5,096 matches
-
cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
fi din nou „Îmbrățișat de tinerețe” poetul își face o adevărată radiografie a vieții, întrebându-se retoric: „E viața mea?” Apoi, trăgând „Giulgiul uitării” peste lacrima tristeților trecute, „Tot tânăr”, sufletu-i cântă „ca un menestrel/ vechi serenade/ doine sau balade/ în care-ncerc să par ce nu-s, rebel./ Mă dor genunchii/ dar îmi ard rărunchii,/ căci Dumnezeu e-n ei și eu în El.” Și zbaterile continuă între „Prezent și trecut”, frământul regretelor, privind „trist spre punțile tăiate” se
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
află și profesorul de computere Youlu Zheng, de la Universitatea din Montana, pensionat în 1996; a publicat cartea tehnică: Networks for Computer Scientists & Engineers, împreună cu Ahktar Shakill, în 2002. Youlu cânta la acordeon, ca pasiune, și când era în China știa Balada lui Ciprian Porumbescu, fiindcă li se solicitase să învețe partituri din țări socialiste. * Iguanele trăiesc în medie 40-50 de ani. Specii diferite, provenite din același strămoș, dar nu prea îndepărtat în timp, se pot încrucișa/reproduce, dar urmași nu sunt
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
am înțeles că, culoarea din momentele dedicate picturii, spiritul din competițiile sportive, entuziasmul sădirii unui pom de câtre elevii ce nu vorbeau aceeași limbă, români și polonezi, dansul de la șezătoarea românească , muzica specifică plaiurilor românești dar și cuvintele răscolitoare ale baladei Miorița, au creat punți de comunicare între grupurile elevilor implicați în proiect. Dincolo de toată experiența acumulată de către elevi, se pare că în urma acestor proiecte educaționale, cel mai important produs final, a fost floarea prieteniei, care a înflorit minunat în sufletele
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
căi năzdravani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat în copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reîntrupate în cuvinte Graiul... Cu dânsul acesta unic, bărbătesc În care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esență n-a pierit, ea se
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-a înflorit un zîmbet peste noapte Nici nu știam că norii nu mai sunt; Îi auzeam certându-se departe În zborul lor timid, împinși de vânt. Un cântec de izvor ca o baladă Îmi mângâie și umbra și tăcerea Din somnul iernii mele de zăpadă... Și ce viori anunță, Învierea! Un cer albastru, cum e nemurirea Mă-mbracă-n zorii zilei străvezii Eliberez din brațe adormirea. Tu, primăvară, te aștept să vii! Îți
MI-A ÎNFLORIT UN ZÂMBET de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354710_a_356039]
-
ducem la cimitir, Dacă n-ai febra trupului meu bolnav fără leac, Dacă nu ai nimic din toate acestea, și în plus Ceva din imensa durere a lumii deznădăjduite Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii în doine și balade, Dacă porți chipul dezordinii și al răcelii ce a căzut peste noi Ca o ploaie cu grindină peste o grădină cu flori Dacă nu duci visurile omenirii în poala vorbelor tale Cum aducea mama fructele de la vie Cum ai putea
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
gândului răzleț” (Marea). Aceste poeme sunt: „Cântecul mării”; „Dar...zâmbesc”; „Vraja mării”; „Marea cântă”; „Șoaptă de val”; „Liniștea mării”, ș.a. Un alt grupaj destul de reprezentativ este închinat naturii. Și el cuprinde poeme precum: „Splendoarea munților”; „Cântecul toamnei”; „În noiembrie”; „Măreție”; „Balada izvorului” ș.a. Însă predilecția este pentru „Aripi și zbor” - buchețel de poeme care sugerează înălțarea, edificarea omului care nu se mulțumește doar cu partea materială a vieții ci jinduiește și la altceva: „Să încerci doar astăzi / Să înțelegi un zbor
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
Acasa > Strofe > Creatie > BALADA VISĂTORULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului fă-mă, doamne, fiu de drac, îmbătat cu flori de mac, mândrele ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în acorduri de secante ca beatrice cu dante. miercuri, 17 iulie 2013 Referință Bibliografică: balada visătorului / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357215_a_358544]
-
Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gândul se coace ca și pâinea cu miez și scoarță deopotrivă arde lumânarea pentru ființă și neființă în joaca sunetelor de bal mascat nu se pierde zâmbetul născut a germina baladele prind viață rând pe rând într-un refugiu improvizat de glie și de tragi-comicul perpetuum pianul se strecoară în biruința clopotelor se aud cazmale de gropari asudați tot mai mulți sunt cu râs amar care se sufocă de răsturnarea verticalei
DE RĂTĂCIŢII TIMPULUI, DRUMUL ARE GRIJĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357244_a_358573]
-
vechi să-l apărăm- De grâu e pâinea mai flămândă, Am și uitat să-l măcinăm... Ne plânge Doina în izvoare Și-n clopotele din Râmeți! Eu știu că adevărul doare, Cine-i ascultă pe poeți, Cine mai cântă în Balade Trecutul unui neam român? Atâtea versuri cumsecade La vama somnului rămân! Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul vechi- nu-i altul nou! M-am întâlnit în fapt de seară Cu Badea George din Hordou... Referință Bibliografică: Pe drumul
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Balada bradului de Crăciun Pomul de iarnă uscat Alcătuirea bradului la loc, Muntele iar l-ar
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357326_a_358655]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de AL.FLORIN ȚENE Balada bradului de Crăciun Pomul de iarnă uscat Alcătuirea bradului la loc, Muntele iar l-ar fi înălțat Dacă amintirea n-ar fi ars în foc. Imaginea lui adună bucurii Lumânările ard,sunt prea sus, Ele urcând în răsăritu-i azuriu Aprinzând
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357326_a_358655]
-
rădăcina lor, Însă pădurea e departe,luminând... Bucuria noastră e plânsul brazilor tăiați, În lumea lor n-au cum să mai fie, Au mai rămas pe munte câțiva frați, Tremurând pentru Crăciunul ce-o să vie. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Balada bradului de Crăciun / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357326_a_358655]
-
Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din galbenul din tei. Suferă de-un secol femeia în gol Lacrimile ei devenind simbol... Fecioară, în baladă, unii o mai știu, Ea rătăcește, încă, în pustiu... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Păcatul fecioarei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 326, Anul I, 22 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate
PĂCATUL FECIOAREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357385_a_358714]
-
rău, și bine! / Ca să vezi că seamăn n-are, / Vie, Lumina din tine! 4 august 2010” (Excelsior!). Un întreg ciclu de poeme este dedicat poetului Adrian Păunescu, fie exultând personalitatea și lirica acestuia, fie în chip de Requiem și chiar “Balada Păunescului”. Și altor poeți le sunt dedicate poeme: Marin Sorescu, Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru. Parafrazând poemul “Rugă pentru părinți” al lui Adrian Păunescu, Liviu Jianu scrie “Rugă pentru copii”, un poem copleșitor, despre starea actuală a familiei și în
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Grigore Preoteasa. Colajul nostru a câștigat etapa studențească pe București, după care a ajuns în finala pe țară, la Brașov, unde am luat locul II. Fericiți ca noi nu mai era nimeni! În anul următor, spectacolul avea la bază o baladă populară, Voichița. Repetițiile și spectacolele erau găzduite de Teatrul Giulești, regizorul era renumit, Dinu Cernescu, iar printre noi cooptasem câțiva actori profesioniști. Atunci a început cu adevărat viața boemă. Am cunoscut câțiva seniori ai teatrului românesc, Silviu Stănculescu, Ștefan Bănică
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
și faguri de lumină, Pe treapta scărilor de ceară Urcăm voioși ca prima oară. Risipa s-o oprim în vamă De ger și vânt să-i fie teamă, S-aprindem flacăra iubirii La care se-ncălzesc toți mirii. De dor baladele mai plâng Când turma rătăcește calea, Prin codrii nopților doar jalea, Albită-n porți stă împăcarea. Troieni de gânduri duc poveri Ce tineri am fost totuși ieri, Pe fruntea anului cunună Să punem toți o faptă bună. Om drag întoarcem
OM DRAG de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357825_a_359154]
-
Strașnică imagine. Nu mai înmulțesc vorbele. Arunc toate cuvintele. Și pe cele ce nu s-au spus încă... Eu știu și simt că ești aici, acum! Doamne, când săruți cerul, el plânge pentru mine. Când săruți marea, ea îmi cântă balade. Când săruți vântul, timpul se oprește și plângem amândoi!... (Cf. Ieromonah Hrisostom Filipescu - Doamne, Tu știi toate, Tu știi că Te iubesc - http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/doamne-tu-stii-toate-tu-stii-ca-te-iubesc). Nu mă mai tem! Cât de bogată poate fi clipa! Cât de
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
celălalt. El îi scrie ei o poezie, ea îl mângâie într-un fel anume. El îi spune cuvinte dulci și moi, ea îi dăruiește desene cu el. El îi aduce trandafiri în care și-a înțepat inima, ea îi cântă balade de dor. Pasiune, romantism, dragoste, afecțiune, neîndoială, vis, magie. Iubirea crește... Apoi ajung la acea măsură când stau unul lângă celălalt și se privesc în ochi sau își reazemă capul unul pe pieptul celuilalt. Și nu mai au nevoie de
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
care au rezistat testului timpului. Profunzimea ființei tale caută liniștea. Zgomotul exterior îl auzim în viața cetății. Zgomotul interior sunt gândurile. Citește! Roagă-te! Contemplă o icoană! Privește natura! Spală mintea și învață de la natură ce înseamnă liniștea. În acea baladă dulce va vorbi Dumnezeu... Și mie, și ție. (Cf. Ieromonah Hrisostom Filipescu - Viața ne așază pe toți în genunchi, mai devreme sau mai târziu. Ce am simțit o să știu doar eu și Dumnezeu. Învăț să iubesc până la cer și înapoi
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
mai are nicio opțiune, are brusc toate opțiunile din lume. Dorința omului de a cuceri lumea exterioară nu are limite și cu cât plecăm spre exterior dorința este tot mai mare. Dar lumea interioară cui o lăsăm?! Vocea sufletului cântă balade și modelează lăuntricul. Emoțiile produc lacrimi. Ego-ul suferă, nu sufletul. Exorcizăm tensiuni psihice. Râdem și plângem ca să nu ne stricăm mecanismele, tiparele. Pendulăm între tragedie și comedie. Este mai ușor să acuzi, este mai ușor să dai cu piatra, este
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
dintre cuvânt și trăire; în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, revelației. Dacă timp de peste un veac și jumătate a dăinuit interpretarea clasică a baladei, care sublinia resemnarea ciobanului moldovean în fața morții, prin anii ”30 Lucian Blaga a dezvoltat o întreagă teorie a spațiului mioritic, potrivit căreia poporul român își are originea în totalitate în zona carpatină, pe acel ,,picior de plai”. Recent, profesorul Ștefan
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
pentru că totul e descris până la detaliu. Poezia lui George Baciu este proaspătă și originală. Un lucru însă lipsește și poetul constată cu tristețe aceasta. Lipsește organul receptor critic pentru a-i savura frumusețea. „În vestiarul inimii” sunt un fel de balade pentru mai târziu, pentru când organul receptor va fi pregătit să le perceapă. Privind poezia lui George Baciu prin prisma „artei cu tendință”, lucrurile vor fi mai greu de lămurit. Tema primordială a cărții rămâne, de-a lungul și de-
ASEMENEA UNEI FETE NEÎNCEPUTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357854_a_359183]