2,653 matches
-
o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa și ea le măsură cu dimerlia, numai vârful îl rade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe soțul ei caimacanul Nicolae Vogoridi, antiunionist, care a vrut să falsifice rezultatele scrutinului divanurilor ad-hoc. Cocuța și-a distrus astfel căsnicia dar a grăbit Unirea Principatelor Române. Casa lui Nicolae Vogoride de la Tigănești, una dintre cele mai frumoase case boierești din Tecuci care, după ce a fost casă de creație și loc de petreceri ale mai marilor regimului comunist de la Galați, acum este rămasă, din păcate în uitare. Din anul 1940 această medalie este la Banca Națională a României. De la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tatăl meu acasă și fără Stalin. Am început școala la Liceul Nr.1 din Tecuci, școală pe care toată lumea o numea Liceul de fete, pentru că fusese școală de fete și ulterior liceu de fete. Școala se afla într-o casă boierească (acum Camera de comerț) de lângă primărie (acum Casa de cultură). Era casa lui Tache Anastasiu și de aceea purtase și școala numele de liceul „Tache și Elena Anastasiu”. M-au dat părinții acolo în ideea că voi urma toată școala
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a satului, plină de taină, rezistând prin umor, încărcată de tentații și vânzolită de timpuri potrivnice ființei și rostului... și cea a orașului Botoșani, cu farmecul și amestecul lui de culturi. Universul Eminescu, matricea magică a locului, străzile cu case boierești, fiecare având o poveste în spate, perimetrul grădinii publice, unde umbrele nopții călăuzeau fiecare sărut al liceenilor, dar și calitatea și influența culturii evreiești (mulți spectatori ai teatrului și ai filarmonicii, ca și profesoarele mele de limba română aparțineau acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
etc.), cu întregul text căruia îi aparține. De exemplu, semnificația unui enunț precum replica lui Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Cel ce a făcut strîmbătăți în lume nu poate muri ușor, se chinuiește pînă ce-și dă sufletul. Dacă a fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o prăjină în casă pe fereastră și i se pune în mînă, fiindcă a măsurat strîmb ogorul. Cînd moare cineva, nu-i bine să-i ție lumina unul din neamurile mai de aproape, căci bolnavul se chinuiește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
teatrului, regizor și ministru al culturii. În paranteză fie spus, atunci domnul Ungureanu mi-a mărturisit că i-a plăcut montarea mea nu numai fiindcă era jucată în foaier, un foaier special, cu uși mari, albe, și multe oglinzi mari, boierești, pretabile la... trîntit, ci și fiindcă replicile pe care le tăiasem (cam 33% din piesă) se... auzeau! Frumoasă, măgulitoare idee! La Chișinău mai aveam cîțiva prieteni buni, făcuți după primul meu spectacol de-acolo: Gicu Pîrlea (actor excelent, directorul instituției
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor fi Împroprietăriți după primul război mondial, starea lor Îmbunătățindu-se. Ca vîrstă, satul este destul de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Călugărul( domnitor al țării Romănești În 1481 și 1482-1495) Își găsește refugiul la cumnatul său Stanciu Glogoveanu unde este omorît de către oamenii plătiți ai lui Vlad Călugărul. Trupul mucenicit a lui țepeluș a fost Înmormîntat la biserica Glogova din fața curții boierești. O altă proprietate ruptă din feuda lui Lațco și a familiei sale ce a rămas Întreagă pînă În 1946, a fost a lui Sava din Lupoaia de care familie și sat ne ocupăm În continuare. Un document din 1749, În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii la Lupoaia, Borăscu, Urdari, Groșerea, Craiova, Tg.Jiu. Pe plan politic, Constantin Săvoiu, a fost ales de mai multe ori, deputat de Gorj și senator de Mehedinți, fiind cunoscut pentru ideile liberale. A
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
CĂTUNELE ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ Locuitorii satului Lupoaia, au fost la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia a fost construită În stil brincovenesc. Între 1930- 1940, În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia a fost construită În stil brincovenesc. Între 1930- 1940, În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un manajament
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un manajament și fără nici un respect față de trecutul lor, atît cula cît și casa boierească au fost doborîte. Nevoia i-a făcut pe oameni buni și ascultători. Născuți În curtea și pe lîngă casele boierești, În serviciile boierești, se socotea de către unii dintre ei, nu numai un favor, dar În neputința lor de ceva mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un manajament și fără nici un respect față de trecutul lor, atît cula cît și casa boierească au fost doborîte. Nevoia i-a făcut pe oameni buni și ascultători. Născuți În curtea și pe lîngă casele boierești, În serviciile boierești, se socotea de către unii dintre ei, nu numai un favor, dar În neputința lor de ceva mai bun, se simțeau fericiți, identificîndu-se și uneori chiar, depășind interesele proprietarului, făcîndu-se uneltitori ai tovarășilor de viața ce ar fii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cooperatiste locale, fără nici un manajament și fără nici un respect față de trecutul lor, atît cula cît și casa boierească au fost doborîte. Nevoia i-a făcut pe oameni buni și ascultători. Născuți În curtea și pe lîngă casele boierești, În serviciile boierești, se socotea de către unii dintre ei, nu numai un favor, dar În neputința lor de ceva mai bun, se simțeau fericiți, identificîndu-se și uneori chiar, depășind interesele proprietarului, făcîndu-se uneltitori ai tovarășilor de viața ce ar fii Încercat să năzuiască
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
favor, dar În neputința lor de ceva mai bun, se simțeau fericiți, identificîndu-se și uneori chiar, depășind interesele proprietarului, făcîndu-se uneltitori ai tovarășilor de viața ce ar fii Încercat să năzuiască spre o cît mai mică libertate. Acești, preacredincioși intereselor boierești, cunoscuți sub numele de ispravnici și logofeți de curte, făceau totul ca să intre În grațiile și sub pielea stăpînului. Grijulii, mai mult decît boierul pentru treburile moșiei, nu atît din devotament pentru acesta, cît mai ales din interes pentru ei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat.Dijmele erau În favoarea proprietarului : din 3 grămezi, curtea boierească lua 2 și țăranul una. VÎntul nemulțumirilor care ducea uneori la revolte, au făcut ca treptat dijmele să ajungă la Învoială, țăranii luînd 2
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia caminului De la această Împroprietărire fața satului a Început să se schimbe. İci și colo, a Început să apară cîte o casă mai acătării ( 2-3 camere ), cu dependințe pe lîngă ea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și împreună au găsit un mod de înavuțire: Kir Ianulea în calitate de diavol intra în femeile bogate, iar Negoiță venea să le scape de necuratul contra unor mari sume de bani. În scurt timp, Negoiță a ajuns bogat, a primit ranguri boierești, dar s-a dovedit a fi lacom. El a cunoscut-o pe Acrivița și a învățat-o cum să câștige sume importante de la femeile posedate, în apropierea cărora să rostească: Aici mi-ai fost ascuns, Ianulică?", după care să le
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
completează venitul casei sau își asigură un venit acceptând să coasă, să țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
condițiile în care s-a făcut căsătoria, cine a ales, despre consimțământul celor doi tineri, despre sentimentele din viața unui cuplu. Totodată, informațiile provenite din cronicile vremii sau din cronicile familia le ne vor ajuta să completăm analiza în ceea ce privește clasa boierească și, mai ales, să marcăm asemănările și deosebirile care se conturează întrecele două categorii sociale. Așa dar, de mersul nostru va fi cantitativ, arhiva fiind exploatată pe o perioadă de aproape 100 de ani (1700-1800), dar și calitativ, impus de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu „jocuri și băuturi“. alegerea partenerului se poate în scrie în schema propusă de A. Burguière, și anume, repartizarea, în cazul căsătoriilor exogame, în trei zone geografice: 1. sate limitrofe sau vecine, 2. regiuni apropiate, 3. sate îndepărtate. Pentru familiile boierești această libertate de mișcare este mult mai re strân să, iar frec ven ta rea și cunoașterea tinerilor încep abia după ce părinții și-au dat acordul, iar ginerele a acceptat foaia de zestre. Abia acum tânărul boier începe să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acum tânărul boier începe să-și viziteze viitoarea mireasă, dar ei nu sunt niciodată lăsați singuri, ci întrevederea se desfășoară în prezența mamei sau a unui alt membru al familiei cu menirea clară de a veghea la onoarea tinerei. Familiile boierești sunt interesate nu numai să-și căsătorească fiii și fiice le, ci mai ales să facă „un beau Mariage“, cu alte cuvinte „să maximizezeze profiturile economice și simbolice asociate la instaurarea unei noi relații“. Întreaga politică matrimonială se află în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar fiica și fiul au obligația de a se supune. Iată, de exemplu, cum își alege Constantin Bă lă cea nu ginerele. Tatăl se oprește asupra lui Constantin Racoviceanu din următorul motiv: este fiu de boier „cu iconomie de casă boierească“. Acesta este primul criteriu: junele apar ține aceluiași mediu social, este un boier ca și socrul. Al doilea criteriu este dat de reputația și averea familiei, tatăl socru știe că familia Racoviceanu are o situație economică bună, ceea ce-i va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte din casa părintească“. Cro ni ca scrisă de marele ban Mihai Cantacuzino ne dă de asemenea posibilitatea să observăm cum se construiesc strategiile matrimoniale în sânul boierimii, întrucât banul vorbește atât de familia sa, cât și de celelalte familii boierești ale epocii. Pentru ban, modelul unei bune strategii matrimoniale este dat de strămoșul său Constantin Cantacuzino (+1663) care a știut să-și însoare cei șase fii și cele șase fiice cu cele mai de seamă familii ale Valahiei, astfel încât a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]