2,272 matches
-
În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a măcelarilor, Costică Culea și Horvath, fiindcă numai două bucăți cât palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de berbec Îi culegeam la frații Stănescu, măcelari numai de miei, de berbeci sau, mai gustoși ca orice, iedul și oaia stearpă, răfuindu-mă apoi cu aceste delicatese, eu și cu Măriuca mea frumoasă și cu stomacul bun, stând cât mai aproape de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
palma din acest mușchi cu sonorități atât de plăcute urechii se găsesc la fiecare vită, și le frigeam acasă, mâncându-le În mare taină... Iar rinichii și ficații de berbec Îi culegeam la frații Stănescu, măcelari numai de miei, de berbeci sau, mai gustoși ca orice, iedul și oaia stearpă, răfuindu-mă apoi cu aceste delicatese, eu și cu Măriuca mea frumoasă și cu stomacul bun, stând cât mai aproape de grătarul lui Traian de la Carul cu bere ca să mi-l aducă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre el, indirect, că e supus, muncitor și eficient. Ca un bou, în sensul bun al cuvântului. Pentru că există și un sens mai puțin bun, privnd inteligența boului. Dumnezeu știe de ce, nimeni nu e preocupat de inteligența curcanului sau a berbecului, dar când vine vorba despre bou, oamenii au pretenții. În Senat, dialogul de șeptel dintre cei doi parlamentari a produs confuzie. Colegii s-au întrebat, pe drept cuvânt, la ce comisie să fie repartizat incidentul, la cea economică sau la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu obezitatea. Domnului Gușatu nu-i plăcea ceapa; totuși, ceapa îi părea acum că are un miros ațâțător, de subsuoară tânără de femeie. Domnul Gușatu gătea tocăniță de berbec pentru ziua următoare, cu sentimentul condamnatului la foame veșnică. Oare avea să mai apuce ziua de mâine? Oare n-avea să-l doboare aceea foame stihinică, despre care vorbeau toți colegii care avuseseră tăria sufletească să înceapă de mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ca un învingător. Or, învingătorii, se știe, n-au somn. De bucuros ce era că-și verificase caracterul, domnul Gușatu, care n-avea gușă, s-a dus în bucătărie și a gustat de câteva ori din marea sa tocăniță de berbec. Când gustă din oală un înfometat, oala se golește cât ai zice cuvântul tocană. În jumătate de oră, din tocana de trei kile n-au mai rămas decât niște oase. Totuși, domnul Gușatu s-a dus la culcare cu conștiința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
1 chioc de rășină, în post câte un blid de pește și iarna câte o căprioară sau 16 găini. Dacă acestea din urmă nu vrea să le dea, iobagul plătește 1 fl. birșag (amendă). Vinderea cailor sau a altor vite, berbecilor și mierei se face numai cu aprobarea dregătorului curții. Dacă cineva prinde vreun cerb și nu-l aduce cetății, ci-l vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl. Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nici un răspuns inteligibil, a chemat mai mulți interpreți care i-au adresat satirului Întrebări În limbi diferite. Interpreții n-au fost mai norocoși. Interlocutorul lor emitea sunete ininteligibile În care se amestecau un nechezat de cal și un behăit de berbec. PÎnă la urmă Sylla i-a dat drumul tulburat. Dacă toate aceste lucruri contradictorii sînt adevărate, Ortega y Gasset se grăbea acceptînd ideea că tot sîngele elenic curat rămas astăzi În lume ar Încăpea Într-un pahar de vin. Din
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ca și cum m-aș amuza recitind din Sofocle cum Aiax, căruia Atena i-a tulburat mințile ca să nu se răzbune, masacrează o turmă de vite crezînd că masacrează căpeteniile ahee; rîde demențial acoperind cu invective și biciuind pînă la moarte un berbec pe care-l ia drept Ulise; a doua zi Își recapătă luciditatea și, umilit de rușinea nebuniei sale care-l făcuse de rîsul adversarilor, Își străpunge trupul cu sabia. Pentru o zi el a fost un Don Quijote avant la lettre
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți sârmoși și arămii era stropită de pistrui. Părea un berbec tânăr care se uită de- aproape la flăcările unui foc” <endnote id="(873, p. 37)"/>. În anii ’30, și poetul evreu H. Bonciu Își vede conreligionarii În aceleași tușe cromatice : Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de oi, de vaci și de păsări : „Dacă În timpul verii, de pildă - scria Tache Papahagi În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corespund tot atâtea animale. Nu sunt puse Însă În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
destoinic reprezentant al comunității la jertfirea unui om considerat a fi „de rangul doi” (infirm, prizonier, străin etc.). Ulterior - trecând prin practica sacrificiilor de animale (vezi Înlocuirea pe altar a Ifigeniei cu o căprioară și a lui Isaac cu un berbec) și prin practica ofrandelor alimentare (vezi Plutarh, Numa, XV, și Ovidiu, Fastele, III, 333) -, ritualul s-a degradat. S-a ajuns la sacrificii de simulacre și la simulacre de sacrificii <endnote id="(45, pp. 112 ș.u.)"/>. Această direcție de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
agronomie în ultimul an. Tip întreprinzător, acesta pe lângă un mic teren, transformat în grădină de zarzavat lucrată "la negru" de frații și surorile mele, încropise și un "sector zootehnic" format din 3 capre, 2 iezi, 9 oi merinos și un berbec idem. Pentru păstorirea acestora, am fost angajat eu, fără a avea calificarea necesara sau înclinații vădite în acest domeniu. După cele 4 ore de școală, ieșeam cu turma la păscut pe câmpurile apropiate de casă, unde mă întâlneam cu alți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
2 lei, atâta fiind intrarea la cinematograf. După ceva timp am gândit că nu sunt corect retribuit și întrucât în balada "Miorița" ciobanul moldovean era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era cotat drept "cel mai ortoman", am găsit o modalitate de a-mi rotunji veniturile. La berbecul nostru de rasă, veneau pentru anumite prestații "specifice" vecinii care aveau oi, serviciile fiind plătite corespunzător. Când plecam cu turma la păscut, pentru ca berbecul în contact cu mioare străine sa nu acționeze "de bună voie și nesilit de nimeni", cumnatul îl dotase cu un șorț, care-l făcea inoperabil. Pe câmpiile verzi ale patriei, departe de ochiul vigilent al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al cumnatului exploatator, la solicitările tovarășilor de breasla, scoteam șorțul cornutului, contra sumei fixe de 2 lei, ceea ce-mi asigura vizionarea tuturor filmelor din urbe. Fiind cinematografe multe și filme care meritau văzute chiar și de mai multe ori, berbecul se întorcea de la păscut adesea împleticindu-se pe picioare, de-a chemat cumnatul un veterinar să-l consulte, fără a i se putea stabili diagnosticul. Prestația mea de cioban a luat sfârșit printr-o revoltă spontană: cumnatul avea o soră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi.... Illustrissimi... Cască ochii în spate! strigă Ștefan. În Moldova, din spate ți se poate trage pieirea... Se așează pe jilț, la masă. Ștefan ia de pe farfurie o ciosvârtă de berbec. O figură, 'talianu' ista... Vrei? îl îmbie cu ciosvârta pe Tăutu, dar acesta clatină din cap. Altă pricină? continuă Ștefan cu gura plină. Da' scurt! Pe scurt! Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul ,bob cu bob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâna mea”. Am făcut de multe ori așa cum mă învățase mămica, dar tot cu frică, și tot trăgeam cu coada ochiului la câine. Eram, poate că și acum sunt, foarte fricos. Mă temeam de tauri că mă vor împunge, de berbeci și chiar și de oi. Învățasem de la copii de seama mea că dacă voi găsi o potcoavă, sau o bucată de potcoavă, s-o iau în mână, să scuip de tei ori pe ea și s-o arunc peste cap
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o sală de ședințe. Clădire ridicată conform dispozițiilor noii orâduiri, o judecătorie civilă cu atenansele aferente. Vis-a-vis de judecătorie, era imobilul primăriei, compus numai din parter cu patru săli și la mijloc un hol mare, în curte grajduri pentru tauri, berbeci, vieri și cai comunali. În continuare spre est, lotul bisericii cu o frumoasă biserică din cărămidă, ridicată prin anii pierduți în desfășurarea timpului. Se spune că la început a fost o biserică din lemn și abia după 1800 s a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o sală de ședințe. Clădire ridicată conform dispozițiilor noii orâduiri, o judecătorie civilă cu atenansele aferente. Vis-a-vis de judecătorie, era imobilul primăriei, compus numai din parter cu patru săli și la mijloc un hol mare, în curte grajduri pentru tauri, berbeci, vieri și cai comunali. În continuare spre est, lotul bisericii cu o frumoasă biserică din cărămidă, ridicată prin anii pierduți în desfășurarea timpului. Se spune că la început a fost o biserică din lemn și abia după 1800 s a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
deși, firește nu-mi pot îngădui să compar această nobilă figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri de berbec ale năvălirilor barbare, pe când celălalt a renegat naționalismul pentru blidul de linte întins de burghezia bancară liberală și pentru osanalele presei evreiești care l-a ridicat în slavă. După toate cele spuse mai sus, nu e de mirare că, în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
multe relații cu parlamentarii și publiciștii partidului. Îmbrăcat în gri, cu mănuși croșetate din fir de mătase de aceeași culoare, cu fața de asiatic încununată de binecunoscuta tichie, Clémenceau ne-a făcut o primire călduroasă, începînd cu o lovitură de berbec care, deși nu ne era destinată, nu era mai puțin jenantă (cel puțin pentru mine, singurul funcționar din echipă...). "Bine ați venit, domnilor! Vă cunosc personal sau din reputație, și știu că înainte de toate sînteți oameni onești. Nu aș putea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]