1,377 matches
-
de 87 de zile. Când mineralele sulfuroase sunt precipitate, echilibrarea izotopică între solid-lichid poate provoca mici diferențe în valorile δS-34 de co-genetice minerale. Sulful este o substanță solidă, de culoare galbenă, insolubilă în apă, dar solubilă în sulfura de carbon, benzen, toluen sau petrol; acesta are densitate mai mare decât a apei, este rău conducător termic și electric (adică este un izolator), este casant (de duritate mică), și se prezintă sub două forme cristaline diferite (rombic, monoclinic). La încălzire, sulful se
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, unde era profesor. A fost membru de onoare al mai multor societăți științifice străine. A făcut cercetări asupra bogățiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită, etc.). Studiind derivații halogenați ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranți, pe care i-a numit franceine. Pentru această invenție i s-a acordat Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, în 1889. A izolat din plută o substanță nouă, friedelina. Este autorul
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
sulf depunere acidă aciditate puternică pulberi în suspensie (total) pulberi în suspensie cu diametrul < 10 μm fum negru ozon dioxid de azot oxizi de azot monoxid de carbon hidogen sulfurat plumb mercur cadmiu nichel crom mangan arsen sulfură de carbon benzen toluen stiren acrilonitril 1,3 butadienă formaldehidă tricloretilenă tetracloretilenă diclormetan benzo(a)piren hidrocarburi aromatice policiclice clorură de vinil compuși organici volatili (total nemetanici ) compuși organici volatili (total) nitrat de peroxiacetil amoniac depunere umedă de azot depunere umedă de sulf
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
se păstrează În tuburi sub presiune. În 1962, în R.P.R. se fabrica la Râșnov din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) și Târnăveni (reg. Mureș) din carbid. Acetilena poate suferi reacții de polimerizare, pentru a se obține compuși ciclici: benzenul (prin trimerizare) și ciclooctatetraena (prin tetramerizare): Acetilena este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple (dintre atomii de carbon.)
Acetilenă () [Corola-website/Science/303073_a_304402]
-
dioxid de carbon Atunci când catalizatorii nu sunt prezenți, metanul este stabil până la circa 900 °C. Prin trecerea metanului prin tuburi de cuarț la 1000-1200 °C se formează, cu randamente relativ mici, acetilenă, etenă, butadienă, dar și hidrocarburi aromatice de tipul benzenului, xilenului antracenului, etc. Ca orice hidrocarbură saturată, metanul poate suferi reacții de substituție, reacțiile de halogenare (clorurare) ale metanului fiind cele mai reprezentative din acest punct de vedere. Acestea conduc în final la o compuși mono-, di-, tri-tetra substituți, însă
Metan () [Corola-website/Science/302507_a_303836]
-
iritant. În condiții normale (0 °C, 1atm), densitatea bromului este de 3,19g/cm. Solubilitatea în apă este de 3,5% la 25 °C. Bromul este solubil în orice proporții în solvenți organici, precum sulfură de carbon ( formula 29), cloroform (formula 30), benzen (formula 31), etc. La presiunea de 55 GPa, bromul tranzitează într-o structură metaloidă; la presiunea de 75 GPa, el trece în stare de agregare solidă, cu o structură cristalină ortorombică, iar la presiunea de 100 GPa, se transformă într-o
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
În soluții bazice, disproporționarea ionului formula 36 este lentă la temperatura camerei, din care cauză soluțiile de formula 36 se prepară la aproximativ 0 °C. La teperatura 50-80 °C, se obține cantitativ formula 38: Bromul se dizolvă în dizolvanți organici (sulfură de carbon, benzen, cloroform, tetraclorură de carbon, etc.) De aceea se poate extrage dintr-o soluție diluată, folosind dizolvanți organici. Fiind mai puțin reactiv decât clorul, poate fi înclocuit de clor din combinațiile sale cu hidrogenul și cu metalele: Prin urmare, dacă la
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
acesta fiind numit nucleu benzenic). Atunci când molecula arenelor este formată dintr-un singur ciclu se numesc "arene mononucleare", iar atunci când molecula cuprinde două sau mai multe cicluri se numesc "arene polinucleare" sau "policiclice". La hidrocarburile aromatice mononucleare capul seriei este benzenul CH, omologul superior fiind metilbenzenul (toluen),urmînd apoi în seria omologă etilbenzenul, n propilbenzenul, izopropilbenzenul (cumen).Pentru derivații substituiți ai benzenului există 3 tipuri de izomeri: orto (1,2), meta (1,3) para (1,4). Piroliza substanțelor organice este una
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
cuprinde două sau mai multe cicluri se numesc "arene polinucleare" sau "policiclice". La hidrocarburile aromatice mononucleare capul seriei este benzenul CH, omologul superior fiind metilbenzenul (toluen),urmînd apoi în seria omologă etilbenzenul, n propilbenzenul, izopropilbenzenul (cumen).Pentru derivații substituiți ai benzenului există 3 tipuri de izomeri: orto (1,2), meta (1,3) para (1,4). Piroliza substanțelor organice este una dintre cele mai importante căi de obținere a arenelor având drept materie primă lemnul dar mai mult cărbunele. Distilarea uscată a
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
piroliză se pot deosebi: În urma diferitelor procese rezultă un ulei de absorbție saturat cu hidrocarburi; acesta este încălzit la 135-140 °C iar apoi distilat cu abur supraîncălzit într-o coloană de distilare. Produsul de distilare până la 140 °C -format din benzen, toluen, xilen-reprezintă benzenul brut. Amestecul cu puncte de fierbere peste 140 °C (naftalină, compuși aromatici cu sulf azot oxigen) formează un bun amestec dizolvant cunoscut sub denumirea de "solvent nafta". Sunt o altă importantă sursă de materie primă pentru industria
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
deosebi: În urma diferitelor procese rezultă un ulei de absorbție saturat cu hidrocarburi; acesta este încălzit la 135-140 °C iar apoi distilat cu abur supraîncălzit într-o coloană de distilare. Produsul de distilare până la 140 °C -format din benzen, toluen, xilen-reprezintă benzenul brut. Amestecul cu puncte de fierbere peste 140 °C (naftalină, compuși aromatici cu sulf azot oxigen) formează un bun amestec dizolvant cunoscut sub denumirea de "solvent nafta". Sunt o altă importantă sursă de materie primă pentru industria chimică; ele se
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
rezultând fracțiunile uleioase care sunt supuse distilării: Smoala este reziduul rămas de la distilare, și care reprezintă circa 50-50% din gudroane, care conține hidrocarburi superioare dar și carbon liber. Este o altă sursă de obținere, apăruta datorită faptului că procentul de benzen și xileni furnizate prin cele 2 metode anterioare nu mai sunt suficiente.Datorită faptului că procentul de arene din țițeiul brut este mic, acest tip de hidrocarbură este supus unui proces de reformare (cracare), în prezența unui catalizator, de regulă
Hidrocarbură aromatică () [Corola-website/Science/302478_a_303807]
-
magnetic" pe care le-a introdus ca forme de existență a materiei, stau la baza interpretării materialiste a fenomenelor electomagnetismului. Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell, cunoscute ca "ecuațiile lui Maxwell". Primele cercetări în domeniul chimiei, duce la descoperirea "benzenului" în "gudronul din huilă", cu ajutorul unui aparat conceput de el. Era un aparat "prin compresie și răcire", cu care a putut să "lichefieze" aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1833 enunță "legea electrolizei", lege ce stă la baza
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]
-
care sunt delocalizați.Conform valorii pK=3,6 acizii tari de tipul acidului clorhidric por protona acest atom de N din nucleul indolic. La indol, spre deosebire de pirol, poziția cea mai reactivă este poziția 3, de 1013ori mai reactivă fața de benzen. În sprijinul acestei teorii eset reacția Vilsmeyer-Haack Dacă poziția 3 este ocupată, substituția poate avea loc și în poziția 2, sau 1, iar atunci când aceste poziții sunt ocupate substituția poate avea loc și pe nucleul benzenic. Această comportare poate fi
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
0,64 bar D323 Distilarea (4) D - punct de firbere inițial 24C 40C D86 - punct 90% vol - punct de fierbere final 190 Reziduul 2% vol D86 Analiza hidrocarburilor D - olefine 20% vol D1319 - aromatice [inclusiv 5% vol max benzen(*)] 45% vol D3606/ D2267(*) - saturate complet D1319 Raport carbon/hidrogen Raport D Rezistența la oxidare(5) 480 mn D525 Guma actuală 4 mg/100 ml D381 Conținut de sulf 0,04% din masă D1266/D2622/ D2785 Coroziunea cuprului la 50
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
302 A, Decizia Consiliului C(81) 30 final Apendicele 1 Test SCAS : Exemple de rezultate Substanță CT Ct - Cc Procent de biodegradare Durata testului (mg/l) (mg/l) Dda (zile) 4-acetil aminobenzen sulfonat 17,2 2,0 85 40 tetra-propilen benzen sulfonat 17,3 8,4 51,4 40 4-nitrofenol 16,9 0,8 95,3 40 dietilen glicol 16,5 0,2 98,8 40 anilină 16,9 1,7 95,9 40 ciclopentan tetra carboxilat 16,9 3,2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
benzoic 1,9 p Ka = 4,19 20 p-crezol 1,9 p Ka = 10,17 21 acid cinamic 2,1 p Ka = 3,89 cis 4,44 trans 22 anisol 2,1 23 benzoat de metil 2,1 24 benzen 2,1 25 acid 3- metilbezoic 2,4 p Ka = 4,27 26 4-clorofenol 2,4 p Ka = 9,1 27 tricloretilenă 2,4 28 atrazină 2,6 29 benzoat de etil 2,6 30 2,6-diclorbenzonitril 2,6 31
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
p cu electronii π ai dublelor legături.Confirmarea caracterului aromatic a pirolului este bazicitatea sa extrem de slabă pK</sub>=0și aciditatea sa mare pK = 15, dar și reactivitatea sa crescută față de reactivii nucleofili, reactivitatea fiind în ordinea: pirol » furan > tiofen > benzen. Sub influența acizilor tari, areloc desfacerea conjugării aromatice, formîndu-se legături duble de tip dienă;datorită acestuzi fapt polimerizarea areloc prin sinteză dien. Este o bază extrem de slabă, iar majoritatea reacțiilor chimice sunt extrem de asemănătoare cu fenolii: 1.Chimie organică vol
Pirol () [Corola-website/Science/304429_a_305758]
-
Proprietăți fizice și tehnice"”. Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la rafinăria Vega, apoi industrial în Franța (la Rouen, de catre German Borsig Company ) și ulterior în lumea întreagă. A fost director al rafinăriei Vega (1906-1910), iar în perioada
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
tub capilar de un manometru, de obicei cu tub Bourdon,[2] etalonat direct în grade Celsius.[1] Domeniul de temperaturi pentru termometrele industriale este -40 ... 200 °C. Lichidele folosite în acet caz sunt: propan, freon, clorură de etil, eter etilic, benzen.[1] Avantajul acestui tip de termometre este că presiunea vaporilor saturați crește cu temperatura conform formulei Clausius-Clapeyron:[2] unde este căldura masică de vaporizare a lichidului, iar și sunt volumele masice ale vaporilor, respectiv lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
în anul 1819 de chimistul englez Alexander Garden, iar formula chimică a fost descoperită în anul 1866 de chimistul german Emil Erlenmeyer. Naftalina este considerată în mod tradițional o hidrocarbură aromatică policiclică, ea fiind compusă din două nuclee alipite de benzen. Existența celor două inele benzenice a fost demonstrată prin reacții de oxidare la acizi ftalici (C. Graebe, 1866). Energia de conjugare a naftalinei este de 61 kcal/mol, mai mică decât dublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal). În comparație cu
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
nuclee alipite de benzen. Existența celor două inele benzenice a fost demonstrată prin reacții de oxidare la acizi ftalici (C. Graebe, 1866). Energia de conjugare a naftalinei este de 61 kcal/mol, mai mică decât dublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal). În comparație cu benzenul, naftalina are un caracter mai puțin aromatic. Repartiția celor 10 electroni π ai naftalinei poate fi reprezentată prin trei structuri limită Kekulé care participă la starea fundamentală (structurile cu sarcini despărțite nu au contribuție importantă). Naftalina
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
Existența celor două inele benzenice a fost demonstrată prin reacții de oxidare la acizi ftalici (C. Graebe, 1866). Energia de conjugare a naftalinei este de 61 kcal/mol, mai mică decât dublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal). În comparație cu benzenul, naftalina are un caracter mai puțin aromatic. Repartiția celor 10 electroni π ai naftalinei poate fi reprezentată prin trei structuri limită Kekulé care participă la starea fundamentală (structurile cu sarcini despărțite nu au contribuție importantă). Naftalina se obține prin distilarea
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
puțin frecventă de benzol) este o hidrocarbură cu un nucleu aromatic, care are formula chimică CH. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă a compușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin sublimare formează acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a atomilor de carbon în care legăturile simple alternează cu cele duble, însă această structură nu explica în totalitate proprietățile hidrocarburii. Erich Hückel în 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari că
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]