3,550 matches
-
primă importanță în psihiatrie dar și în medicina somatică. Cunoașterea și înțelegerea dinamicii lor ne sprijină pe calea de aur a apropierii de profunzimile suferinței umane și în larg sens antropologic - de asumare responsabilă a rolului de vindecători a acesteia. BIBLIOGRAFIE ADLER P (1980Ă - Transference, real relationship and alliance. Int. J. Psychoanal., 61: 547-558 ANDERSON EM, LAMBERT MJ (1995Ă - Short-term dynamically oriented psychotherapy: a review and metaanalysis. Clin Psychol Rev, 15: 504-514 APPELBAUM AH (1994Ă - Psychoterapeutic routes to structural change. Brell
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în aria tradițională a determinismului endogen, mai ales dacă includem aici și trăiri mai apropiate de normalitate, precum dragostea pătimașă, fanatismul politic sau extazul mistic. BIBLIOGRAFIE ALEXANDER F., SELESNIK S.T. (1972Ă - Histoire de la psychiatrie. Ed. Armand Colin, Paris BERRIOS G.E. (1996Ă - History of Mental Symptoms. Cambridge University Press BLACKBURN R. (1975Ă - Psychopathy and the contribution of Personality violence, in MILLON T, SIMONSEN E., BIRKET-SMITH M. (edsă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nici un răspuns, în ce sens se vor metamorfoza de-a lungul deceniilor și veacurilor ce vin, ceea ce înțelegem noi azi prin persoană umană și prin tulburările sale, întrebare ce va primi desigur, de-a lungul timpului, noi și noi răspunsuri. BIBLIOGRAFIE BANDURA A. (1999Ă - Social Cognitive Theory of Personality. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (Edsă, „Handbook of Personality”, Ed. Guilford Press, New York, London, pp. 154-196 LEVINAS E. (1999Ă - Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate. Ed. Polirom, Iași BAUMAN Z. (2000Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apoi pune-te pe învățat și află cum să o faci. (Theodore Rooseveltă 9 Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața. (IoanSlaviciă 73 BIBLIOGRAFIE 1. Ausubel, D., The use of advance organizers în the learning and retention of meaningful verbal material, Journal of Educațional Psychology, nr.51, p. 267-272, . 1960; 2. Brandt, R.S. și Perkins, D.N., The Evolving Science of Learning, în Education în
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27 29 29 29 30 32 34 35 36 37 38 40 40 41 43 45 49 51 51 52 53 54 54 55 57 59 59 60 65 69 69 69 71 73 75
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de familie, de obiceiurile acesteia, de rutinele lor cotidiene, să-și facă noi cunoștințe, să se bucure de diversitatea vieții de student, dar când se reîntorc sunt la fel de îngrijorați de traiectoria lor viitoare, de spectrul șomajului, de concurența (inter)națională ... Bibliografie selectivă Amara, M.-E., L'Europe universitaire. L'identité face a l'employabilité, Harmattan, Paris, 2012. Analele de la Sighet , Instituționalizarea comunismului, vol. VI. Analele de la Sighet, Instaurarea comunismului-între rezistență și represiune, vol. II. Ansart, P., Ideologies, conflits et pouvoirs, P.
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori), The Indo-Aryan Languages, Routledge, Londra/New York, 2007. Filliozat, Pierre-Sylvain, Grammaire sanskrite pâninéenne, Picard, Paris, 1988. Filliozat, Pierre-Sylvain, Le Sanskrit, col. Que sais-je
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
total de 8 mîl. Limba oficială în Albania, Kosovo și Macedonia. Două dialecte, reciproc neinteligibile: tosk în sud și gheg în nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W. Sidney, Vox Graeca. The Pronunciation of Classical Greek, Cambridge University Press, Cambridge, 19873. Băltăceanu, Maria-Francisca, Relații între armeana și daco-moesiană. I. Locul limbii armene între limbile indo-europene. Istoricul problemei, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXX, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of Latin 200 BC-AD 600, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 2007. Adrados, Francisco R.; Bernabé, Alberto; Mendoza, Julia, Manual of Indo-European
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită în Asia Mică pînă în sec. III d.C. Celtica insulara cuprinde limbile irlandeză (2.000.000 de vorbitori), scoțiana (60.000), manx (1.500), cornică (3.500), galeza/cimrică/welșă (600.000), bretona (300.000 vorbitori în Bretagne, Franța). Bibliografie specială: Ball, Martin J.; Müller, Nicole (editori), The Celtic Languages, Routledge, Londra/New York, 20092. Gagnepain, Jean, La syntaxe du nom verbal dans leș langues celtiques. I. Irlandais, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1963. Grant, William; Dixon, James Main, Manual of Modern
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor state puternice.259 Cuprinde: germană (100 mîl. vorbitori nativi), cu două grupuri de dialecte: germană de sus (Hochdeutsch) și germană de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor), Language în the British Isles, Cambridge University Press, Cambridge
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă un Glosar (Vocabularul de la Elbing) din secolul XIV; a dispărut la sfîrșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, fiind înlocuită de germană după cucerirea Prusiei Orientale de către cavalerii teutoni. Lituaniana are 3 mîl. de vorbitori și letona 1,4 mîl. Bibliografie specială: Fraenkel, Ernst, Die baltischen Sprachen, Carl Winter, Heidelberg, 1950. Petit, Daniel, Apophonie et catégories grammaticales dans leș langues baltiques, Peeters, Leuven-Paris, 2004. Remys, Edmund, General distinguishing features of various Indo-European languages and their relationship to Lithuanian, Indogermanische Forschungen, Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este o limbă slavă de tip štokavian). În urmă dezmembrării fostei Iugoslavii, noile state independente, din motive politice și fără a ține cont de realitatea lingvistică, și-au proclamat că limbi naționale variante regionale ale sîrbo-croatei260: bosniacă, croată, muntenegreană, sîrbă. Bibliografie specială: Bray, R.G.A. de, Guide to the Slavonic Languages. Third Edition, Revised and Expanded, I. South Slavonic; ÎI. West Slavonic; III. East Slavonic, Slavica Publishers, Columbus, Ohio, 1980. Comrie, Bernard; Corbett, Greville G. (editori), The Slavonic Languages, Routledge, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
waddar), gondi (gondi, khirwar, maria, muria, nagarchal, pardhan), konda-kui (konda, mukha, manda, pengo, koya, kui, kuvi) etc. Grupul sudic (47): tamil, kannada, kanara, kodagu, kurumba, malayalam, tulu, toda, kota, koraga, badaga, irula etc. Neclasificate (5): allar, bazigar, bharia, malankuravan, vishavan. Bibliografie specială: Caldwell, Robert, A Comparative Grammar of the Dravidian or South-Indian Family of Languages, Third Edition Revised and Edited by Rev. J.L. Wyatt, Ț. Ramakrishna Pillai, Asian Educațional Services, New Delhi/Madras, 1998. Krishnamurti, Bhadriraju, The Dravidian Languages, Cambridge University
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o limbă izolată. Din perspectiva tipologica este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene și japoneze. Ainu a fost integrată subfamiliei altaice începînd de prin anii '60 ai secolului trecut, dar studii mai recente o considera ca aparținînd mai degrabă limbilor austro-asiatice. Bibliografie specială: Abondolo, Daniel M. (editor), The Uralic Languages, Routledge, Londra/New York, 1998. Austerlitz, Robert, L'ouralien, în André Martinet (editor), Le langage, Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1968, pp. 1331-1387. Chang, Suk-Jin, Korean, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/ Philadelphia, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Aceste limbi, foarte puternic tonale (unele au chiar douăsprezece tonuri distincte), sînt considerate de unii lingviști că stînd la originea utilizații tonurilor în chineză, limbile tibeto-birmane, limbile tai-kadai și vietnameza. Sînt limbi monosilabice, analitice, fără adpoziții, cu topica preponderant SVO. Bibliografie specială: Benedict, Paul K., Sino-Tibetan. A Conspectus, Cambridge University Press, Cambridge, 1972. Benedict, Paul K., Thai, Kadai and Indonesian. A New Alignment în Southeast Asia, în rev. "American Anthropologist", nr. 44, 1942, pp. 576-601. Chen, Tingyou, Chinese Calligraphy, Cambridge University
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vietnam), mnong (Cambodgia, Vietnam), koho (Vietnam), semai (Malaezia), nicobareză (insulele Nicobar, aparținînd Indiei; e vorba de mai multe limbi: car, chaura, teressa, nancowry, camorta, katchal, sambelong; relația de înrudire cu limbile shompen vorbite în interiorul insulei Great Nicobar nu este dovedită). Bibliografie specială: Anderson, Gregory D.S. (editor), The Munda Languages, Routledge, Londra, 2008. Benedict, Paul K., Austro-Thai Language and Culture. With a Glossary of Roots, HRAF Press, New Haven, 1975. Davidson, Jeremy H.C.S. (editor), Austroasiatic Languages. Essays în Honour of H.L. Shorto
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mariane de Nord), fijiana (Fidji), gilbertină (Kiribati), hawaiană (SUA - Hawaii), maori (Nouă Zeelandă), marshalleza (insulele Marshall), nauruana (Nauru), niueană (Niue), rapanui (Chile - Insula Paștelui), samoana (Insulele Șamoa Occidentală și Șamoa Americană), tahitiană (Polinezia Franceză), tetum (Timorul Oriental), tongana (Tonga), tuvaluana (Tuvalu). Bibliografie specială: Adelaar, Alexander K.; Himmelmann, Nikolaus P. (editori), The Austronesian Languages of Asia and Madagascar, Routledge, London/New York, 2005. Bellwood, Peter, Prehistory of the Indo-Malaysian Archipelago, University of Hawai'i Press, Honolulu 19972. Bellwood, Peter; Fox, James J.; Tryon, Darrell
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tibeto-birmane. A mai fost plasată în (sub)familiile tibeto-birmană, munda, eniseiană, burușaski, caucaziana, dar Joseph Greenberg o plasează în Macrofamilia indo-pacifică, eventual împreună cu nihali 309. Este o limbă SOV, cu postpoziții. Apartenența ei la această familie este discutabila, dar posibilă. Bibliografie specială: Aikhenvald, Alexandra Y., The Manambu Language of East Sepik, Papua New Guinea, Oxford University Press, Oxford, 2008. Blake, Barry J., Australian Aboriginal Grammar, Croom Helm, Londra/Sydney, 1987 Blake, Barry J., Australian Aboriginal Languages. A General Introduction, University of
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori. Alte limbi din subgrupul central: eini (moartă), korana (moartă), xiri (muribunda), shua, tsoa, kxoe, naro, gllana-glwi În Ethnologue, familia khoe-kwadi e formată dintr-un grup khoe (Kalahari Khoe și Khoekhoe) și unul kwadi (o singură limba în Angola). Bibliografie specială: Alexandre, Pierre, Langues et langage en Afrique noire, Payot, Paris, 1967. Arnott, D.W., The Nominal and Verbal Systems of Fula, Clarendon Press, Oxford, 1970. Asante, Molefi Kete, The Afrocentric Idea, Temple University Press, Philadelphia, 1987. Bender, Lionel M.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
A.; Mühlhäusler, Peter; Tryon, Darrell Ț. (editori), Atlas of Languages of Intercultural Communication în the Pacific, Asia, and the Americas, vol. I. Maps, Vol. ÎI. Texts, Mouton de Gruyter, Berlin-New York, 1996. Zumthor, Paul, Babel sau nedesăvîrșirea, Polirom, Iași, 1998. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ http://www.ethnologue.com/16 http://glottolog.org/ http://www.sorosoro.org/ http://j.poitou.free.fr/pro/html/gen/typologie.html http://wals.info/languoid (THE WORLD ATLAS OF LANGUAGE STRUCTURES ONLINE) http://www.idref.fr http://www
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sanda Reinheimer Rîpeanu, Ecaterina Goga, Michaela Livescu, Alexandru Niculescu, Ileana Oancea, Miorița Ulrich, Mariana Ploae Hanganu, Maria Theban, I. Fischer, H. Mihăiescu, Constant Maneca, Dan Slușanschi, Sorin Stați, Liliana Macarie, Valeria Neagu, Dan Munteanu Colán etc. Pentru lucrările lor v. Bibliografia specială: Limbi romanice și Bibliografia generală. 14 E vorba de o ediție revizuită și adăugita a lucrării Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Bossong, Bernard Comrie European Research Projet Typology of Langues în Europe, Mouton de Gruyter, 1998 (vezi Proiectul EUROTYP, care viza descrierea tipologica a limbilor europene). 189 Pentru numeroase alte clasificări ale universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și mari economii pe lângă avantajele aduse calității procesului de reformă socială. Aceasta întrucât sumele enorme alocate programelor ad-hoc de „training” vor putea fi orientate spre susținerea efectivă a serviciilor de suport pentru cei în dificultate, cu risc de excluziune socială. Bibliografie Alcoock, Pete; Erkine, Angus; May, Margaret (ed.), Dictionary of Social Policy, 2002. Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, Geopolitica integrării europene
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vizionate, ci cu prietenii sau colegii; pe ansamblu, implicarea părinților în controlul consumului TV al copiilor apare ca relativ redusă. În aceste condiții, responsabilizarea deopotrivă a părinților și a copiilor devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizate. Bibliografie Florin Tudose, Televiziunea - un drog cu efect pe termen lung sau cum poate fi desfigurată o generație, Forum Audiovizual, nr.1/2004, Consiliul Național al Audiovizualului, București, p. 10-13. Violența în buletinele de știri românești Drd. Alexandra POVARĂ, Universitatea București
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]