4,306 matches
-
devin inconsecuenți cu natura lor proprie trezesc pe adevărații lor adversari, curajul și persiflarea, și le merge rău de tot. Întorcîndu-ne la teoria lui Darwin o aplicăm numaidecât, amendată, la o întreprindere ziaristică, la "Presa", organul personal al d-lui baron. Între noi vorbind, la ce-o fi existând "Presa"? Stil n-are, limba n-are, știință politică n-are; ce foc o mai fi căutând să încurce lumea? Cât mai era în fiertul cestiunii Afganistanului, cât se mai cocea predarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un timp mai favorabil avanproiectului și care s-a temporizat din cauza neîncrederii Apusului în tendențele monarhiei învecinate, cestiune în care pîn-acum nu poate fi vorba nici de succes, nici de insucces, vom veni puțin la actele acelea ale d-lui baron cari au drept obiectiv buna noastră vecină, Bulgaria. Am dori să știm în ce portofoliu prăfuit al Ministerului de Externe s-a ascuns fortul Arab-Tabiei? Marile puteri ne-au recunoscut posesiunea acelui colț de cetate spre a domina strategic Silistra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie dată pe seamă. Care-i însă realitatea? Frontiera noastră, ni se zice, c-a fost retrasă mai înăuntru cu șase chilometri, iar fortul e ocupat de trupe bulgare și armat cu șapte tunuri. O altă chestie în care d. baron a intervenit pe cale diplomatică e aceea a liberului uz al limbei române în școalele numeroaselor sate românești din Bulgaria. Locuitorii din Turtucaia - 2 000 de suflete, toți fără excepție români - își comandaseră un învățător; căci sub dominațiunea turcească aveau școli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asemenea cuviința tăcerii. E prea adevărat că vreo laudă la adresa d-lui Boerescu nu vom găsi nicicând în "Romînul"; ba canalul de abatere al marelui organ își permite din când în când să-și manifeste chiar neîncrederea în d-l baron prin mici împunsături simțitoare. Dar nici critică asupra actelor ministrului de externe nu apare în "Romînul", încît s-ar putea susține că, de când d. Boerescu e conducătorul mizeriilor din afară, organul guvernului a renunțat de-a avea păreri asupra lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rău, încît ne temem de cel mare. [ 26 octombrie 1880] ["VINERI A FOST ACEA ȘEDINȚĂ... "] Vineri a fost acea ședință a delegațiunii austriace în Pesta despre care agenția Havas ne-a dat un rezumat. Discutîndu-se bugetul Ministerului de Externe, d. baron Hubner a rostit un discurs foarte călduros, în care și-a exprimat dorința de-a se amâna cestiunea orientală și de-a reînființa alianța celor trei împărați. Baronul Hubner a început prin a constata că punctele negre câte se iviseră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Havas ne-a dat un rezumat. Discutîndu-se bugetul Ministerului de Externe, d. baron Hubner a rostit un discurs foarte călduros, în care și-a exprimat dorința de-a se amâna cestiunea orientală și de-a reînființa alianța celor trei împărați. Baronul Hubner a început prin a constata că punctele negre câte se iviseră pe orizonul politic s-au îngroșat în mase de nouri și că, în asemenea momente, omul politic cată să-și spună sincer opiniile, chiar cu pericolul de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suspectat, precum a fost răposatul Thiers. Deși Cartea Roșie aduce foarte puțină lumină în cestiunile pendinte, el nu face ministrului nici o imputare, de vreme ce numai acesta e competent și în stare de-a ști ce se poate publica și ce nu. Baronul nu contestă vitalitatea Turciei. Pe cât timp turcul nu va înceta de-a zice: "Allah e mare și Mohomet e profetul său! " pe atât timp Turcia va exista și, drept dovadă, există încă. Există o cestiune orientală numai daca puterile europene
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
existe; de nu, nu. El ar dori ca puterile să n-o voiască aceasta. Războiul anonim care se poartă în Turcia e o sabie cu două ascuțișuri și cel dentîi pas pentru întoarcerea la dreptul celui mai tare. De aceea baronul Hubner ar voi ca monarhia să se-ntoarcă la vechile tradiții austriace de drept și să urmărească stricta executare a Tractatului de la Berlin, pentru a se amâna cestiunea orientală. Pericolul nu este numai despre răsărit, ci totodată și despre apus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tuturor monarhiilor din Europa. De-aceea puterile cată să se-nvoiască de-a amâna cestiunea orientală și de-a se pregăti în contra inamicului comun. O strânsă unire între Austro-Ungaria și Germania e cea mai de căpetenie garanție pentru mănținerea păcii. Baronul Huebner crede că toate puterile ar fi gata să conlucreze la amânarea cestiunii orientale, chiar Anglia și Rusia. Oratorul a mai vorbit de nenorocirile lui Napoleon III, care, pacinic fiind de felul său și având idealul de-a îmbunătăți starea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fost silit, prin încercări de asasinate, să meargă din război în război. Inamicul comun e republica revoluționară, din Franța, precum va deveni sub al patrulea prezident al ei și aceasta amenință a încălca chiar Rusia pîn-în Ural. Aceste idei ale baronului Huebner, spuse într-un discurs preparat de mai nainte, deci bine cumpănite între ele, a întîmpinat dezaprobarea oratorilor din delegațiune. D. Demel a respins ideea unei alianțe cu Rusia și a cerut să i se facă cunoscute țintele politicei austriace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele, a întîmpinat dezaprobarea oratorilor din delegațiune. D. Demel a respins ideea unei alianțe cu Rusia și a cerut să i se facă cunoscute țintele politicei austriace în Orient. Cavalerul Grocholski, deputat din Galiția și polon, deși conservator ca și baronul Hubner, a reamintit că Galiția s-a exprimat în mai multe rânduri contra unei înțelegeri cu Rusia, un stat nu conservator, ci, din contra, revoluționar, care pretutindenea seamănă în cale-i revolta. Răspunsul d-lui de Haymerle la discursurile membrilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din delegațiune, deși improvizat, merita luarea noastră aminte, pentru că în el se definesc raporturile actuale dintre România și Austro-Ungaria. D. de Haymerle spune că guvernul se va sili de-a evita orice complicațiune în cestiunea orientală, dar mijlocul recomandat de baronul Huebner nu i se pare cel adevărat. Tocmai împărțirea Europei în două tabere i se pare a ascunde mai mult pericol decât situația actuală. O amânare a cestiunii orientale nu este însă esclusiv în puterea guvernului. D. de Haymerle asigură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ciudate prevederi ale principelui Metternich, care acum cinzeci de ani încă spusese foarte clar că alături și dedesuptul luptelor politice ale Europei oficiale, împărțite în state, se văd începuturile unei mișcări sociale care va îngropa în valurile ei formațiunile actuale. Baronul Huebner e un ecou depărtat al ideilor lui Metternich și necesitatea în care s-a văzut de a declara anume că nu exprimă {EminescuOpXI 385} nici ideile guvernului, nici ale unui partid, ci ale sale proprii, e o dovadă mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pântecele Romîniei", n-am ști cum să esplicăm graba ce-au avut-o patrioții de-a supune sancțiunii domnești acel cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice caz ce zice. Știe că dorința roșiilor de-a se manținea la cârmă e cea mai mare garanție a prieteșugului lor pentru oricine din lume. Însă și noi avem cuvânt, dacă luăm colecția "Romînului" de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcu convențiunea comercială, prin care ia tot și nu ne dă nimic în schimb decât note oficiale {EminescuOpXI 386} prin care susține și afirmă că sîntem într-adevăr de drept vasali ai Turciei, parte integrantă a Imperiului otoman etc. D. baron însă (d. Boerescu), ministru al afacerilor străine, tot nu găsește că sânt de ajuns aceste dovezi de bună, frățească și dezinteresată amicie. E bun tiparul la ceva. Rugăm pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a României. Nici considerații de drept abstract, nici interpretările iudaice ale textelor nu pot nimic contra realității politicei pozitive. Argumentul tras din libertatea Dunării ca interes general al Europei e mult mai serios; dar cade înaintea declarațiilor din urmă ale baronului de Haymerle. Se știe astăzi că, prin propunerile ei, Austria nu are în vedere decât poliția fluvială a Dunării și că e gata a trece în avanproiectul ei o clauză specială care va garanta libertatea navigației maritime. Rămâne acum ascendentul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
normală, ar fi și meritat această calificare. Dar în vederea pericolului ce ne amenința această mică insubordinație diplomatică a fost meritorie. Rezultatele au dovedit-o îndealtmintrelea. După primirea acestui memoriu, după neizbutirea misiunii d-lui Bălăceanu la Sinaia și a misiunii baronului de Calice la București, ne-am fi așteptat ca guvernul român să ia o atitudine fermă în fața pretențiilor austriace. Cu toate acestea tot se mai temporiza încă. D. Boerescu a fost însărcinat de-a stabili o înțelegere directă între Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și opoziția moderată recunosc că influența lor scade zilnic în folosul partidului curat {EminescuOpXI 402} 21. Publicații germane din care Eminescu face traduceri. radical al stângei estreme, în același timp Franța își schimbă consulatul din Budapesta în misiune politică. D. baron de Burgoing va fi însărcinat de-a gera provizoriu această nouă legațiune a Republicei Franceze, având rangul de ministru plenipotențiar. E clar că Franța, dacă nu aprobă, desigur înclină a nu dezaproba ideile stângei maghiare asupra raportului de stabilit între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-și că în momentul în care Tractatul de la Berlin s-a iscălit Serbia nu mai era vasală a Turciei sau se bucura cel puțin de libertatea ei comercială. Acu abia Austria recurse la marile mijloace. Prin nota de la 17 octomvrie baronul Haymerle amenință pe Serbia cu ruperea relațiilor comerciale dacă va stârni în rezistența ei. Oala de lut se sfărâmase de oala de fier. D. Ristici își dete demisia și fu înlocuit printr-un ministru a cărui maximă este de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alternativa sau de-a-și alege stăpân, sau de-a fi nimicite de marea izbire. Realitatea, departe de-a dezminți maniera de-a vedea a ziarului francez, o confirmă pe zi ce merge. Călătoria demonstrativă a împăratului Austriei în Galiția, declarația baronului Haymerle că unirea Bulgariei cu Rumelia ar constitui un casus belli, tenziunea generală și augmentarea bugetelor de război a tuturor țărilor nu-i inspiră însă ministrului nostru de externe alte asigurări decât "că întreținem cu toate puterile relațiunile cele mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un om ce știe multă carte, cu mult temei. Dar ceea ce va mira pe cititorul care-și aduce aminte de ani abia trecuți este marea schimbare care s-a operat în maniera de-a vedea a acestui bărbat. Oare d. baron Erdmann de Hahn este acela din care respiră astăzi un atât de înfocat și pur dinasticism? Odinioară, acum câțiva ani nu mai departe, aceeași pană oțelită care vede idealul românimii în îmbinarea dinastiei cu destinele țării revărsase pe răbdătoarea hârtie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa-l combătuse atâta; știm asemene că prezidentul unei republici oarecare e azi o persoană de încredere și a partidului și a Coroanei; știm asemenea că abisurile dintre nație și tron se astupă adeseori c-un portofoliu ministerial; dar d. baron îndeosebi formează totuși un caz caracteristic de convertire politică și, daca ne felicităm că principiile solide izbutesc a face atât de iluștri prozeliți, ne e totuși permis a ne mira de-o transformare substanțială a cărei rațiune suficientă nu ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c-un cuvânt, Carol îngăduitorul are satisfacerea de-a vedea rupîndu-se unul câte unul toți ghimpii ce erau îndreptați odinioară în contra tronului, are satisfacția de-a duce c-o trăsătură de condei {EminescuOpXI 452} ad absurdum abisul-Cîmpineanu, literatura Orășanului, istoriografia baronului de Hahn, broșurele lui Iordache Vulpescu; toate, toate se frâng prin decrete de punere în slujbă. Dar un lucru nu trebuie uitat: exemplul ce se dă tinerei generații și prețul pe care țara-l plătește. Toate aceste victorii ale ironiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tronului, act de profundă fidelitate către acelaș suveran. Noi am fi înțeles ca un asemenea om să tacă, am fi înțeles să fie iertat pentru opiniile lui, dar nu înțelegem că se gereze azi în susțiitor al dinastiei tocmai d. baron de Hahn. Crede serios d. Brătianu că, ridicând impunitatea licenței, a calomniei, a înaltei trădări, a ignoranței, a crimei chiar la rangul de titluri de merit în statul român, o poate face aceasta fără serioasa primejduire a spiritului public? Crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]