1,369 matches
-
dat drumul. Turma au tăiat-o. După aceea, am părăsit și eu satul, mergînd, ca și ceilalți, la Verești”. Sînt nerăbdător să aflu și versiunea celuilalt. *„Nu uita: te-am primit numai fiindcă ești bucovinean”, i-ar fi spus Geo Bogza lui Mircea Motrici, care, după două ore de convorbiri cu scriitorul, vrea (îmi zice) să scoată „o carte”. Îl sfătuiesc să scrie mai întîi o evocare, să nu se lungească, să nu se dilueze. Neîndoielnic, prahoveanul Bogza are mistica Bucovinei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi spus Geo Bogza lui Mircea Motrici, care, după două ore de convorbiri cu scriitorul, vrea (îmi zice) să scoată „o carte”. Îl sfătuiesc să scrie mai întîi o evocare, să nu se lungească, să nu se dilueze. Neîndoielnic, prahoveanul Bogza are mistica Bucovinei, pe care eu, născut acolo, n-o am. Pe un exemplar din Cartea Oltului, i-a dat lui M.M. următoarea dedicație: „Dacă Oltul ar fi știut cît de frumoasă-i Bucovina și-ar fi mutat apele într-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
observatoarele astronomice. Timp de 18 ani cît a fost director al Observatorului Popular din București, i-a întîlnit acolo doar pe Ion Frunzetti (care „venea să vadă munții Lunei”), pe Gr. Popescu-Băjenaru, autorul cărții Cișmigiu et Co. Odată și Geo Bogza i-a aruncat vorba că va veni să-l viziteze, dar n-a făcut-o. La fel i-a zis Mihu Dragomir, cu care a petrecut o noapte în Cîmpia Bărăganului, din cauza unei pene de motor la mașina care-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-l ajut, trăgeam la foi, Învârteam manivela la bormașină, ungeam cu păcură osiile căruțelor, uneori eram al doilea ciocan la nicovală când fierul era scos incandescent și moale și trebuia prelucrat repede. Îți mai amintești cum se face o potcoavă? Bogza parcă era neîncrezător și vroia să se convingă că nu fabulez. I-am descris pas cu pas cum se face potcoava de cal (cea de boi e diferită și mai puțin interesantă). Formidabil! Îți plăcea să lucrezi cu el? Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțin interesantă). Formidabil! Îți plăcea să lucrezi cu el? Nu, zic, era repezit și Își pierdea răbdarea, dacă nu prindeai repede ce e de făcut. Și avea și mâna grea...” Nu prea Înțeleg nici eu de ce se tot mira Geo Bogza că necunoscutul care Îl oprise pe stradă și despre care aflase doar că aducea un mesaj din partea lui Al. Mirodan din Israel avusese un tată și bunic fierari. În 1987, când are loc Întâmplarea, nu mai eram În țară, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
suferință confuză... Încă din acei ani tineri, problematica lui Blecher se Întâlnește cu revolta celui ce avea să devină, peste zece ani, marele său prieten, cu un rol stenic În cariera sa ulterioară de scriitor. L-am numit pe Geo Bogza, care În preambulul grandiosului său poem Cântec de revoltă, de dragoste și moarte avea să scrie: „Totul mă chinuia atunci, faptul că aveam zece degete În loc de o sută sau mai bine unul singur, putând să se prefacă În fulger, că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a lui Blecher anunță și rezumă solemna proclamație cosmică a lui Geo Bogza, din epoca anilor ’30, iar aceasta constituie, la rândul ei, comentariul premonitoriu, probabil cel mai exact, pentru Întâmplări În irealitatea imediată, din 1936, consfințind Înfrățirea spirituală a doi veșnic tineri clasici ai literaturii române moderne. Merită să mai Întârziem câteva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apăruse deja la Paris, În revista de avangardă a lui André Breton, o prozopoemă scrisă direct În franceză. Tot În această perioadă, debutează editorial cu volumul de poezii Corp transparent, În manieră suprarealistă. Întâlnirea la Brașov, În 1934, cu Geo Bogza suscită În Blecher „noi elanuri de viață și binefăcătoare tensiuni interioare”. Din Îndemnul lui Bogza, reia lucrul la noua sa carte și tot Geo Bogza se va ocupa de editarea ei. „Continui să lucrez cu o Înfrigurare ascuțită la extrem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
direct În franceză. Tot În această perioadă, debutează editorial cu volumul de poezii Corp transparent, În manieră suprarealistă. Întâlnirea la Brașov, În 1934, cu Geo Bogza suscită În Blecher „noi elanuri de viață și binefăcătoare tensiuni interioare”. Din Îndemnul lui Bogza, reia lucrul la noua sa carte și tot Geo Bogza se va ocupa de editarea ei. „Continui să lucrez cu o Înfrigurare ascuțită la extrem... N-am scris Încă nimic cu atâta pasiune”, notează Blecher. Dar: „totul merge Încet, nespus
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
volumul de poezii Corp transparent, În manieră suprarealistă. Întâlnirea la Brașov, În 1934, cu Geo Bogza suscită În Blecher „noi elanuri de viață și binefăcătoare tensiuni interioare”. Din Îndemnul lui Bogza, reia lucrul la noua sa carte și tot Geo Bogza se va ocupa de editarea ei. „Continui să lucrez cu o Înfrigurare ascuțită la extrem... N-am scris Încă nimic cu atâta pasiune”, notează Blecher. Dar: „totul merge Încet, nespus de greu, febra mă abrutizează și ore Întregi zac ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
existențialismul lui Kierkegaard. Răsfoiește albumele artei de avangardă, căutând pe Dalí. Desenează el Însuși și pictează suprarealist. Pasionat de muzică, rămâne Îndelung lângă patefon, ascultând Bach. Întreține o bogată corespondență, nu doar În țară, cu Sașa Pană, Sebastian, Baltazar, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Marietta Sadova, ci și În străinătate, cu André Breton, Micheline Fondane, André Gide, Léon-Paul Fargue, M.Heidegger, Ilarie Voronca... Blecher era făcut pentru comunicare umană: scrisul său caută să restabilească un contact esențial, dincolo de ceea ce știa demult despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de caracterizare, durerea aproape rece de a divulga cele mai grozave suferinți și umiliri, de a sugera situațiile cele mai riscate, ca și clarvederea răsfrântă asupra fiecărei drame”. „Progresul epic incontestabil” a fost subliniat și de Eugen Lovinescu, iar Geo Bogza, imediat după apariția volumului, referindu-se la meșteșugul de „mare scriitor”, afirma că acest roman va fi „valabil și peste o sută de ani”... Personajele din Inimi cicatrizate reiau, În condițiile unei existențe damnate, toate actele simple și firești ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în aceleași cerințe ideologice. Publică Ioana Postelnicu (Jurnal de șantier. Bumbești-Livezeni, 27/1948), Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Ben Corlaciu. Și teatrul din F. este populat de personaje emblematic-comice: brigadierul UTM, ciobanul. În piesa radiofonică Ciobanul de pe Ceanul Mare de Mihail Davidoglu, bucolicul cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
de a păstra echidistanța atât față de modernism, cât și față de tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul, Vasile Spiridonică, Ion Sofia Manolescu, Ovid Caledoniu, Emil Giurgiuca, Mihail Chirnoagă, Sașa Pană, N. Ladmiss- Andreescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, B. Jordan, Coca Farago ș.a. Cronicile literare aparțin, în cea
FRIZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMÂNI (GCLR), asociație înființată la București în octombrie 1936. Este gândită ca o formă de solidaritate a breslei într-o perioadă când se înmulțiseră atacurile și acuzele de pornografie la adresa unor scriitori. Geo Bogza și H. Bonciu erau vizați în primul rând, dar și E. Lovinescu fusese mustrat de N. Iorga pentru că în romanul Bălăuca descrisese într-o manieră licențioasă întâlnirea dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Un campion al acestei campanii de „asanare
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
acum a lui C. tinzând spre aeroplan și uzine (titlul În fabrică se repetă); pașii i se împart între realități contrastante. Ceva din grafica expresionistă a unor Georg Grosz și Franz Masereel, vibrații din Țara de piatră a lui Geo Bogza se reactivează în rostirea lui C., eșuând nu o dată în redundanță, în clișee și poncife. Fie pe latura monumentalizantă, fie pe cea polemică (violent antiburgheză), notații aparținând registrului vânjos, utilizat intens, sfârșesc în manierism și imoderație. Pe răzvrătitul Horia (văzut
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Eusebiu Cămilar. În paginile gazetei G. Călinescu prezintă românul Cordun de Eusebiu Cămilar (85/1938), Al. Piru scrie articolele Poetul generației noastre: G. Lesnea (50/1938), Pe marginea suprarealismului (91/1938) sau recenzează volumul de versuri Ioana Maria de Geo Bogza (157/1938). În 1940 cronicile „politice” și „teatrale” sunt semnate de George Ivașcu. Se reproduc fragmente din cartea Ce-ai cu mine, vântule? de Tudor Arghezi (936/1940). Î.H.
IASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287492_a_288821]
-
Maiorescu și critica literară de până la 1867, 7/1967). Cronicile literare, notele și recenziile sunt semnate de Gh. Agavriloaie, I. Damaschin, Constantin Ciopraga, N.I. Popa, Val Panaitescu, Liviu Leonte, Mihai Drăgan ș.a., între cărțile prezentate figurând Tablou geografic de Geo Bogza (2/1955), Aventură în Lunca Dunării de Mihail Sadoveanu (3/1955), Primele iubiri de Nicolae Labiș (11/1955), Moromeții de Marin Preda (1/1956). I.l. publică medalioanele Bogdan Amaru (9/1956) și G.M. Zamfirescu (10/1956), articole consacrate omagierii scriitorilor
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
revista „Vatra”, unde debutează în 1994, reușind să provoace scandal în taberele literare și legându-și ulterior numele de cenaclul lui Marin Mincu de la „Ziua”. „Fracturismul” său vine ca o nouă formă de avangardă, pe un calapod uzitat de la Geo Bogza încoace. La fel ca Bogza, I. este acuzat de pornografie, dar el nu face altceva decât să repete în secolul al XXI-lea gesturile lui Eugen Ionescu (din Nu) sau ale lui Tudor Arghezi (din Flori de mucigai). Modelele sale
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
1994, reușind să provoace scandal în taberele literare și legându-și ulterior numele de cenaclul lui Marin Mincu de la „Ziua”. „Fracturismul” său vine ca o nouă formă de avangardă, pe un calapod uzitat de la Geo Bogza încoace. La fel ca Bogza, I. este acuzat de pornografie, dar el nu face altceva decât să repete în secolul al XXI-lea gesturile lui Eugen Ionescu (din Nu) sau ale lui Tudor Arghezi (din Flori de mucigai). Modelele sale sunt multiple, de la Villon, Charles
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
stare latentă, stări de teroare lăuntrică, viziuni de coșmar. Se înmulțesc referirile și aluziile de natură religioasă. Sugestii de aceeași natură conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă de delir”. Scriitorul a publicat și impresii asupra picturii, îndeosebi a celei murale. SCRERI: Cu privire la opera lui Mihail Eminescu, București, 1950; Cu privire la valorificarea moștenirii literare, București, 1954; Prin templele naturalismului mexican, București
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
1935, 4; Constantinescu, Scrieri, VI, 91-92; Mircea Mateescu, „Sens unic”, „Cruciada românismului”, 1935, 28; Pericle Martinescu, Poezia în 1935, „Reporter”, 1935, 78; Șerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, RFR, 1935, 9; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 308, passim; Geo Bogza, Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1988, passim; Stolnicu, Printre scriitori, 188-189; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1998, 72-74; Mihail Dan, DCS, 49-50, 178; Lovinescu, Sburătorul, IV, passim; Victor Durnea, [Mihail Dan], „Minimum” (Tel Aviv
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
sângelui meu” de Mihail Celarianu, G, 1936, 8; Ionescu, Război, I, 100, 267; Aderca, Contribuții, II, 416-418; Streinu, Pagini, I, 170-172, IV, 42-44; Zaharia Stancu, Mihail Celarianu, „Credința”, 1936, 780; Lovinescu, Scrieri, II, 437-440, VI, 52, 115-116,245-246; E. Lovinescu, Bogza - Bonciu - Celarianu, ADV, 1937, 16 333; E. Lovinescu, ...Și d. Mihail Celarianu, ADV, 1937, 16 339; Cioculescu, Aspecte, 155-159, 417-422, 453-455; Octav Șuluțiu, „Flori fără pace”, F, 1938, 9-10; Camil Baltazar, „Flori fără pace”, „Lumea românească”, 1938, 293; Octav Șuluțiu
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Celarianu despre autorul „Nopților” și „Rondelurilor”..., „Magazin”, 1970, 684; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 48-50; Alexandrescu, Confesiuni, I, 92-101; Philippide, Considerații, II, 240-248; Crohmălniceanu, Literatura, II, 354-358, 622-623; Firan, Macedonski-Arghezi, 103-105; Corbea-Florescu, Biografii, II, 38-48; Fanache, Întâlniri, 60-67; Geo Bogza, Poetul aproape centenar, RL, 1977, 9; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 27-43; Gh. Bulgăr, Melancolia amintirilor, ARG, 1984, 5; Scarlat, Ist. poeziei, II, 353, IV, 45; Micu, Modernismul, I, 264-265, 314; Mihail Celarianu, RRI, I, partea II, 579-587; Firan, Profiluri
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]