2,816 matches
-
de ani, pentru a călători prin Europa. Marele lui Turneu a avut ca temă fantomele și Wakefield spera să poată localiza cîteva În vechile lor bîrloguri. În Paris, a participat la cursurile de arhitectură de la Sorbona. Prelegerile erau adevărate palate baroce, Întortocheate și fără de sfîrșit. Dar purtînd ferm În minte un anumit Paris literar, bîntuia noaptea pe străzi, intrînd În comuniune cu sufletul bătrînelor clădirilor. Realitatea nu se potrivea (chiar și noaptea) cu harta sa mentală; În loc să se metamorfozeze În imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
aur din epoca lui Pericle. Își scutură chilimurile și le pune pe balustrada balconului la aerisit, mătură podeaua, șterge de praf rafturile de cărți, schimbă cearceafurile, apoi se Întinde pe patul proaspăt făcut și alunecă În somn pe o melodie barocă. Se visează Într-un cazinou din secolul al XVII-lea. Doamne și domni cu coafuri complicate și muncite stau Încremeniți lîngă mesele de joc și totul este nemișcat ca Într-un tablou. Wakefield se preumblă printre figurine - chiar atinge una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Craii... mateini și Paradisul suspinelor. Ambele sînt romane poetice, manieriste și fantaste, cu intarsii onirice și cruzimi perverse, populate de personaje tarate. La Mateiu Caragiale însă dominanta e dată de bizantinismul arhaizant, de armonia compozițională, „heraldică”, și de limpezimea frazei baroce, în vreme ce la Ion Vinea primează sondajul psihanalitic, disonanța și nota experimentală, amestecul derutant de formule narative. De o parte - o modernitate întoarsă, voit vetustă, „reacționară” (dar, paradoxal, valorizată drept radicală în ultimele decenii, după ce fusese considerată de un decadentism vetust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
seamă pe sfinți, pe profeți, pe Isaia și pe San Guglielmo, pe Santa Caterina și pe San Girolamo, pe Santo Stefano și pe San Tommaso, pe Santa Monica, pe Madona delle Rose și chiar pe Tatăl Sfânt. Intră În spatele altarului baroc. Nici urmă de bărbatul pe care trebuia să-l aibă mereu În fața ochilor. Pe o măsuță din fier forjat străluceau două lumânări. Apoi, În penumbra densă, Îl descoperi. Onorabilul Îngenunchease pe o scăriță incomodă din marmură În fața primei capele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
7. Poate nici nu-l știuse vreodată. — Trebuie să vă vorbesc, spuse Emma. În biroul șefului, inundat de lumina soarelui, un ficus luxuriant Își Întindea frunzele de un verde intens Înspre Tiburtina. Pe calendar, imaginea lunii mai era o catedrală barocă, probabil spaniolă. Șeful nu-i făcu semn să se așeze, dar Emma luă loc, căci nu se poate să vorbești cu un superior stând În picioare. Persoanele așezate pe scaun sunt Întotdeauna Într-o poziție avantajată. Stau În picioare acuzații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să trăiască deoarece nimeni nu-i garanta că ar fi lăsat să intre În Paradis o femeie ca Emma Tempesta. Ei Îi plăceau orele senine pe care le petrecea În compania generalului, În lumina difuză a acelui palat În stil baroc din centrul istoric, lângă omul acela mic și stafidit În patul lui, cu ochi strălucitori, din care se revărsa o fericire de mult apusă și intangibilă. Trebuise să-i telefoneze pentru a-i spune că nu putea merge astăzi. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aceea pe nume Dolly? Celulele staminale. Ei descoperă cum să vindeci bolile incurabile. Va trebui să mergi la facultate, spuse Antonio. Mângâie cu degetele trompa de piatră, coada, urechile mari și picioarele care păreau pregătite să se miște - o capodoperă barocă a imitației naturii. Nici asta nu o mai văzuse vreodată. Câte lucruri nu am luat În seamă. Și trăiesc la Roma de douăzeci de ani. Dar ce e Roma? E orașul În care m-a Înlănțuit Emma. Roma se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Blue, pe care Aris le frecventa. Scriitoare. Fete care acopereau cu un strat de vopsea groasă și agresivă table ruginite, fabrici dezafectate, autobuze, obloane și blocuri. Majei Îi păreau toate astea mâzgăleli și pete puerile, provocări barbare, incomparabile cu picturile baroce care tapetau pereții casei sale. Aris Încercase de mai multe ori să o convingă pe ea, admiratoare Învechită a madonelor, că astăzi arta nu mai este făcută de curtezanii celor puternici, ci de marginalizații de la periferie, că pentru a picta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Vannerie, la doi pași de liceu. „Nu sunt prețurile de la Paris, ne spunea fata de la agenție. Nu e nici viața de la Paris, dar o să vedeți, vara e foarte vesel, vin turiști, vin o mulțime de tineri la festivalul de muzică barocă.” Muzică barocă?... Am Înțeles imediat că sunt blestemat. Nu că mi-ar fi lipsit „viața de la Paris”, nu asta mă deranja, Întotdeauna fusesem nefericit la Paris. Pur și simplu, doream toate femeile, În afară de-a mea. La Dijon, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
doi pași de liceu. „Nu sunt prețurile de la Paris, ne spunea fata de la agenție. Nu e nici viața de la Paris, dar o să vedeți, vara e foarte vesel, vin turiști, vin o mulțime de tineri la festivalul de muzică barocă.” Muzică barocă?... Am Înțeles imediat că sunt blestemat. Nu că mi-ar fi lipsit „viața de la Paris”, nu asta mă deranja, Întotdeauna fusesem nefericit la Paris. Pur și simplu, doream toate femeile, În afară de-a mea. La Dijon, ca În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Încălțate În mocasini, alăturate talpă la talpă. La orice oră din zi și din noapte asculta CD‑uri cu muzică de Rossini, pusă la volum maxim. Avea o extraordinară predilecție pentru Rossini, ca și pentru operele secolului al optsprezecelea. Muzică barocă italiană, executată Însă la instrumentele antice originale. Plătea prețuri exorbitante pentru echipamentul său hi‑fi. Difuzoare stereo În valoare de 10.000 de dolari bucata nu i se păreau prea scumpe. Locatarii a trei etaje de deasupra și dedesubtul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mulțumit sută la sută - motorul, carcasa, dispozitivele electronice. Totul să fie la locul lui. Stabilizatoare echilibrate. Înainte vreme se vorbea despre meșteșugarul armonios - acum e nevoie de computere armonioase. Și În noua mașină n‑or să fie casete cu opere baroce. Numai jaz chinezesc. Știam bine că Nikki era exigent. Acest lucru reieșea chiar și din relațiile lui Întâmplătoare cu oamenii. Și desigur că exigența lui se extindea și asupra obiectelor. - Nu vreau să pară că am cumpărat mașina BMW din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cărțile, compact‑discurile. Își vânduse colecția de discuri de patefon, o colecție bogată și aleasă, pentru a ține pasul cu progresele tehnologice. Primea cataloage CD de la Londra, Paris, Praga și Moscova, care‑i ofereau cele mai noi Înregistrări de muzică barocă. Telefoanele de la ceea ce Nikki și cu mine numeam „postul de comandă” fuseseră deconectate. Doar aparatul din camera lui Nikki era, după cum se exprima el, „operațional”. În orașul ăsta cu milioane de locuitori nu cred că exista un alt apartament ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ar exista doar de la uși spre înăuntru! șopti el. Ce grozav ar fi! Se îmbrăcă și coborî în stradă. Părăsi curând marile bulevarde și se înnopta deja când intră în orașul vechi Santa Cruz cu palate enorme, grădini mititele, biserici baroce și străzi cu piatră șlefuită de ani și de ploi. Se opri în fața vitraliilor catedralei și în fața nemaipomenitului filigran de broderii în lemn de la balcoanele Palatului Viceregelui. Privi perechile ce se așezau pe parapetul acoperit cu mușchi al fântânii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fusese la Vicenza de cel puțin zece ani, dar și-l amintea drept unul dintre cele mai Încântătoare orașe din Italia, centrul lui plin de străzi Înguste și răsucite de-a lungul cărora se Îngrămădeau palazzi În stil renascentist și baroc, amestecate laolaltă fără a ține seama de simetrie, cronologie ori de vreun plan. În loc de asta, cotiră pe lângă un imens stadion de ciment, trecută peste un pod feroviar Înalt, apoi de-a lungul uneia dintre noile viales care se iviseră peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
rîului Vîltava, de unde domină tot orașul. Acest palat, această fortăreață de fapt, una dintre cele mai mari din Europa Centrală, este un adevărat labirint de curți și clădiri, un monument al austerității în total contrast cu exuberanța plină de ecouri baroce care emană din restul orașului. Ceva apăsător și rigid, sever și impenetrabil emană din acest „castel”, simbol al unei autorități abstracte și impersonale, reci și cinice. Cînd veți privi această siluetă, mai ales prin ceață, veți înțelege de ce a scris
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mesajul după semnalul sonor. În timpul săptămînii o sun de două ori pe zi. îi las mesaje lungi pe care tot eu le ascult la sfîrșitul săptămînii. Și le șterg. matildei îi plac crizantemele, ceaiul de fructe exotice, ciocolata elvețiană, muzica barocă. Iar mie îmi place să-i fac cadouri, să-i aud exclamațiile de plăcere, să o simt vibrînd lîngă mine. De ziua ei am dat o petrecere, am gătit pentru 12 persoane, am dansat. I-am oferit un tort cu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
că din acest loc urmau să fie evacuate în curînd și fantomele. în ce mă pri vește, eu mă izbii de propria mea fantomă. m-am văzut acolo, în holul cu pereții placați cu marmură, sub luminatorul împodobit în stil baroc, în mijlocul unui grup de scriitori neliniștiți. Vom fi dați definitiv afară ? tot ce am discutat noi aici, tot ce ne-am spus noi aici, toate strigătele noastre interioare proferate aici, se vor duce dracului ? Da. toți pereții aceștia, toate aceste
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îndoieli, se hotărî s-o facă. Se lăsă în jos pe bulevard și se opri la o farmacie, peste drum de cinematograful "Minerva". " Aici trebuie să fie scump!" gândi moș Costache, după ce dădu câteva târcoale prin fața ușii, impresionat de dulapurile baroce și bocalele de porțelan. Merse mai jos, unde întîlni o drogherie. Socotind că drogheria vinde mai ieftin, intră înăuntru. Droghistul regretă. I-ar fi făcut una mai simplă, cu prafuri, dar aci era un lichid de băut, pentru care n-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ridică de la bun început probleme privind încadrarea lui într-un curent literar. Structura, compoziția, personajele, arhitectura naratorială, o serie de pasaje lirice demonstrează cu pregnanță că romanul este, în același timp, clasic, romantic și realist, dar nu lipsesc nici elemente baroce. Dacă aceste apartenențe ar fi comparate, evaluate, s-ar putea trage ușor concluzia că romanul aparține totuși realismului critic, sau realismului balzacian. În perioada interbelică, tehnicile balzaciană, proustiană, stendhaliană dobândiseră un mare prestigiu grație Hortensiei Papadat-Bengescu, lui G. Călinescu sau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
era tremurul ființei și cum halucinația mea era halucinația existenței. Și m-am simțit, în acel fior neuitat, iresponsabil de existența acestei lumi. Cine își înalță aripi în mine, de simt cum zborul meu mă avântă într-o nebună și barocă expansiune? Să fie aripile eternității care mă ridică în infinit, mă tulbură și mă însingurează? Simt toată confuzia eternității în mine și sorb miresmele infinitului cum aș sorbi o otravă. Beat de eternitate și atras de infinit, mă prăvălesc prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
românilor, să pășim în lume adăugând și cârpind la haina zdrențuită a unei culturi, umplând goluri cu teorii de etică sau încercînd să salvăm tot ce nu e tragic în modernitate. Fi-vom capabili să înțelegem tot ce e gotic, baroc și să ne asimilăm dinamismului lor? Oare să nu pâlpâie în noi nimic din ethosul eroic și convulsionar al Spaniei și Rusiei? Să ne fie pe veci străine excesele și paroxismul sufletului germanic? Nu vreau o Românie logică, ordonată, așezată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
invitație și promisiune pentru orice cunoaștere, recunoaștere și recunoștință față de Începătorul vieții noastre. Fără această referință la revelația lui Hristos în Scripturi, teologia apostolilor s-ar fi putut dizolva în modelele platonice sau stoice ale teologiei naturale grecești, după cum scolastica barocă s-a pierdut fără urmă, dar și fără disperare, în anacolutele metafizicii moderne. Nu poate fi aici vorba despre sola Scriptura fiindcă - trebuie repetat - condițiile de posibilitate ale canonului se regăsesc doar în conceptul pneumatologic de tradiție. Odată consensul stabilit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de la distanță, numele lui se impune datorită masivității geometrice a operei sale. Scrisul său fluvial își distribuie efectele cu promptitudinea și ponderea unui afect. Stilistic vorbind, Michel Henry a elaborat o epică filozofică epatantă, distinsă prin consecvență retorică și solemnitate barocă. De la cele nouă sute de pagini ale Esenței manifestării (1963) până la mai recentele contribuții teologice - aici analizate -, filozoful francez și-a obișnuit cititorii cu un ton apodictic și o rostire suverană. Acestea evocă rădăcini străine spiritului enciclopedic și ancorează mize inaccesibile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
inconștientului, cît În direcția realizării unei viziuni caleidoscopic-spectaculare, În conturarea căreia o cvasiinfinitate de „obiecte” este convocată pentru a dezvălui Înrudiri posibile, analogii surprinzătoare, cu - adeseori - o pasiune și un rafinament de poet manierist și cu un foarte marcat gust baroc pentru „teatralitatea” perspectivei, - decor, aparență, metamorfoză. Chiar dacă am face abstracție de relativa ordonare a unor secvențe În funcție de unul sau mai multe obiecte sau evenimente precum cele enumerate mai sus (de exemplu, tipografia din secțiunea a XI-a, cu elementele „reale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]