3,051 matches
-
represați s-au numărat, mai întâi de toate, fruntașii vieții politice basarabene, care, după părerea noilor autorități, puteau forma nucleul de rezistență față de regim 39. Este vorba, în primul rând, de foștii deputați în Sfatul Țării și membri ai guvernului basarabean din toamna-primăvara anului 1917/1918, care au fost acuzați de lichidarea mișcării revoluționare și de „trădare a patriei sovietice“40. După 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1918, care au fost acuzați de lichidarea mișcării revoluționare și de „trădare a patriei sovietice“40. După 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul Țării, membri ai guvernului basarabean, dintre care doi chiar foști deputați ai Dumei de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Texas A&M University Press, 1999, p. 120-121). A se vedea, de pildă, A. M. Lazarev, Moldavskaja Sovetskaja Gosudarstvennost’ i bessarabskij vopros, Kišinev, 1974, p. 128-131. • Născut în 1861 în satul Lozova (Chișinău). A fost deputat în Sfatul Țării din partea preoțimii basarabene. În momentul arestării, la 31 august 1940, Baltaga împlinise vârsta de 79 de ani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 54; Elena Postică, Deputații Sfatului Țării represați în anul 1940, în „Cugetul“ (Chișinău), nr. 5-6, 1992, p. 92-98). • Născut în 1885 în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și primar al Chișinăului în anii 1919-1920. A fost arestat la 13 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 108; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 în Ștefănești (Soroca). Fost membru în Sfatului Țării și membru al delegației basarabene la Conferința de Pace de la Paris (1919). A fost ales în Parlamentul român din partea PNȚ în anii 1920-1922, 1927, 1928-1938 și a exercitat funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. În 1931 a întemeiat, alături de Constantin Stere, Partidul Radical Țărănesc. Luca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt cazurile lui Pantelimon Halippa 59, Ștefan Holban 60, Daniel Ciugureanu 61, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sfatul Țării, p. 176). • Născut în 1892 în satul Slobozia-Cușelăuca (Soroca). A studiat Agronomia și Dreptul la Kiev și Iași (Colesnic, Sfatul Țării, p. 87). Trebuie amintit însă faptul că demersul de restabilire a traseului urmat de foarte mulți înaintași basarabeni din perioada interbelică se află abia la început de drum, în ciuda unor recente prospecții ale fondurilor de arhivă. Astfel, nu avem încă la dispoziție materiale suficiente privind perioada „românească“ a vieții liderilor din Sfatului Țării, mai ales după instaurarea regimului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de refugierea sau arestarea vechii elite interbelice a fost umplut prin așezarea în pozițiile politice, științifice și culturale cheie a unor persoane cu o pregătire deseori discutabilă din fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat evoluția Republicii Moldova după 1991. • A studiat Dreptul la Moscova și Iași, luându-și doctoratul în economie la Cernăuți. A fost deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost ales senator și numit subsecretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului (Colesnic, Sfatul Țării, p. 78). • A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Petrograd. Fost deputat în Sfatul Țării și Prim-director general (Prim-ministru) al guvernului basarabean (decembrie 1917-februarie 1918) (Colesnic, Sfatul Țării, p. 158). • A studiat economia la Moscova și Leipzig. A fost președinte al Partidului Național Moldovenesc, deputat în Sfatul Țării și Ministru de Finanțe în guvernul Basarabiei. Fondator al Băncii Basarabiei și deputat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agent militar al guvernului țarist“, „memorialist“, „istoric militar“, „prieten al lui A. Pușkin“. Istoriografia sovietică moldovenească nu a reținut interesul lui I. Liprandi pentru istoria Basarabiei, cu toate că după volumul scrierilor - atât publicate, cât și nepublicate - acesta domină clar spațiul istoriografic basarabean, cel puțin • A se vedea, de pildă: P. Sadikov, I. P. Liprandi v Bessarabii v 1820 godu, în „Vremennik Puškinskoj komissii“, 1941, nr. 6, p. 266-295; A. Kidel, Pușkin și decabriștii în Basarabia, în „Octombrie“ (Chișinău), 1945, nr. 2, p. 110-120
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestui autor rămâne încă necunoscută. Pe de altă parte, cercetările efectuate în Secția de Manuscrise a Bibliotecii de Stat din Rusia (Moscova) și în Arhiva Centrală Istorică din Sankt Petersburg ne-au permis să reconstituim, în mare parte, „biobibliografia“ sa basarabeană 12. celor doi frați Dimitrie și Pavel Macedonschi; Însemnătatea autentică a colonelului prințul C. Cantacuzino despre începuturile și acțiunea Eteriei în Principatele Române în anul 1821, scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. • Căpitanul Iordache Olimpiotul și acțiunea eteriștilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător” de M. Garaz, LA, 1981, 1 octombrie; Ion Pop, Mihail Garaz - un poet martir basarabean, TR, 1991, 34; T. Roșca, Fiorul revelației în proza adolescentină, „Columna”, 1992, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216; Z. Vârlan, O viață sub semnul diagonalei: Mihail Garaz. Biobibliografie, Chișinău, 1998. A.B.
GARAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
participat la pregătirea volumului al treilea (partea I) al Istoriei literaturii moldovenești (1989) și a mai multor culegeri de studii referitoare la fenomenul literar actual, la metodologia criticii literare sau la tipologia eroului, a prefațat ediții de opere ale scriitorilor basarabeni, a scris despre Balzac, Shakespeare, Corneille, Maupassant, Hugo, Lev Tolstoi ș.a., vădind o bună cunoaștere a literaturii universale. SCRIERI: Structura artistică a caracterului în roman, Chișinău, 1976; Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Lazăr Ciobanu, „Structura artistică a caracterului
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în grădina uitată, Chișinău, 1992; Câmpia Borges, București, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Valoarea fragmentului, RL, 1990, 34; N. Georgescu, A scalpa structurile lumii, L, 1992, 26-27; Traian T. Coșovei, Tineri poeți basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979; Nuvele și povestiri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1979; Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii Domnului, Iași, 1920; Noul Testament, București, 1927; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
literară”, „Tribuna”, „Facla”, „Azi”, „Viața românească”. Avea să mai publice în „Gazeta Basarabiei”, „Țara noastră”, „Viața”, „Veac nou”, „Vremea”, „Universul”, „Curentul magazin”, „Însemnări ieșene”, „Pan”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Porunca vremii” ș.a. A fost redactor la „Brazde adânci” (1921), „Pagini basarabene” (Chișinău, 1936) și „Veac nou” (1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică fizionomia literară, care rămâne aceea a unui prozator. Nuvelele și schițele din La fetița dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine ucigătoare atunci când peste orășelul somnolent ploile de toamnă
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
sămănătoristă îi sunt tipărite în „Adevărul”, „Arta” (Iași), „Ancora” (Galați), „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” (Bârlad), „Dobrogea jună”, „Convorbiri critice”, „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Ramuri”, „Ecoul Tulcei”, „Minerva literară ilustrată”, „Lupta” (Tulcea), „Flacăra”, „Bucovina” (Cernăuți), „Sburătorul”, „Școala Basarabiei” (Chișinău), „Universul literar și artistic”, „Pagini basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi. Prima carte, Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, îi apare în 1907. Urmează Răsplata (1908), Nuvele și schițe (1909) și altele, până la izbucnirea
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
au început să se întrebe, uimiți, dacă scriitorul a fost cu adevărat sincer în scrisul său. Această debusolare are, firește, temei, fiindcă în opera sa n-au lipsit notele de regionalism literar cu tendință antiromânească. D. debutează în contextul literaturii basarabene din anii ’50, când, după moartea lui Stalin, se instaurează o epocă a „dezghețului” social. El impune, autoritar, formula narativă lirico-simbolică, afirmându-se pe linia tradiției lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. În primele nuvele și în lucrarea de mari
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
de credința imuabilă în valorile etice, în ceea ce este frumos și sfânt. Trăind într-o lume în care temeiurile etice s-au clătinat, oamenii caută în mod fervent salvarea prin sacru. Nu există, de fapt, mai mulți protagoniști la scriitorul basarabean, ci unul singur, aflat mereu în căutarea absolutului. Religiozitatea la D. ține de primitivitatea sufletului țărănesc, de arhetipalitatea lui, precum și de antiintelectualismul programatic al stilului. Nu e vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
conștiință în domeniul vieții sociale, având perfectă dreptate uneori și greșind profund alteori. Atât prin intermediul eroilor săi (Onache Cărăbuș, Mătușa Ruța, Călin, Ghiță), cât și prin luări energice de atitudine în presă și în Parlament, a vorbit despre marile probleme basarabene: ciudata babilonie care a subminat limba română, rolul nefast al experimentărilor și al structurilor social-economice străine obiceiului pământului, periclitarea echilibrului ecologic etc. „Apele nu pot să dispară, va spune unul dintre eroii săi, Mihai Gruia. Apele ba se revarsă, ba
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
ferme au devenit mai apoi ezitante sau consonante cu cele oficiale. ... nu poți să nu te gândești la Ion Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan sau Marin Preda. Într-atât de puternic structurată e imaginea propriei lumi țărănești pe care prozatorul basarabean o oferă, într-o limbă de rară frumusețe. VALERIU CRISTEA SCRIERI: La noi în sat, Chișinău, 1953; Poveste de dragoste, Chișinău, 1954; Frunze de dor, Chișinău, 1957; Dor de oameni, Chișinău, 1959; Cenușica, Chișinău, 1962; Balade din câmpie, Chișinău, 1963
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
rubrici consacrate, mai publică în periodice ca „Ramuri”, „Muguri”, „Ostașii luminii”, „Azi”, „Familia”, „Linia nouă”, „Vremea”, „Universul”, „Adevărul literar și artistic”, „Freamătul”, „Poezia”, „Viața Basarabiei”, „Hyperion”, „Frize”, „Meridian”, „Litere”, „Gând”, „Junimea literară”, „Luceafărul” (Timișoara), „Nenufar”, „Viața românească”, „Gând românesc”, „Pagini basarabene”, „Festival”, „Front literar”, „Pasărea albastră”, „Gazeta femeilor”, „Domnul de rouă”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Făclia”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Cuget clar”, „Lumea”, „Comuna”, „Patria”, „Gazeta cărților”, „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Prepoem”, „Orizonturi” (Galați), „România literară”, „Veritas”, „Convorbiri literare”, „Jurnalul” (București), „Seara
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]