2,274 matches
-
să alunece pe lângă fapte, Într-un fel de generalitate de pe urma căreia se resimte Însăși expresia: șablonardă; abstractă, sau idilic-sentimentală, dulceagă. Terminând de citit romanul lui Ion Călugăru, rămâi cu impresia (produsă În special În partea a doua a romanului) că biruințele repurtate de muncitorii Hunedoarei În punerea pe picioare a unei industrii ce lâncezea, au fost din calea afară de ușoare. Lupta cu greutățile nu este oglindită În toată gravitatea și amploarea sa. (Ă). Efortul epic al scriitorului Ion Călugăru, Început sub
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul lui I. Jipa din nuvela Un voinicel dă piept cu viața, care Înțelege În cele din urmă rosturile muncii de tractorist, după ce mai Întâi voise să părăsească școala S.M.T.-ului, ca și studentul Andrei, eroul nuvelei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cenaclurile de azi sunt departe de imaginea de cavouri ale literaturii, pe care o aveau vechile cenacluri. Ele constituie o celulă a Însăși vieții noastre noi, pentru că sunt rupte din miezul acestei vieți, pentru că oglindesc adevărul ei, pentru că luptă pentru biruința ei. Iată câteva din aceste cenacluri: Ion Păun-Pincio, D. Th. Neculuță, Cenaclul Armatei, al Tineretului, din Capitală; Flamura Prahovei, la Ploiești, Alexandru Sahia la Buzău, Flacăra, la Timișoara, Alex. Toma, la Iași, Condeie noi, la Cluj, Mihai Eminescu, la Botoșani
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care se pare că este mai apropiată de frământările lirice ale scriitorului: cântarea succeselor pe care el le-a avut În ultimii ani, Înfățișarea temelor care l-au solicitat În răstimpul acesta, datorită noii ere care s-a deschis odată cu biruința măreției Socialiste: «Eu mă gândesc la anii ce trecură. Da, am ajuns poet, mă tot gândesc. Văd: unii trec privindu-mă cu ură, Iar alții cu iubire mă privesc. De-acuma mă cunoaște multă lume Pe-aici prin Cluj, și-aiurea-n
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai viitorului”. După acest preambul, Flacăra revine, curând cu o amplă cronică literară, În două părți, despre „primul roman al marilor construcții din țara noastră”, dovedind cum talentul plus devotamentul partinic al autorului reușesc să demonstreze „creșterea conștiinței socialiste (Ă) biruința socialismului În conștiințele oamenilor”, Începând cu muncitorii și Încheind cu intelectualitatea tehnică. „Acest marș triumfător spre socialism - scrie J. POPPER 22 - străbate romanul lui Petru Dumitriu deoarece scriitorul a avut În fața sa și s-a străduit să ne facă să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pusă puternic În lumină prin definirea vie, concretă a Împrejurărilor În care se desfășoară, precum și a consecințelor ei. Literatura noastră nu a oglindit niciodată până la Drum fără pulbere atât de amplu și multilateral, cu atâta măiestrie și forță de convingere biruința socialismului În conștiința oamenilor. Aici trebuie văzut fără Îndoială meritul de bază al romanului lui Petru Dumitriu. Petru Dumitriu a reușit să rezolve În bună măsură cu succes o problemă pe care viața ne-o prezintă astăzi În trăsături deosebit de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dvs. învățătoarele, Fiți purtătoare de lumină și știință în toate colțurile țării. Dragi surori, femei și tinere fete! Federația Democrată a Femeilor din România a pus la temelia ei credința că în unirea tuturor femeilor stă chezășia de seamă a biruinței noastre. Strângeți-vă în jurul Federației Democrate a Femeilor din România, pentru câștigarea și întărirea păcii drepte și trainice, pentru păstrarea drepturilor și libertăților cetățenești, pentru înfrățirea între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, pentru refacerea țării, pentru o viață înfloritoare a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
evoluția e însă sinuoasă; alteori, regăsind în făgașul poemului popular o vigoare ingenuă. Poezii patriotice și didactice, puse sub un generic evocativ, celebrau fruntariile reîntregite, într-o a doua culegere, imprimată la distanță în timp: Cântări de luptă și de biruință (1919). Din anunțatele Cântece de odinioară și din Psalmi noi, izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără”, 1942-1943), avansând, în circumstanțe ostile din nou, doar până la cântul VIII din Infernul. SCRIERI: Singurătate, București, 1897; Hori ostășești, Tecuci, 1916; Cântări de luptă și de biruință, București, 1919. Traduceri: Poezii, traduse din poeții moderni francezi, vol. I: Baudelaire, pref. Cornelia Buzdugan-Hașeganu, Brașov, 1942, [Versuri], în Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, îngr. Geo Dumitrescu, introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Repere bibliografice: Lovinescu
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
și înfățișări, părțile realiste din creația lor. De aceea multe opere din perioada respectivă au o înfățișare complexă, greu de apreciat din primul moment. Astfel, la început, critica literară a etichetat nuvela Ana Roșculeț drept «exemplară pentru ceilalți scriitori», «o biruință de seamă a literaturii noastre» etc. Iar apoi, presa a calificat aceeași nuvelă drept o manifestare virulentă a naturalismului. Formele concrete sub care apare naturalismul diferă uneori chiar de la scriitor la scriitor (...) În Ana Roșculeț, rădăcinile naturalismului constau în poziția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru Mircea, Biruința de Mircea Șerbănescu, Tinerețe de G. Sidorovici, Moartea fără stăpân de Dumitru Drumaru, Cazul R-16 de H. Zincă, De pe șantiere de N. Vălmaru, precum și alte volume semnate de Petru Vintilă, Gh. Bejancu, Vasile Bâgu, Teofil Bușecan, Eusebiu Camilar, Al. Jar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grea e munca-n față ce te-așteaptă, Dar mergi pe calea muncii, cale dreaptă; Partidul muncii te-a crescut; și bine-i Că nu-n zadar sorbi sclipetul luminii. Din Kremlin, STALIN vede stăruința. Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Andrei: Orașul Stalin, recte Brașov - n.n.] în: Almanahul literar, nr. 4 (41), apr.; - Radu Cosașu. - Unele sfaturi ale Domniei Sale Ionuț Păr-Negru. În: Contemporanul, nr. 48 (373), 27 oct. - Mihai Gafița. - O temă importantă în nuvelele unui scriitor tânăr (Mircea Șerbănescu: „Biruința”). În: Viața românească, nr. 9, oct., 1953 - D. Carabăț - O schiță valoroasă (Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu: „Bietul Ioanide”. În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și în literatură. Debutând în 1925, în „Tribuna nouă”, cu o schiță din viața învățătorilor de la țară, A. va continua să publice, constant, până după 1945, în „Țara”, „Vestul”, „Progres și cultură”, „Granița”, „Banatul literar”, „Știrea”, „Luceafărul”, „Colț de țară”, „Biruința”, „România de Vest”, „Fruncea”, „Provincia”, „Banatul” ș.a. În genere, optica schițelor și povestirilor este a intelectualului sătesc îndatorat unui sămănătorism întârziat. Greu desprinse de lecția de morală sunt și romanele lui A. Adelina (1934), roman confesiv, intenționa să fie o
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulți, / vom fi o mie de milioane.” B. va trece însă de la cronica rimată și exaltarea conformistă a „biruințelor” și a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulația amplă motive cu reverberație general umană. Evoluția către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depășind faptul concret, încearcă o viziune de
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
L. Blaga ș.a.). Studiul Literatura lui Panait Istrati, tipărit integral abia postum, descoperă antinomii din opera scriitorului brăilean („un sentiment tutelar al destinului” întâlnindu-se cu „sentimentul aproape sălbatic [...] al libertății”), predominante fiind în arta literară istratiană puterea imaginativă și biruința asupra convenționalului. B. este și autor de aforisme și cugetări, scrise de-a lungul a zeci de ani, care lasă să transpară un chip interior mai puțin supus canoanelor și o gândire incomodă, adoptând interogativ marile teme ale filosofiei, logicii
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
specifică, în spiritul vremii, primesc idei cum ar fi misiunea pe care o are de îndeplinit fiecare națiune, alianța între popoare, menită a contracara alianțele despoților, destinul ca un reflex al legilor providenței, asimilarea dumnezeirii cu poporul, credința nezdruncinată în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
românesc”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929), Biruința, Dactilografa și Dolor (1930), Răbojul lui Sf. Petre (1934), Minunea (1936), ediția a doua din Arhanghelii (1932). Nu-și uită obligațiile confesionale și, la Beiuș, tipărește numeroase broșuri cu caracter religios. În 1930, este numit protopop al districtului, iar în
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
în mod obișnuit cenușii, rar luminoase, bântuite de duhuri (Vedenia, Jandarmul). În ele se intră anevoie și cu neplăcere, impresii pe care A. le accentuează prin așezarea descrierilor unor astfel de case în chiar debutul câtorva povestiri și romane (Arhanghelii, Biruința, Domnișoara Ana). Pătrunderea în satul „Arhanghelilor” are aparență de descensus ad inferos și se face cu ochiul rece al unui observator implacabil, decis să se oprească doar asupra detaliului demoniac, lăsându-le în umbră pe celelalte. Personajele sunt înconjurate de
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
urmează, în același an, Căsnicia lui Ludovic Petrescu, în „Cosinzeana”, apoi Arhanghelii, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (și în volum în 1914). În 1915 scrie Legea minții (Povestea altei vieți), pe care îl tipărește abia în 1927. Urmează Biruința, Răbojul lui Sf. Petre, Sectarii, Pustnicul și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
este însă chinuitoare, victoria va fi dobândită trudnic, după tribulații asupra cărora naratorul insistă pe îndelete. „Fericirea” deznodământului este expediată în câteva rânduri, de parcă naratorul, rușinat de ea, o enunță doar în virtutea unor obligații etice. Personajele principale ale unor romane (Biruința, Domnișoara Ana) sunt temperamente oarecum bovarice, aspirând la altceva decât le oferă condiția modestă de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Ana) sunt temperamente oarecum bovarice, aspirând la altceva decât le oferă condiția modestă de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile Grecu (Biruința), Ana (Domnișoara Ana), Vasile Murășanu (Arhanghelii), Andrei Pascu (Legea minții), Gheorghe Mărginean (Strigoiul) dezvoltă pe larg o antiteză predilectă, aceea dintre „legea minții” și „legea trupului”, antiteză nu neapărat de aspect erotic, deși acesta precumpănește. Amplificând o preferință a povestirilor
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
trupului (Povestea unei vieți), București, 1926; Legea minții (Povestea altei vieți), București, 1927; Țară și neam (Însemnările unei logodnice), București, 1928; Chipuri și icoane, București, 1928; Primăvara, Cluj, 1928; În România Mare, București, 1929; Stana, Cluj, 1929; Stafia, București, 1930; Biruința, București, 1930; Dactilografa, București, 1930; Dolor, Craiova, 1930; Pentru ziua de astăzi (în colaborare cu Gr. C. Mărcuș și S. Opreanu), Sibiu, 1930; Marii cântăreți: Vas. Alecsandri, Gh. Coșbuc, Grig. Alexandrescu, Sibiu, 1931; Pentru temeiul țării, Sibiu, 1932; Răbojul lui
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Unul pe care era conștient că nu-l va putea respecta decât în parte. Ceremonialul s-a încheiat cu fraza rostită de maestrul de ceremonii: „Prea gloriosul și prea augustul Napoleon, împărat al francezilor, este una și întronat!” înfrângere și biruință Capul Trafalgar se află pe coasta Peninsulei Iberice, în Spania, și e scăldat de apele Oceanului Atlantic. Aici, la data de 21 octombrie 1805, a avut loc marea bătălie între flotele franco-spaniole, reunite sub comanda amiralului Villeneuve, și flota engleză, comandată
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
la dreapta, mai apucă dresorul să spună înainte ca instructorul să și dispară după colț. Pusio îl urmează grăbit, nu înainte de a arunca o ultimă pri vire curioasă către picioarele individului, încălțate cu sandale împletite din frunze de palmier, arborele biruinței. — Să vii să mă vezi, strigă Thaos după el. Am o dresură fantastică de elefanți în partea a doua. Germanul îi face semn cu mâna în timp ce se îndepărtează. — Vor îngenunchea în fața lojei imperiale și o să deseneze cu trompa pe nisip
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]