8,305 matches
-
ele și fluieram după ciori când îmi amorțeau buzele de atâta fluierat mă spălam cu țărână pe față până prindeam rădăcini poate aș fi înmugurit și mi-ar fi crescut frunze subraț iar ochii mi-ar fi strălucit ca două boabe de rouă Referință Bibliografică: Sisifși muncile câmpului / Petre Ioan Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petre Ioan Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SISIFŞI MUNCILE CÂMPULUI de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353469_a_354798]
-
mânălângă sobă bunica torcea fire de aur sau împletea aripi de îngerla fereastră maică-mea țesea ștergare de borangic pe care le împătureafrumos în lăzile de zestre aveam două surori ce așteptau să se măriteîn casă mirosea a busuioc a boabe de porumb fiert a cartofi copți pe plităși a mere ținute în fân aduse de la muntetu îmi brodai pe umeri crini era o iarnă grea- nu știu cum dar numai iarnă se întâmplă-n minepe cer nu mai sunt stele se mai
PETRE IOAN CREŢU [Corola-blog/BlogPost/353492_a_354821]
-
culeg din rouă, din fire de patimi le adun de-acolo, deochi din privire; vreau să le ascund, așa, în neștire. să nu știe nimeni, ce fac ochii mei cu ei să hrănesc-stol de porumbei? și la colț de lume...boabe pigulesc- universu-n mine, să nu-l rătăcesc. spală-mă de gânduri, spală-mă de dor, lacrima-i subțire, fină...pe-un fuior firele de gând, tot le rătăcesc... c-așa mi-a venit,iarăși, chiocotesc; Referință Bibliografică: 5 ROTAȚII / Elena
5 ROTAȚII de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353486_a_354815]
-
nouă. Bujorul roșu și macul, Micșuneaua, liliacul, Stânjenelul, orhideea Străjuiesc spre cas-aleea. Laleaua neagră și albă Înveselesc curtea-ntreaga. Narcisa s-a prins în horă, Dansează după busola. Floarea-soarelui se-nvarte După soare-n cercuri multe. Margareta rade-n soare. Boabe de mărgăritare Presarate-s prin grădină. Poposește și-o albină, Ce-alearga din floare-n floare Dup-arome și culoare. 9. 02. 2010 Referință Bibliografica: ÎN GRĂDINA CU LEGUME / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV
IN GRADINA CU LEGUME de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353498_a_354827]
-
gura cu care debita asemenea prăpăstii. --Lacrimile dumitale?..Ce tot bâigui acolo? Ăștia sunt stropi de apă murdară, nu picături de rouă. Habar n-ai, stimate domn, să faci diferența dintre apa ordinară care ofilește petalele sub dogoarea arșiței și boabele diamantine de rouă, care le purifică și le dau strălucire. Crezi că îți speli părerile de rău cu o cană de apă fiartă? Află dumneata, că petalele se purifică numai prin suferința frigului provocat de mângâierea picăturilor de rouă. --Doamna
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
veseli, curg copii în stoluri Și razele de soare zâmbesc pân' la amiezi. E-atâta revarsăre de lumină, Încât galbenul gutuii îmbată zarea. Doar amurgul se umple de rugină A venit iar toamna? Aceasta-i întrebarea! Din vii se culeg boabe de chihlimbar, Coșurile se-ndoaie sub greutatea lor. Frunza de viță, o pun într-un ierbar Și licuricii i-așez în calea astrelor. Ciocârlia a părăsit câmpia. Doar greierii vioi, mai cântă sub fereastră Imnul verii. Se cheamă: „aleluia”, Și
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354343_a_355672]
-
firma-n cap și și-a dovedit ignoranța. Cel care a răspuns „până la cinci” a dat un răspuns mai mult decât logic. Dacă vinde mai mult de 5 mere le dă la kil nu la bucată că doar no număra boabele de grâu dintr-o tonă. Logica omului este diferită la cei cultivați respectiv la cultivatori. Cărătorul de saci are logica sa, de regulă de nezdruncinat. Știe tot ce necesită spre a nu fi dus de nas de un om „superior
VAX POPULI ŞI NUMĂRĂTOAREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354491_a_355820]
-
aproape unanim: Doamna Mărioara Murărescu - cea care și-a legat numele, până la identificare, cu tezaurul folcloric românesc, devenit emblemă a țării. Munca de cercetător etnofolcloric, de culegător al cântecelor vechi purtând pecetea regiunilor etnografice, echivalentă cu munca de alegere a boabelor de aur din munții de nisip, a fost rezultatul dragostei pentru tot ce-i românesc, dovada autentică a unui patriotism manifest, fără limite, sub semnul unei activități frenetice, creatoare și integratoare a României în spațiul universal. Amintirea vie a acestei
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
sunt coapte. Mi se imprimă în mâini, sevă din coaja iodată. Dar în două săptămâni, după nuci e dezbrăcată. Că prea mult timp am zăbovit pe drum către podgorie, mă întrec cu timp grăbit, să culeg struguri din vie. Din boabe să-mi fac cercei, cu a minții fantezie. Gânduri să-mi pun în condei, cu rimă în poezie. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: ÎNTÂMPINAREA TOAMNEI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi de
ÎNTÂMPINAREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353086_a_354415]
-
Îmi era orfan și gândul, Și înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte ... Ești o floare astră-n geam, Ești comoara unui neam!... SUNT... Sunt fiul acestui ogor Și-a lacrimii plânse de mamă, Al soarelui mândru fecior Și-al dulcelor boabe de poamă. Sunt fiul, Codrului des Și-al florilor frate mai sunt, Sunt fătul din versuri cules Și frate al dorului sfânt. Sunt fiul acestor izvoare Și fratele râului lin, Sunt fiul eternului soare Și frate cu cerul senin. Sunt
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
exiști, Ești permanenta căutare A unor vajnici botaniști. Dacă apari din când în când, Pe vârf de stânci, pe undeva, Aud pământul fremătând, Și eu, ca el, asemenea ... MAGNOLIA Gingașii muguri ies la soare, Vestind vieții un dar nou, Din boabe de mărgăritare Țâșnește-al florilor ecou. Regina cupelor din pom, Izvorul vorbei și tăcerii, Trudește basme pentru om Cu degetele primăverii! În parcuri luna străjuiește Clipind spre noile iubiri, Magnolia, împărătește Nuntește soarta altor miri. FLORI DE VIS ! Flori de
PĂCATUL PRIMĂVERII (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353121_a_354450]
-
de șoapte fără rost Apar la geam în nopțile cu lună, Când sufletul trăiește înc-un vis Și stelele în taină ne cunună Peste tăcerea timpului promis. STRAI DE LUMINĂ Trecutul din umbră vulcanii i-a stins Sădind în cenușă reci boabe de rouă, Și-n arca iubirii cuvintele-au nins Ducându-și trecutul spre lumea cea nouă. Se-aude un scâncet, ori poate-i un plâns, Tristețea-i ascunsă în strai de lumină Și-n suflet iubire, și doruri au strâns
O LUME DEGHIZATĂ (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353107_a_354436]
-
TOAMNĂ Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Răcoarea zorilor de zi ne-mbată Cu dulcele-acrișor al toamnei. Din frunze galbene încearcă să răzbată Romanța preferată a doamnei. Sclipiri de vânt în boabele de ploaie Se-nșiră peste streșinile reci. Un zvon de păsări cam vioaie Ascunde gândurile seci... Oglindiri de suflet cântă în lumină Doruri pustii și visele prea coapte. E toamna, însăși ea, de vină Pentru dorințele din noapte... Blue Mireille
DIMINEŢI DE TOAMNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353139_a_354468]
-
lipsa de la post a lui Bobiță! Alarmat, întreb în dreapta și în stânga și aflu următoarele: Bobiță fusese atacat de șobolani și murise cu gâtul sfâșiat, Lara cu pui cu tot dispăruse, nu se știe unde, iar Gogu murise intoxicat fiindcă mâncase boabe de grâu stropite cu otravă de șobolani. Abia a doua zi, cam pe la vremea când îmi făceam siesta, am reușit să gândesc: -Păi, cum Doamne, iartă-ne, voiau nefericiții ăștia să schimbe lumea când erau infectați cu toate păcatele noastre
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
și le punea pe dulap, în sală, unde așteptau până veneau stăpânii după ele... Acum, lângă porumbar, tata ascuțea araci. Căldura era ca o cocă, trebuia să o dai la o parte să te poți mișca, pe pieptul lui curgeau boabe de transpirație, ochii cu luciri verzi ca al frunzelor de prun, toamna, când nervurile maronii desenează mileuri fine priveau departe, îi dădeam la mână nuielele subțiri și lungi de sânger, de tufan sau de plop și tata le transforma din
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
mileuri fine priveau departe, îi dădeam la mână nuielele subțiri și lungi de sânger, de tufan sau de plop și tata le transforma din câteva mișcări în araci lungi și ascuțiți, numai buni pentru fasole sau pentru roșii. Mama împrăștia boabe de porumb în cotețul găinilor. S-a auzit un zgomot de motor pe stradă, la poartă a oprit un IMS albastru din care au coborât grăbit niște uniforme albastre, tata a rămas nemișcat, cu toporașul sprijinit pe butuc și cu
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
mi-ai omorât omul meu, criminaluleee”... Ca un vârtej iscat în praful drumului, vara, în toiul zilei, când nimic nu mișcă, așa s-a întâmplat! Mașina a plecat, mama se plimba prin curte ca o păpușă stricată, cu castronul cu boabe de porumb în mână, lume în drum, soarele sprijinit în sulițele de foc ale razelor, ca un străjer obosit privind mulțimea din piață. În curte a intrat unchiu Iosif, alt frate al tatei, morarul satului, mare, vânjos, parcă se lăsa
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
-o mult în groapă, La scos urgent din rețea Să se-adape-n altă apă... Găina noastră s-a trezit Cam tărzior la realitate, In loc să se fi păzit, S-a înfruptat din bucate... Cocoșul hoț și versat A învațat-o la boabe alese, Ea naivă s-a lăsat Și uite cu ce se-alese... În zeghe azi ca să explice De ce si cum sa-nbogatit, Bine ei, nu o să-i pice, Că-i tare greu de socotit... Grâu și orz de calitate A mâncat
GĂINA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352602_a_353931]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BACOVIANĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privește iubito cum plouă În munți, printre brazi, pe poteci Cu boabe și struguri de rouă Iar mâinile noastre sunt reci De-o mie de ani plouă-ntruna Și mările nu s-au umplut Iar viforul curge ca runa Prin suflete de împrumut Și gem cimitire de apă Iar ploaia ne-nchide
BACOVIANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352650_a_353979]
-
bere pictate, pere din becuri electrice îmbrăcate în sfoară de cânepă pe care le denumește și pară mălăiață, pomul lăudat în care cresc bani, făcut dintr-un ghiveci pe care l-a îmbrăcat în dolari pictați, în ghiveci sunt puse boabe de orez vopsite, tot în ghiveci este prins cu ipsos un pom realizat din sârmă în care sunt agățate monede vechi găurite. Mai are sticlă de băutură, decorată cu fâșii de pastă polimerică și flori din hârtie, fluturi din foiță
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul Vâlcea) participă pentru a doua oară la Târgul de la Muzeul Țăranului Român unde expune ghiocei croșetați din mohair. Gherghe Iris, profesor de desen, creează mărțișoare pe pastă ceramică pictată, lucrate le rece, buburuze din boabe de cafea pictate cu modele florale. Roberta Shuschter (Motru, Gorj) designer și grafician, participă pentru prima dată la Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român cu o expoziție de mărțișoare din flori și plante naturale, presate și uscate. Folosește o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
stil Picasso. Stănășel Raluca (Craiova), artist plastic, participă de șase ani la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Mărțișoarele sunt confecționate din produse naturale: ghindă, scorțișoară, alune de pădure, castane, cu diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă, corpul din castană și rochia
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Le scoți frumos că dintr-o lada. Sipetul cu povești ți-e casă, Palat, ce zânele-o transform Și flori și roade-ți pun pe masă, Cănd mă-nvelesti în timp ce dorm... Toate-anotimpurile îți sunt fiice. Ai primăvară---o mireasă, Vara cu boabele în spice, Toamna cu rod, iarna crăiasa... Pe toate tu le chemi pe rând, Ele îți fac pe plac doar ție, De vorba-ți caldă, glasu-ți blând, Cântă, dansează-n armonie... ---Bunico, chipul tău frumos Îl port în gând oricând
BUNICA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353682_a_355011]
-
Bodea completează astfel, portretul poetic și de scriitor al Titinei: „Fire imaginativa, autoarea identifica sau ingenios creează disponibilități ale jocului că stare de grație, ca moment al prezenței datului divin în lumea pură, inocentă, nealterata, în permanență stare generativa, lumea boabei și-a fărâmei. Aceasta este în linii mari poeta și scriitoarea Titina Nica Țene un om vesel, luminos și frumos la suflet. Raveca Vlașin Iată un crochiu alcătuit în principal din titlurile lucrărilor poetei și scriitoarei Titina Nica Țene. Tusele
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
să apară o rază stingând această dimineață întunecată. Cu o tristă amărăciune pentru această zi fiindcă următoarea plecam de aici, mi-am lăsat pașii să se piardă de-alungul Dunării. Priveam pădurea din fața mea cu frunzele sugrumate de ceața plină de boabe de rouă. Voiam să se schimbe totul în câteva clipe, spre bucuria prietenilor mei, spre a prinde fiorul limpede al acestei ultime zile petrecute aici la Dunăre. Dar totul, mi-a năruit legea vrerii mele ! Pentru ei, totul a fost
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]