3,030 matches
-
frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odatăDe haitele păgâne,de trădători și hoțiiCe țara le-o vândură bucată cu bucată.... XXXII. DE CE OARE ?, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1809 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
-te nădejde a nădejdilor, Bucură-te har sfințitor, Bucură-te Sânge al lui Hristos, căci ai mântuit setea nepotolită din suflet; Bucură-te Trup al lui Hristos, căci ai îndestulat foamea păcătoșilor; Bucură-te Sfântă Euharistie, hrana păcătoșilor; Bucură-te belșug de mântuire, Bucură-te roadă în pârg a credinței; Bucură-te Floare albă care împodobești Altarul Fecioarei; Bucură-te triumf al harului sfințitor; Bucură-te Evanghelia păcii și pavăza credincioșiei; Bucurați-vă voi, sfintelor moaște care parfumați sufletele curate; Bucură
EXULTATE, JUBILATE! ALELUIA! LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374681_a_376010]
-
cu muniție de război? Așa cum ar fi vrut, de fapt, dl Sanda ! Poate și alții!?! Nu s-a tras datorită inteligenței și fermitatea cu care au acționat revoluționarii, deși armele erau la îndemână. Ca și muniția de război aferentă. Din belșug. Puse la dispoziție de cine ? Și de ce să nu recunosc este și meritul acelor organe locale, care nu au trecut de faza amenințărilor verbale, cum s-a întâmplat în alte locuri. Sau a lașității lor! În cei 25 de ani
TABLETA DE WEEKEND (100+4): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021]
-
monede de pe piață crește. Cezarul ia aurul și bate monezi din abundență pentru nevoile tuturor, deci vor fi mai multe monede în mâna cetățenilor care sunt apoi dispuși să suporte ,,micile” majorări de prețuri ale negustorilor și meșteșugarilor care simțind belșugul își dau seama că mărfurile lor sunt căutate. Astfel prețurile cresc și cresc pe nesimțite tocmai fiindcă o parte din cetățeni suportă astfel de măriri. Cu toții murmură împotriva acestor scumpiri însă cu toții plătesc și plătesc. Nu-i așa? zâmbi procuratorul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
propui să-nfăptuiești, Să nu faci niciun compromis, Să-ți fie viața ca-n povești, Fiece zi să-ți fie vis! Puternică rămâi mereu, Statornica în tot ce spui, Să ai credință-n Dumnezeu, Datoare nu fii nimănui! Să ai belșug de sănătate, Soare-n priviri și fericire, Lumina fii și plinătate, Iar tot ce faci, fă din iubire! Păstrează-ți sufletul curat Și zâmbete să-mparți mereu, Esti darul nostru minunat, Să te-ocrotească Dumnezeu! Să-ți cânte stelele duios
LA MULȚI ANI! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371714_a_373043]
-
pe MESIA ! Cu Îngeri și Păstori, să-I ducem și noi darul Că EL este CHRISTOSUL, Care ne-aduce Harul ! Și Pacea Lui Prea Sfântă, pe-acest frumos Pământ Între creștini, iubire și fapte, dar și cânt. Și Slavă din belșug, în Cer la Cei de Sus Că S-A Născut Nădejdea, prin Pruncul Sfânt IISUS ! Și-Învățătura clară, să afle omenirea Ce-i omu-aici pe Terra și care-i e menirea ! (Cf.Lc.2,7-21). Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg
PRINTR-UN COLIND, VĂ CHEM... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371780_a_373109]
-
în patiserii la Brăila și Călărași. Era un desăvârșit meseriaș de la care a avut multe de învățat și mama. Pasca și cozonacii, simpli sau umpluți în diverse forme, făcuți de el erau minunați. „Numai la casa lui Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă pun bine cu o fată de care-mi plăcea, și ne-am dus în pădure la Poiana Bozului unde era pământul
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
Pacea și armonia, cântările și voia bună, mai ales în zile de sărbătoare, umpleau Agora- piața centrală, unde se adunau cu toții pentru sfat sau petrecere, iar Mama Natură, le-a dăruit acelor oameni, un pământ bogat și roditor, poame din belșug, o apă rece ca gheața și dulce ca mierea, turme de oi și capre, ce pășteau pe golurile alpine, aproape de piscurile munților cu tâmpla ninsă, la răcoarea brazilor, frați și ei cu Cei din Vale, din Ținutul Geto-Dacilor. Ca toate
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
urca butoaiele în carul tras de cei doi boi la care ținea ca la ochii din cap și mergea la Buzău încărcându-le, umezind pământul însetat din grădina casei. Făcea acest lucru seară de seară ca plantele să aibă din belșug umezeală la rădăcină. El, parcă avea timpul să se deprindă cu toate posibilitățile de a se îngriji spre a o duce mai bine cu traiul. Alteori, în miez de noapte, ne așezam pe prispa casei; casa bunicilor mi se părea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
gastronomică exersate în ultimii șase ani. Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LA CULES Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Doar Toamna și via e coaptă, Iar rodul așteaptă panerul, În teasc prin sită se scurge Belșugul cu lacrimi de sânge! Tu ține potirul aproape Și bea doar un strop din licoare, În cramă așteaptă să prindă Aromă dospită-n păstrare. Când Iarna colindul și-l cântă, Hai toarnă-i un vin în pahare, Dulceața din struguri
LA CULES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362230_a_363559]
-
copil. Puțini dintre noi știm că piloții sunt creați de divinitate mai mult pentru cer decât pentru pământ, de aceea ei mai sunt numiți și oamenii cerului. Osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să bei din roua norilor cu care te însoțești, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi
ULTIMUL ZBOR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378680_a_380009]
-
Câtă lumină, câtă frumusețe, câtă credință în victoria vieții asupra morții! După ce ne sculam, ne spălăm cu apă dintr-o cană în care se află un ban și un ou roșu; spunea mama că vom avea noroc la bani și belșug în roade. Apoi ne așezăm la masă, ciocnind întâi ouă și spunând: ,,Hristos a înviat!”, iar ceilalți răspundeau:,,Adevărat a înviat!” Ce veselie cuprindea atunci întreaga familie! Mai tarziu, ieșeam îmbrăcați cu hainele cele noi pe toloaca din mijlocul satului
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odată De haitele păgâne,de trădători și hoții Ce țara le-o vândură bucată cu bucată. Că reânvie satul și școala și cultura, Că-or fi
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
dintr-o epistolă, redactată în prima zi a Anului Nou 1974: "Încep a Vă răspunde la urările ce ați avut bunătatea să-mi faceți, pentru anul 1974. Vă fac, la rându-mi, cele mai dragi urări de bine, fericire și belșug, Dv. personal și tuturor persoanelor scumpe Dv. Aceleași doriri de bine tuturor prietenilor și cunoscuților comuni, în primul rând, familiei G. Ivănescu, pe care am pierdut-o din vedere în ultima vreme. Am primit prețioasa Dv. contribuție la cunoașterea lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar fi pătruns în regiunile Fiului Soarelui. Nu știm daca cineva mai împărtășește ideile vechiului filozof chinez, dar regula lui economică nu e lipsită de rațiune. În realitate un popor care n-ar esporta nimic ar trăi totdeuna în mare belșug, iar, neimportând nimic, n-ar consuma decât obiecte pe cari el singur le poate produce, și toată viața economică s-ar consuma înlăuntrul granițelor sale, fără nici un amestec cu străinătatea. Nu e îndoială că viața ar fi primitivă în feliul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că era vina războiului, a cestiunii Orientului, spaima și prin urmare afundarea {EminescuOpXI 188} capitalului... foarte bine, primim și aceste scuze; dar atuncea nu ne este oare permis să zicem că urcarea de azi a efectelor statului se datorește păcii, belșugului de capitaluri și enormei scăderi a procentelor în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5 la sută a ajuns la 120 și renta 3
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în versuri, în care personajele sunt animale, plante, lucruri, cărora li se atribuie însușiri omenești, cu un conținut alegoric. Morala, de obicei, este plasată la sfârșitul textului sau poate fi presupusă după lectura fabulei. „Într-o fabulă dibace, adevărul din belșug, E țesut în frumusețea graiului cu meșteșug...” (Tudor Arghezi) Povestire alegorică, fabula vizează trăsături negative specifice omului sau societății în care trăiește scriitorul, având o puternică valoare educativă. În literatura românească cei mai cunoscuți fabuliști sunt: Grigore Alexandrescu, Alecu Donici
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că n-aveți șapte piei pe spinare.” (Marin Sorescu, Marea - o apă folositoare) Belșugul din grădini, livezi, vii anunță apropierea cu pași repezi a anotimpului de toamnă. Copiii își amintesc că începe un nou an școlar, trăiesc bucuria reîntâlnirii cu dascălii și colegii lor. Răcirea vremii duce la schimbarea frunzișului copacilor, păsările pleacă și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
de starea timpului etc. De aceea, în 1837, Anagnoste Michel se socotea îndreptățit să spună: „folosiți unele din aceste râuri; faceți navigabile unul sau două din aceste cursuri de apă; veți crea un ansamblu imens de comunicații fluviale; veți revărsa belșugul peste o țară săracă”. Chestiunea navigabilizării râurilor noastre a preocupat pe toți acei care au reflectat câtuși de puțin asupra stării în care se aflau transporturile moldovenești. Interesul pentru navigabilizarea râurilor noastre a crescut în măsura în care, printre altele, a sporit și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care cînd blînzi sînt foarte Gîndesc ticăloșii? De ești acestfel, să iei seama! Și eu sînt astfel! 325 Unul din noi stăpîn trebuie să fie. Încearcă-ți Artele. Și le cerca-voi pe-ale mele, Căci eu presimt că ai Belșug pe care il pretind al meu". Urizen statu înfricoșat, dar nu-Îndelung; Curînd strigắ: "Supune-te glasului meu, tinere Demon; sînt Dumnezeu în Veci de Veci. Ești tu un vizionar al lui Iisus, a Veșniciei dulce amăgire? 330 Iată, sînt Dumnezeu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui! loviți, O, ciocăne înghețate! Lovește, Spectre-al lui Urthona! batjocorește dúșmanul care în jos ne-a tras 425 Din ceruri ale bucuriei în acest adînc. Acuma mînie-te, insă te mînii-n van!" Astfel cîntară demonii adîncului; Goarnele războiului puternic răsunau. Belșugul Sărbătorii se revarsă, și-Încoronați cu trandafiri și cu-ncercuitoarea vită Mireasă și cu Mirele Enormi șezură; alăturea de ei Urizen, Cu stinsa strălucire-oftă, uitînd de vinul care curge 430 Și de Ahania, Neprihănita să Mireasă; dar ea era departe. Dar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Glasul îl auziră și fugit-au, iute că soarele de iarnă ce-asfințește. Și-acum spre nalturi spumegắ Sîngele Omului. Văzut-am că Luváh și Vala 95 Se coborîră-n Omenească Inima, acolo unde Paradisul și ale sale bucurii sînt din belșug, Înspăimîntați de gelozie, tunînd și fulgerînd, și-n juru-nflăcăratelor picioare văpăi li se rostogoliră, Si vasta-alcătuire a Naturii că un Șarpe jucatu-s-a în fața lor; Și cum mergeau ei astfel, în focuri învăluitoare și tunete-ale-adîncului, Vala se strînse-n sine
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt plecat, de frumusețe-nvăpăiată, Rece și palida în suferință cînd m-apropii, de frica Frunții și-a ochilor mei groaznici tremurînd, buzele tale că trandafiri în primăvara se-ofilesc. 190 Cum ai scăzut! strugurii tăi care-n al verii vast Belșug se revărsau, Închiși în purpurii mici învelișuri, de-abia îmbobocesc și mor. Ai tăi măslini care turnau ulei peste o mie de coline, Bolnavi privesc nainte și-abia-și întind către cîmpie ramurile. Și rozele-ți ce se-ntindeau în fața arzătoarei dimineți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încît alcătuirea-mi de cleștar să vină iar la mine". Astfel strigat-a Demonul Apelor în Nourii lui Los. Întinsă peste dealuri stătea Enitharmon; nori și vijelii Întreaga noapte i se zbuciumară-n jurul capului: ziua întreaga ea zbúrdă în Belșug. 75 Dar Los Războiul îl urmează de-i zi sau noapte și peste ea îngrozitoarea luna se rostogolește, Încît atunci cînd Los purta război cu Miazăziua, isi răsfrîngea temute focurile Nemuritorului sau cap spre Miazănoapte, pește plăpînda Enitharmon. Roșii răcnesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]