREILEA PĂRINTE. „Teach for Romania” sau cum poate să iasă un copil sărac din ghetoul în care s-a născut () [Corola-blog/BlogPost/338316_a_339645]
-
acest fel, o stradă din Arad. Buburuzele au o altă poveste. „Acesta este sistemul nostru de prezență. Buburuzele s-au trezit și la soare au zâmbit și la școală au venit. Și cine nu a venit are buburuza întoarsă. Un băiețel șugubăț mi-a întors ieri toate buburuzele cu picioarele în sus și și ăsta a fost un punct de plecare al discuției de astăzi. Pentru că băiețelul a zis: Ia să vedem noi cum se descurcă buburuzele cu picioarele în sus
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
și la școală au venit. Și cine nu a venit are buburuza întoarsă. Un băiețel șugubăț mi-a întors ieri toate buburuzele cu picioarele în sus și și ăsta a fost un punct de plecare al discuției de astăzi. Pentru că băiețelul a zis: Ia să vedem noi cum se descurcă buburuzele cu picioarele în sus și cu capul în iarbă. Le plac foarte mult discuțiile libere. Încet, încet lucrurile încep să meargă. Și sunt tare mândră de ei, dar și de
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
în urechi, în creier și-l îngheață. Apăs butonul de pauză. Mi-e greu să ascult, dar reiau.Sunt adult, mamă, jurnalist, așa că trebuie să pot asculta până la capăt cum acea femeie țipă la acel copil. Deci: o învățătoare, un băiețel, o sală de clasă. Play. Mă, tu ești normal, mă, băiatule?! Nu poți reveni la ritmul colegilor tăi?! Du-te naibii în pregătitoare! Du-te în grădiniță! Vino dracului la catedră, să te păzesc ca pe un copil mic! Vino
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
au făcut pielea de găină și am început să plâng, nu știam cum să acționez și cum să reacționez", își amintește Alina Gherman. „Am hotărât că trebuie să facem ceva”. „Ceva” a însemnat, mai întâi, să-i trimită înregistrările tatălui băiețelului căruia învățătoarea îi spunea „jumătate de creier" și-l trimitea „naibii în pregătitoare". Chiar a doua zi - fără plângeri, fără scandal, fără lupte - acesta și-a retras copilul din clasa Monicăi Chiorean. Alina Gherman a ales altă cale: „N-am
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
în presă cazul unei alte învățătoare care urlă și umilește niște copii mici. E din Brăila și a fost înregistrată în timp ce țipa la un elev care ar fi stat cuminte la o altă oră, în timp ce la a ei nu: „Măi băiețel, măi băiețel! Dacă nu te ia mama dracu'! Doamna mi-a zis că în miercurea aia nu sufli, nu faci nimic! Cum stai la doamna așa și la mine nu?". Apoi îl amenință. „Dacă vrei să te calc în picioare
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
cazul unei alte învățătoare care urlă și umilește niște copii mici. E din Brăila și a fost înregistrată în timp ce țipa la un elev care ar fi stat cuminte la o altă oră, în timp ce la a ei nu: „Măi băiețel, măi băiețel! Dacă nu te ia mama dracu'! Doamna mi-a zis că în miercurea aia nu sufli, nu faci nimic! Cum stai la doamna așa și la mine nu?". Apoi îl amenință. „Dacă vrei să te calc în picioare, te calc
Când AL TREILEA PĂRINTE devine agresor () [Corola-blog/BlogPost/338309_a_339638]
-
făcută atunci la o școală. „Părea o școală pentru bogați și am întrebat-o pe profesoară dacă este o școală pentru bogați. Mi-a spus că nu, deși părinții unor dintre elevi aveau bani. Mi l-a arătat pe un băiețel a cărei familie avea afaceri în domeniul mobilei, erau milionari. Și mi l-a arătat pe un altul: familia lui trăia din ajutorul social”. În 2011, Alexandra Anton s-a înscris la Universitatea din Turku, la un master dedicat învățării
Într-o zi, o româncă i-a scris un e-mail consilierului prezidențial pe educație din Finlanda. Ce a urmat este o lecție despre viață și școală () [Corola-blog/BlogPost/338336_a_339665]
-
Chattanooga, mergând la spitalul Memorial, am observat în holurile lui trei statui: una a lui Christos, a doua a Fecioarei Maria și a treia a unui personaj în haine ce păreau a fi de călugăr, care ținea în brațe un băiețel și de mână o fetiță mai mărișoară. Când am întrebat pe cine reprezintă cea de a treia statuie mi s-a spus că este patronul spitalului, Sfântul Vincent de Paul. Vincent de Paul a fost un preot catolic francez din
„Noi nu alegem pacienții, așa cum boala nu alege bolnavii după religie...” Un exemplu despre cum se pot reconcilia spitalele cu catedralele () [Corola-blog/BlogPost/338750_a_340079]
-
de directoarea de acolo să-mi primească copilul, să ne accepte transferul. Mi-a zis că transferurile în cadrul aceluiași sector sunt destul de delicate, că ea se va mai întâlni la inspectorat prin ședințe cu directoarea de la grădinița unde este deja băiețelul meu și cum îi va argumenta că a aprobat transferul? Și nu a acceptat, deși m-am rugat de ea luni bune la rând. Revenind, totul a culminat undeva prin iunie 2015, când, într-o după-amiază, l-am găsit din
„- Cum, doamnă, n-ați simțit?!...” Educatoarea care mi-a „disciplinat” copilul meu vesel de 4 ani () [Corola-blog/BlogPost/338779_a_340108]
-
așteptat. „Va mai respira cu ajutorul aparatelor încă vreo trei săptămâni”, aflăm de la unul dintre medici. În încăperea îngustă sunt în total nouă incubatoare, aproape lipite unul de altul. În apropiere este incubatorul în care se află „vecinul” ei, Eduard. „Sunt băiețel”, scrie pe un bilet bleu, pe perete. S-a născut la 34 de săptămâni. Are deja o lună, dar încă nu respiră singur. Două tuburi subțiri îi ies din gura întredeschisă. Fruntea îi este vineție, în comparație cu restul feței. Lângă el
Ema s-a născut la 22 de săptămâni. Cum poți ajuta și tu cu un sms ca în Spitalul Constanța să nu mai moară anual de trei ori mai mulți nou-născuți decât în UE () [Corola-blog/BlogPost/338903_a_340232]
-
calitatea probei, de cât de vioi sunt înotătorii. Până la urmă nici Messi nu are același preț ca Tătărușanu”, glumește Anca Coricovac, medic specialist în obstetrică-ginecologie și embriologie. Anca lucrează la clinică de câțiva ani și e mămica lui Alexandru, un băiețel de 10 ani, pe care l-a adus pe lume tocmai așa: prin inseminare artificială. „S-a născut din a zecea încercare și îi place mult Messi”, spune Anca zâmbind. Anca e, însă, un caz fericit. „A existat o femeie
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
de lumină din parc plimbă copii de vârsta lui Alex de mână, în cărucior sau pe biciclete. „Tati, vreau adidași din ăia! Adidași Nike! Sau Reebok! Ba nu, nu Reebok, vreau Nike!”, se aude vocea ca de clopoțel a unui băiețel de vreo 9 ani, cu păr cârlionțat. Cerul din ochii lui Alex se scurge ca rimelul de pe ochii mamei lui, topit și el de la adierea călduță a soarelui; ochii lui mari și mirați fixează băiețelul care acum s-a agățat
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
ca de clopoțel a unui băiețel de vreo 9 ani, cu păr cârlionțat. Cerul din ochii lui Alex se scurge ca rimelul de pe ochii mamei lui, topit și el de la adierea călduță a soarelui; ochii lui mari și mirați fixează băiețelul care acum s-a agățat de mâna tatălui și nu îi mai dă drumul. „Hai să mergem, Alex!” Vorbele Andreei cad ca o sentință peste asfaltul stors de pași și peste sudoarea metalică a roților de troleu care invadează parcul
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
de pași și peste sudoarea metalică a roților de troleu care invadează parcul pe măsură ce te apropii de stradă. Înainte să se topească de tot în umbrele oranj care învelesc orașul de dincolo de parc, Alex se mai uită o dată înapoi, la băiețelul cu adidașii. Nu e loc de tristețe. Asta e o poveste cu final fericit. Albastrul din ochii lui Alex e oricum mult prea desculț ca să mai aibă nevoie sau habar de adidași Reebok sau Nike. Sau de un tată căruia
Femeile românce care aleg să aibă copii singure, între tabu și nou trend social () [Corola-blog/BlogPost/338463_a_339792]
-
în cel mai bun caz. La bloc, locul de parcare e ocupat de o mașină străină, probabil un vizitator. Soția parchează alături. Mai sunt locuri libere, așa e vara, lumea e plecată. Ne punem pe strâns bagaje. Cele mai multe sunt ale băiețelului. Scutece, multe hăinuțe de schimb, jucării, mâncare, apă. Îți recomandăm Serialele mele: mica bucurie a unui om al muncii care a renunțat să se uite la televizor Obligatoriu apă, pentru că la câte îngrășăminte a strâns câmpul în atâtea zeci de
Am dus copilul „la aer curat”... Girofarul de la ANAF care m-a băgat în șanț și X5-urile cu numere de Bulgaria care gonesc pe contrasens () [Corola-blog/BlogPost/338525_a_339854]
-
nu aveam acele lucruri și mă simțeam un pic discriminat, pe când la asociație nu exista așa ceva, la asociație învățasem să împărțim totul. Nu existau barierele de clasă între copii”, își amintește tânărul. Îți recomandăm Steli de la multinațională și visul unui băiețel care n-a ieșit niciodată din satul lui: „Să merg în excursie la Slobozia” Când a mai crescut, a intrat într-un program de mentorat. „Pentru mine a fost un program de mentorat foarte bun, vorbeam cu oameni maturi și
Daniel, de meserie om bun. Un tânăr, crescut într-un apartament de 2 camere din Ghencea, alături de 6 frați, și-a văzut „visul cu ochii” () [Corola-blog/BlogPost/338545_a_339874]
-
A tot fost pe la alte centre și a fost refuzată. Reintervenția nu e lucru ușor, inima s-a „lipit” de stern, reintervenția presupune multe riscuri, nu oricine se bagă. Oscilez între copilul de doi ani care necesită intervenție rapidă și băiețelul de nouă ani, tot amânat la infinit. Pe care să-l pun primul?! Apoi mă gândesc la băiețelul mereu amânat, la sufletul lui de nouă ani cu speranțele înșelate de patru - cinci ori și... îl aleg pe el. Un viață
Am în față dosarele medicale a patru copii și trebuie să aleg unul din patru, după buget, condamnându-i pe ceilalți trei la moarte () [Corola-blog/BlogPost/338637_a_339966]
-
lipit” de stern, reintervenția presupune multe riscuri, nu oricine se bagă. Oscilez între copilul de doi ani care necesită intervenție rapidă și băiețelul de nouă ani, tot amânat la infinit. Pe care să-l pun primul?! Apoi mă gândesc la băiețelul mereu amânat, la sufletul lui de nouă ani cu speranțele înșelate de patru - cinci ori și... îl aleg pe el. Un viață micuță dintr-un sat sărac situat la 60 de km de Sibiu. Intră apoi copiii. Mi se umplu
Am în față dosarele medicale a patru copii și trebuie să aleg unul din patru, după buget, condamnându-i pe ceilalți trei la moarte () [Corola-blog/BlogPost/338637_a_339966]
-
la 60 de km de Sibiu. Intră apoi copiii. Mi se umplu ochii de lacrimi când intră în cameră dosarele dinainte, materializate, și trebuie să mă uit în ochii limpezi ai copiilor. Intră și bunicul celui de-al doilea copil - băiețelul a fost operat ieri și e încă în spital. Sunt mamă și eu, și nu mă mai gândesc deloc la șantajul emoțional la care a recurs firma de PR, ci la faptul că susținem că n-avem 5000 de euro
Am în față dosarele medicale a patru copii și trebuie să aleg unul din patru, după buget, condamnându-i pe ceilalți trei la moarte () [Corola-blog/BlogPost/338637_a_339966]
-
mâncau firesc împreună, discutând sau ascultând un cântec (la graniță de folclor și lăutărească). Aveam să mă bucur de un dialog cumpănit, fără mari intruziuni, dar purtat ca o reluare din ajun, cu o cunoștință veche. Omul i-a povestit băiețelului cum e la el la țară, l-a întrebat dacă îi place să se joace cu animalele sau dacă merge la bunici. Ne luam apoi la revedere, el pentru un drum de 60 de km, la Bârla, noi spre casă
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
l-a întrebat dacă îi place să se joace cu animalele sau dacă merge la bunici. Ne luam apoi la revedere, el pentru un drum de 60 de km, la Bârla, noi spre casă, în cartierul învecinat. Conductorul de tren. Băiețelului îi plac trenurile. Când ieșim la plimbare și ajungem în zona gării, mă trage de mână să mergem în tren. Dacă suntem în București, îmi propune să mergem la bunicii din Pitești, dacă suntem deja la aceștia, vrea cu trenul
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
că avem la dispoziție măcar 15 minute de plimbare prin vagoane, ca apoi să coborâm la timp. Într-o seară, conductorul ne-a spus că ne putem plimba mai mult, deoarece mai dura până la retragerea la depou. I-am spui băiețelului că trenul se duce la nani, dar putem să-l vizităm puțin. Ne-am început plimbarea pe coridor și, la un moment dat, ne-am întâlnit cu un călător. După salut, părea că așteaptă, jenat, îndepărtarea noastră. Când am coborât
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă () [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
schimb culoarea părului, pentru că îl jucasem în prima versiune având părul negru ca pana corbului, iar la reluarea spectacolului după doi ani vroiam să fiu diferită. Era prin 1956, când veneam de la coafor spre casă și mă speria gândul că băiețelul meu Barbu ar putea să se sperie văzându-și mama cu o altă culoare a părului. Nu a fost așa. El nu a avut nicio reacție, ca dovadă că pentru un copil nu contează un asemenea amănunt, căci mama este
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
Teatrului Lipscani (Vadim Rusu, Petru Ciobanu, Silviu Man) și Grupul All’s Choir. Sâmbătă, 26 decembrie, de la ora 8.00 - Film de animație - Crăciunul ursuleților (TEDDY BEARS’ CHRISTMAS - Canada, 1992). Regia: Paul Schlibi Ben este ursulețul de pluș al unui băiețel pe nume Simon, dar surioara acestuia, Sally, și-ar dori și ea un ursuleț al ei. Așa că fetița îi scrie lui Moș Crăciun, plină de speranță, iar simpaticul Ben o va ajuta să-și îndeplinească visul Sâmbătă, 26 decembrie, de la
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]