1,331 matches
-
și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile cele mai frumoase ale lui Caragiale. Citiți, de pildă, minunata O lacună... Prostia aceasta, lipsa de cultură, mahalagismul aces-ta, Caragiale ni le arată și sub haina bogăției. În Five o'clock, barbaria și vulgaritatea unor mahalagioaice ordinare se desfășură într-un palat luxos, plin de obiecte de artă scumpe. Mai mult decât oricare alta, această schiță ne arată cât e de ușor să-ți asimilezi partea materială a civilizației, dar cât e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
greu să acceptăm că istoria a înghesuit 29 de conducători. Timpurile nu erau atît de tulburi încît să genereze domnii de numai cîțiva ani, romanii încă nu au încercat cu sabia toriștea neamului geților iar pe greci nu-i interesau ,,barbarii/străinii”. Bazorio - mato , conducător al geților, după boero Biseto l, s-a confruntat cu răzmerițe în Mesia geților rătăciți de la sfînta cruce dar și cu atacurile tracilor pe care a trebuit să-i aducă la ascultare. Tăblița 30 turnată pe la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i lipit doar cu smoală, păstorul Și de războaie se tem oile-aici nu de lup. Zidul acesta ne păzește și chiar între noi ducem teama Liftei barbare de-aici amestecate cu greci, Căci locuiesc împreună cu noi de-a valma barbarii, Care în oraș stăpînesc cele mai multe clădiri. .................................................. Chiar și acei pe care îi crezi că-s de viță grecească, în Loc de costum strămoșesc poartă nădragi persiani. Ei se-nțeleg între ei printr-o limbă ce-i leagă-ntre dînșii; Eu doar prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care lucrau pentru construirea canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo a fost folosită toată naivitatea și egismul tânărului ofițer de securitate, pentru distrugerea clasei conducătoare din România. Soțul lui Netuța, ca ofițer de securitate, a fost brutal și s-a lăudat cu barbariile pe care le-a aplicat deținuților, despre care nu cunoștea nimic. După moartea lui Stalin a fost dat afară din securitate, a revenit la croitorie, dar ceva se schimbase în mentalitatea lui. A devenit alcoolic, iar când se îmbăta făcea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scrie în contra persecuțiilor îndurate de evrei în România.1 Fiindcă „Alianța israelită“ știa că un mare război va izbucni în Europa și o Conferință pentru pace se va întruni, de aceea pregătea terenul din vreme, făcând să răsune lumea cu „barbariile, torturile și celelalte sălbăticii“ suferite de evreii din România. Dar evreii înșiși, cei de bună credință și inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neprețuit monument nu a fost abandonată, ci doar amânată în așteptarea unui moment mai prielnic de a fi pusă în aplicare. Crede oare cineva că, lăsând lucrurile baltă, câteva luni va slăbi și reacția pe care un asemenea act de barbarie ar stârni-o? Ei bine, dacă cineva crede într-adevăr acest lucru, se înșală și e bine ca acest lucru să fie spus limpede din vreme. Din momentul în care politica de protejare a patrimoniului cultural național a fost înlocuită
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
probabil și el, că dușmanii spiritului critic, ai ironiei și ai surâsului sunt: prostia, Îngâmfarea și fascismul), trecut prin toate cutremurele stângii mondiale, antistalinist convins, antitotalitar convins, combativ. Co-fondator și animator al celebrului grup și al celebrei reviste Socialism sau Barbarie, promovase dialogul democratic, ideea autogestiunii muncitorești, critica societății birocratice și a malformațiilor ei. Adversar al totalitarismului de orice tip și critic al capitalismului monopolist, politolog, psihanalist, filosof, antropolog cultural și exeget literar, Castoriadis lucra, În acea perioadă, la volumul Despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și le devia prin mistificări simplificatoare. O presiune care se simțea deja puternic și În dezbaterile intelectuale, În viața culturii, În opțiunile artiștilor. O retorică pe cât de sumară În idei, pe atât de inventivă În trucuri care să convoace agresivitatea. Barbaria avansa prin cinice apeluri rasiste și revanșarde sau prin mai abile operații de falsificare, manipulând demagogic prefabricatele utopiei „umanitare”, idealurile dintotdeauna ale omului de bună credință. * Dar suferința adevărată? Dar individul și problematica adevăratei personalități umane, dar creația ca negare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu este deloc discretă În a exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
polițiștii cartierului. Nu aveam intenția să-l Întreb nimic, ci să-l las În voia firii și vorbelor sale, așa cum le alegea să fie. Aș fi fost, Însă, bucuros să discut cu el, dacă s-ar fi ivit prilejul, despre „barbaria entuziasmului”, frapanta sa formulare din Le mauvais demiurge... Ceea ce putea fi interesant, chiar și din punctul de vedere al unui profet nihilist și apocaliptic, era, credeam, tocmai relația dintre entuziasmul juvenil față de barbarie și scepticismul statornic față de civilizație, progres, democrație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dacă s-ar fi ivit prilejul, despre „barbaria entuziasmului”, frapanta sa formulare din Le mauvais demiurge... Ceea ce putea fi interesant, chiar și din punctul de vedere al unui profet nihilist și apocaliptic, era, credeam, tocmai relația dintre entuziasmul juvenil față de barbarie și scepticismul statornic față de civilizație, progres, democrație. Nu s-a ajuns la astfel de prea complicate și importante chestiuni. Părea pregătit pentru o seară destinsă, mozartiană, ca primăvara drogată de frumusețe a Parisului. Privirea și gestica sa, cerând și dăruind
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu moartea. Ascultând, la București, În parcul Cișmigiu, la 3 octombrie 1941, transmisia unui discurs al Marelui Rinocer de la Berlin, Ionescu devenise palid, alb, și se depărtase, Îngrozit. „Nu pot! Nu pot!”, scâncea, „cu nu știu ce disperare fizică”, terorizat de asediul barbariei din jur, cum avea să fie și Bérenger. Am renunțat să mai discut cu clasa, cum intenționasem, semnificația rinocerului În imagistica Antichității, scrisoarea apocrifă a lui Alexandru către Aristotel, citată de Flusser În memorabila sa carte din 1988, Judaism and
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar numele său: o literă și un număr de rug, tatuate, pe piele, Încă În pruncie. Este semnul de identitate al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul unei alte vârste În barbaria umană. A râvni acum atributele normalității ar părea un joc copilăresc Într-un film de Disney, În care Peter Pan, băiețelul deprins să evadeze oricând din realitatea imediată, are nevoie ca umbra să fie cusută de el pentru a-l
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și cu mine, asemenea investitură. Jurnalul scris anume pentru Saul de mâna surorii sale, În lunile dinaintea plecării din România stalinistă, Îmi evoca o perioadă familiară. O atentă radiografiere a rănilor pe care sensibilitatea le accepta, zilnic, În confruntare cu barbaria totalitară: supravegherea isterică a populației, mizeria vieții cotidiene, demagogia și delațiunea, micul antisemitism popular, prețul scump plătit al solitudinii și inocenței. Scrisorile părinților către proaspătul refugiat În America sunt pline, În anii războiului, cât și după aceea, de o extraordinară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar cu anii între zidurile umede și ucigașe, animate doar de urletele paznicilor orchestrați de sadicul Moromet sau de al său „alter ego” Ivănică. Toate aceste imagini ca dintr-un film de groază păreau a fi atins limita superioară a barbariei, umilinței și suportabilității fizice și psihice, depășind de la distanță chiar inchiziția Evului Mediu. Era un „nec plus ultra” în materie. Dar iată că înalta „școală comunistă” de distrugere a celui mai prețios capital „omul”, brevetează ceva nemaiîntâlnit în istoria penitenciară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îmbolnăvirea lui gravă. Cei care au respectat-o cu strictețe ca Aristotel Popescu (Aligo) sau Dan Dumitrescu, „reeducați” de la Pitești, au murit de ciroză hepatică. Pentru a oferi cititorului o imagine mai clară a scopului pe care l-a avut barbaria de la Cazimcă, trebuie să-i mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla, în frunte cu Țurcanu Eugen s-a judecat la Tribunalul Militar București, în 1954. El a fost provocat, nu de dorința regimului comunist
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajunseseră la limita rezistenței și preferau să moară decât să mai viețuiască în aceste condiții, asemeni lui Tukhacevski care și-a cerut condamnarea la moarte în URSS; identitatea de situații demonstrează fără posibilitate de tăgadă, unde își avea originea această barbarie a secolului XX. Acestea au fost condițiile în care oamenii ajunși la limita rezistenței, supravegheați cu strășnicie să nu-și pună capăt zilelor, erau programați ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței inchizitorilor. La Pitești tortura continuă, luni
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a pus pătura în cap din nou l-a dus la celulă. Toți s-au îngrozit de cum îl mutilase bestia, iar când și-a dat cămașa jos: vânătaie lângă vânătaie și rană lângă rană, șiroind de sânge. O mai mare barbarie nici nu se putea imagina. În timp ce Tavi Voinea era la executarea celei de-a doua întâlniri cu locotenentul Ștefan domnul Nicole Petrașcu mi-a făcut o destăinuire de taină pe când îl păzeam pe Nuti să ațipească: Dragă Popicule, dacă Dumnezeu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-și susține cauza și a pune o mantie de minciună înzorzonată, peste oribila crimă de adevărat genocid, ce a făcut-o „din ordin” spune el. Într-un fel ne bucurăm de această impertinență, pentru că putem constata, că acest exponent al barbariei comuniste a avut și el mustrări de conștiință și vrea, prin ceea ce scrie, să-și justifice faptele. Prin minciunile pe care le debitează, în apărarea sa, a revoltat pe cei care au trecut prin „moara lui” și de aici s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și apoi la Rm. Sărat, după condamnarea sa la moarte și neexecutarea sentinței timp de cinci ani, tremurând la fiecare mișcare pe coridor la ușa celulei, crezând că a sosit momentul execuției. Toți care au auzit de această culme a barbariei psihice, se mirau ce rezerve interioare a avut acest om de a putut suporta totul și nu a înnebunit; poate sângele babei Vrâncioaia pe care îl purta și el în vine, spuneau unii. Dar nu a fost numai presiunea psihică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dragi ai lui, satul în care s-a născut, locurile pe unde l-au purtat avântul tinereții și flacăra sfântă a Legiunii, pentru ca să închidă ochii, după ce s-a mai înfrățit odată cu pământul țării și cu lumea care l-a plăsmuit. Barbaria canaliilor din toate regimurile care ne-au prigonit nu i-au cruțat nici familia. Sub Antonescu, soția lui, cu un copil de sân, a fost azvârlită în lagărul de la Tg. Jiu, expunând firava creatură să moară din lipsă de îngrijire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
suferit o reducție datorită continuei înfometări. Toată această lungă perioadă s-a grefat în carnea trupului său și în cutele sufletului. Știut mai este și faptul că cei care i-au prigonit pe legionari nu le-au cruțat nici familia. Barbaria lor s-a abătut și asupra familiei Petrașcu și chiar sub „naționalistul regim” a lui Antonescu, când soția sa cu un copil mic în brațe a fost purtată prin viscolul iernii spre lagărul de la Târgu Jiu. Sub regimul comunist alte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
teză, confortată de ultimul război mondial, constituie probabil astăzi una dintre cele mai respinse idei de pe glob deci una dintre cele mai periculoase, tocmai pentru că nu e deloc greu de demonstrat. Jean-Franșois Mattéi a publicat În 1999 un eseu intitulat Barbaria interioară. Eseu despre imundul postmodern unde chestiunea modernității ca autodevorare este pusă din perspectiva exaltării "barbare" a subiectului În artă. Dar proliferarea recentă a discursului teoretic francez pe temă estetică nu face decît să gestioneze Îngrijorarea-spre-disperare față de extinderea principiilor estetice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu e de esență clasică, ci e homerismul romantic al lui Victor Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o „legendă a secolelor”, însă proiectată în spațiu, în care se caută antediluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. G. CĂLINESCU Hogaș este un Creangă trecut prin cultură. Întreaga tehnică artistică a lui Calistrat Hogaș se desface din unghiul acestei atitudini. TUDOR VIANU SCRIERI: Pe drumuri de munte, Iași, 1914; Cucoana Marieta, note critice Octav
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
metodă de impunere a unor adevăruri care nu convin. Cinismul antic este, după cum apreciază Peter Sloterdijk, "principial impertinent", constituindu-se într-o "reflecție esențial plebee"24, care se opune celei oficializate, canonizate. Or, personajul lui Cantemir este un elevat printre "barbarii" care se agită pe scena romanului. Un alt aspect pare a-l lega pe Lup de această doctrină care a lăsat o moștenire deformată în timp: faptul că el se află în posesia adevărului, că știe să desfacă toate cojile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]