2,280 matches
-
era fermecat, pentru că amândoi, atunci când depărtarea unuia de celălalt vă ardea sufletul, firul care vă lega și prin care comunicați era amintirea cerdacului. O altă dovadă că Eminescu nu te-a uitat niciodată este telegrama trimisă din București în ajunul banchetului Junimii din nov. 1880. „Rog pe părintele Creangă Ca să sune din talangă Din talanga cea de boi Ca să auzim și noi. Doresc să petreceți bine Să nu mă uitați pe mine. Eminescu.” Chiar la începutul anului 1881 - prima parte din
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
autorului.” Cine nu ar fi fost mândru dacă ar fi făcut doar atât. Pe când dumneata ai scirs atâtea povești, povestiri și apoi acele neasemuite Amintiri din copilărie. Toamna târziu, în anul 1885, poștașul îți aducea un răvaș. Era invitația la banchetul Junimii. Îmi închipui cât te-ai amuzat citind-o, pentru că, deși purta semnătura lui N.Gane, din ea răzbătea tonul hâtru al lui Iacob Negruzzi: „Citațiune Membrii tuturor triburilor Societății Junimea: fundatori, lipoveni, caracudă și cei nouă, sunt citați ca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
și mă întreb dacă tot așa ai ținut-o cu anecdotele de cu seara până spre ziuă, ca în tinerețe. De bună seamă că da, pentru că altfel Titu Maiorescu nu ar fi notat în însemnările lui zilnice: „al 22-lea banchet al Junimii, foarte cu haz, foarte mul ți... ” În iunie 1886, parcă te și văd la Brăila, invitat la nunta feciorului Constantin, iar unda de bucurie din suflet ți-o putea citi oricine în ochi și pe chip... Când cu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
când și când, urcam scările tot din două În două trepte ca să-i cer sfat și inspirație, la fel precum Socrate prea Înțeleptei Diotima din Mantinea, „măiastră În astfel de lucruri, ca și În multe altele“, ne spune Platon În Banchetul... ...Stam și supravegheam, În toamna lui 1919, instalarea mașinilor noastre de tipărit și de cules, a regalelor cu casete de litere, a rafturilor cu albitură, regleți și cuadrați, cu linii de alamă și cu litere de lemn pentru afișe, a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
opțiunea de a-l tipări mai repede, să zicem „după douăzeci de ani“, n-ar fi preferabilă. Emil Hurezeanu a încredințat tiparului o singură zi din acest jurnal, 4 ianuarie 1949. Este un splendid eseu despre iubire, cu tonalități din Banchetul sau din Phaidros, dar cu o melancolie accentuată, pe care paginile memorialistice o ascund. Vârsta celui care scrie este de douăzeci și șapte de ani. Fragmentul pornește de la întrebarea medievală (reiterată în interbelic) dacă e mai bine să iubești sau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mea, bucuros să scap de cicăleli. Rudele noastre din Dej fiind persoane cu vază, își aveau reședința într-una dintre cele mai arătoase clădiri din piața principală a orașului, unde am poposit, fiind tratați cu o gustare demnă de un banchet. Îmi amintesc odăile mari, cu ferestre foarte înalte, cu draperii de catifea cum nu mai văzusem decât la teatru și mi-o reamintesc pe stăpâna casei, tanti Vica (Ludovica), cu aere de mare cucoană, cu ochii înconjurați de cearcăne roșii-albăstrii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
trebuie să credem în viitorul artei și al culturii, în armonia naturii. Altfel, totul se duce de râpă. Îngăduiți-mi să reproduc din memorie un pasaj extraordinar din niște pagini pe care le-am citit mai demult: "La sfârșitul unui banchet acasă la pictorul englez Haydon, poetul Keats și-a ridicat paharul toastând: "Rușine lui Newton!". Cei de față au rămas uluiți, cerând o explicație. Keats le răspunde: Pentru că el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fi atins în Moldova în cursul anului următor, când o ploaie a decretelor de boierie se va abate asupra unioniștilor, îndeosebi a celor tineri: caimacamul Vogoride se legăna în iluzia că-i va aduce astfel alături de el! La Fălticeni, un banchet de 40 de tacâmuri este oferit de Nicu Gane proaspeților căftăniți, „toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente. «- Bine te-am găsit, bre comis! - Să trăiești, chir paharnice! - La mulți ani, arhon spatar! - Și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
jalonată de opriri de 2-3 zile în orașele Nanjing, Shanghai, Hangzhou, Guangzhou, Kunming, Chongqing și Xian. Pretutindeni, dr. Petru Groza era primit de personalitățile de frunte ale provinciei și municipiului ca șef de stat, fapt învederat cu prisosință de convorbiri, banchete și recepții. Gazdele aveau grijă, inclusiv la sugestiile delegației, să includă în program vizite la obiective istorice, culturale, la monumente ale naturii și ale arhitecturii tradiționale, ca și la fabrici, ferme, cartiere muncitorești. Aceste vizite au consumat o bună parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nouă, delegației, cu lacrimi în ochi, despre interesul lor vital de a-și reface unitatea lor națională; o tempora, o mores! Da și mai interesantă a fost reacția Moscovei, care a demonstrat până unde sunt în stare să meargă. La banchetul de închidere a reuniunii (pe navă), m-a abordat ministrul transporturilor (Mihailov) și, după ce mi-a zis că mă cunoaște bine (ceea ce m-a cam înfiorat, gândindu-mă că aluzia ar vrea să mă atenționeze despre faptul că mi-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
era și mai caraghios din cauza zecilor și sutelor de fasunguri goale, care trădau aspirația de a scălda spațiile publice în lumină. Atunci, fără să vrea, parcurile din România sugerau imaginea confortului și a luxului public. Am fi putut sta pe banchetele spațioase pentru a ne relaxa chiar și noaptea, sub strălucirea glorioasă a luminilor numai dacă becurile ar fi fost înlocuite de consiliul local. Printre altele, luxul a fost evocat și de sutele de costume și pantofi nepurtabili disponibili în magazine
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Borges, Mario Brelich etc. Secole de-a rândul participarea lui Iuda la Cina cea de Taină și Împărtășirea sa cu trupul și sângele Domnului a provocat oroare În lumea teologilor creștini. Oroare stârnită de faptul că, Încă din momentul Întemeierii, banchetul pascal va fi fost Întinat de prezența unui trădător. Aici mă declar Întru totul de acord cu poziția lui Klauck. De vreme ce grupul celor doisprezece s-a constituit din timpul vieții lui Isus, nefiind o inovație tardivă a evangheliștilor, era absolut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pe la căminurile lor, fiecare cum va putea. Zice unul: "Așa? ne dă brânză iute și ne lasă, după ce și-au făcut treburile? Să mai poftească altădată." * [La Botoșani] Ciuleiu, uriaș, moșier care a bătut pe Calman Fișer în mijlocul Dorohoiului, la banchetul ce s-a dat seara după conferință, a fost singurul care a vorbit cum-se-cade cu privire la nevoile țăranului. Alți comeseni: Enășescu (gazda), Ulle, Ciolac, Lazăr Teodoru (un om solid și foarte cumsecade), Draganovici (architect), Giurgea, Dumitriu (profesor), Răut (profesor) în afară de frații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acasă. Astăzi 14 August, vorbind cu d-rul Negruzzi, căpitan de rezervă, îmi povestea cu groază de faptele colonelului Conta de la reg. 27 Bacău. Un om mare și gras, omul lenei ș-al mâncării, toată viața lui omul foamei ș-al banchetelor, stătea izolat cu cortul lui la un km. de trupă, înconjurat de santinele, c-o cireadă de vaci, rechiziționate cu forța în jur... Ofițerilor din laptele acestor vaci nu le dădea nici o picătură. Trupa a osândit-o toată vremea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lăsăm tineretului desăvârșirea în viitor a operei noastre. Până atunci, să facem ce vom putea pentru tămăduirea suferinților reale, care, vai, sunt destule. O AMINTIRE Ș-O ANECDOTĂ O amintire. La 24 Ianuarie 1918 a avut loc în Chișinău un banchet, pentru cinstirea celei dintăiu reprezentații oficiale de teatru românesc. Au luat parte mulți fruntași ai republicei moldovenești. S-au rostit discursuri. Cum e obiceiul în Basarabia, au vorbit adică toți care se aflau în acea adunare. Cineva din vechiul regat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parterul și amfiteatrul complet ocupate de spectatori. S-a deschis ședința (Komarov președinte). S-au citit rapoarte foarte aplaudate; au fost proclamați membri ai Academiei Stalin, Kalinin, Molotov și alții; s-a cântat simfonia "1812" de Ceaikovski. La ora 7, banchet la Hotel "Moscova". Am cunoscut un gazetar cu numele Ilie Constandinovschi, care a făcut liceul la Ismail, universitatea la București, gazetăria la "Adevărul". Acuma e gazetar la Moscova; scrie la "Isvestia". * La hotel "Moscova", ora 7, banchet al Academiei. Trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
La ora 7, banchet la Hotel "Moscova". Am cunoscut un gazetar cu numele Ilie Constandinovschi, care a făcut liceul la Ismail, universitatea la București, gazetăria la "Adevărul". Acuma e gazetar la Moscova; scrie la "Isvestia". * La hotel "Moscova", ora 7, banchet al Academiei. Trei săli mari sunt puse la dispoziția tuturor participanților. Masă îmbielșugată, bună-voie și prietinie. Academicieni din toate părțile Uniunii, Europei, Americii. Am cunoscut un academician d. Cristi, de loc din Ismail, născut acolo înainte de 1877; d. Sișmarian, filolog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de tristețea de parastas a adunării, a încercat să fie vesel, să glumească, să se resemneze în fața beteșugurilor care vor urma. „în fond - ne-a calmat el - n-am mai mult de șaizeci de ani!” La așa-numitul „punct trei”, banchetul, care a avut loc la „Avicola”, am putut să constat încă o dată că, în timpul petrecerilor, distincțiile intelectuale se pierd cele dintîi. După „încălzire”, care a durat vreo două ore, s-a cîntat, precum în ultima crîșmă, „Bălălău” și „Așa beau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu par prea afectat. Ca și ceilalți camarazi, mi-am ținut destul de bine firea. Singurul care dă să plîngă e comandantul nostru de pluton, locotenentul-major Constantin Andreescu, un om realmente bun și delicat, atipic printre ofițerii pe care îi aveam. Banchetul de adio a avut loc la restaurantul „Stadion”, din centrul orașului. Băutura mi-a dat o frenezie neobișnuită. Ulterior, doar de patru sau cinci ori mi s-a mai întîmplat așa ceva. Eram disperat și, totodată, entuziast, melancolic și revoltat. Aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a făcut-o lui Gheorghe Gheorghiu-Dej prin 1947(?). Acesta e numit un perifani, adică un ins satisfăcut de realizările sale. Însă, lucru pe care nu l-am mai auzit, Dej călătorea prin țară cu o mașină blindată avînd alături, pe banchete, pistoale automate cu cîte două încărcătoare. „Cu armamentul ăsta - i-ar fi spus cu umor H. - putem să luptăm 20 de zile”. Grav, Dej i-a răspuns: „Trebuie să fim vigilenți”. Un alt fragment a relatat vizita făcută de Hodja
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu unii din dascăli, foștii conferențiari, lectori și asistenți, acum venerabili profesori pensionari: Al. Husar, M. Dinu, E. Bold, cu colegii și colegele, cu anii aceia minunați ai studenției. Nu mai eram aceiași, ne albiseră vremile și grijile, dar la "banchetul' organizat cu acest prilej am redevenit treptat cei de altădată, pășind parcă miraculos printr-un tunel al timpului. Fuseserăm niște mânji frumoși, mângâiați în anii aceia de visele noastre și de soarele blând al Ieșilor. Eram cu toții la fel, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mulți dintre ei și am stat la dispoziția lor ca să se convingă de reaua credință a acestor campanii. Astfel a fost și cazul Nansen, celebrul explorator norvegian, care crease cunoscutul oficiu în vederea ajutorării apatrizilor de după Revoluția bolșevică din Rusia. La banchetul care i s-a oferit la hotelul London, la plecarea sa, am reprezentat ministerul Basarabiei. Mai tîrziu, în anul 1922, ilustrul norvegian a obținut Premiul Nobel pentru pace. Nu puteam să-mi închipui, atunci, că eu însumi voi ajunge să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
erau numeroși și se înmulțeau în fiecare an. Cafeneaua Soufflot, la colț între bulevardul Saint Michel și rue des Ecoles, era locul preferat de întîlnire al românilor. Cafeneau semăna mult cu cafeneaua Capșa din București, adică o sală lungă, cu banchete și mese de o parte și alta și cu intrarea prin colțul străzii. Stîlpul cafenelei era Niță Jinga. Un mucalit, fonf, urît, dar destul de șmecher ca să se bage sub pielea oamenilor. Nu era student. Venise la Paris, adus dintr-o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
instalat un pian; era o mare concesie, datorită marelui său renume. M-a invitat să asist la sărbătorirea lui, care avea loc peste cîteva zile în marea sală de teatru de la Wardorf Astoria. Cîteva mii de americani au participat la banchetul care se dădea în onoarea sa. Marii critici muzicali din Statele Unite și primarul din New York au ținut cuvîntări, prezentîndu-l, toți, ca pe un fenomen al lumii muzicale. El era și compozitor, și dirijor, și pianist, și violonist, și virtuoz în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Fiesta de la Zafra", împreună cu toate celelalte oficialități, o bandă de hoți au intrat în diferite camere din hotelul Coventry, printre care a fost și camera mea. La întoarcerea la hotel, pe la ora 7, ca să ne schimbăm pentru a participa la banchetul oficial al guvernului de la ora 9 seara, am găsit în mijlocul camerei valiza tăiată și toate lucrurile din ea răspîndite pe jos, iar valiza "necessaire" din piele de focă, dispărută cu tot ce se afla în ea, în special bijuteriile soției
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]