88,847 matches
-
de troc, fabricile s-au închis, rând pe rând, rămânând pe drumuri sute de mii de oameni care lucrau în ele, cum este și cazul persoanei de față. Acest om a furat mâncarea de la parterul unui spital, mâncare pe care bolnavii internați o puseseră pe pervazul ferestrelor, pentru a se păstra la rece. Mâncarea a dus-o acasă, la copiii săi, pentru că nu mai avea nici bani să o cumpere și nici un loc de muncă. Cazul este real și s-a
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Lucrurile astea nu mai trebuiesc explicate. Există un prag, după care sexul își urmează calea atavică. Iar intelectul își acoperă ochii cu mâna. Jenat. Și părăsește încăperea. Na. Uite și excepția. Nebuna deschide gura și spune sper că nu ești bolnav. Actorul stă o clipă în cumpănă. A în ghețat, stând în genunchi între picioarele nebunei. Fără să gândească, spune dacă mai scoți un singur cuvânt, mă îmbrac și plec. Așteaptă câteva secunde. Nebuna îl privește, la fel ca un copil
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în România, vol. ÎI - Țara mea, balamucul meu, Iași, Editura Timpul, 2012 În carieră, a participat la informatizarea activităților economice și tehnice la IAI, CFS, TAGCM, Uzina metalurgica, Vinea, Export județ-raport către cancelaria CC, sistem expert în examinarea gnatoprotetică, a bolnavilor oncologici, o BD de 11000 de fișe de observații a bolnavilor oncologici etc. După '89 a fost proiectant general al SNIEP, Sistemul Național Informatic de Evidentă Populației, a participat în calitate de expert în echipa româna-daneză la PDIR - Proiectul Director de Informatizare
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
2012 În carieră, a participat la informatizarea activităților economice și tehnice la IAI, CFS, TAGCM, Uzina metalurgica, Vinea, Export județ-raport către cancelaria CC, sistem expert în examinarea gnatoprotetică, a bolnavilor oncologici, o BD de 11000 de fișe de observații a bolnavilor oncologici etc. După '89 a fost proiectant general al SNIEP, Sistemul Național Informatic de Evidentă Populației, a participat în calitate de expert în echipa româna-daneză la PDIR - Proiectul Director de Informatizare a României, la produsele program ale mării privatizări, editarea listelor electorale
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
avea și pentru că erau deștepți, asistența medicală, am lucrat pentru UMF, lucrări ce erau prezentate la MEDINF. Am lucrat cu prof. dr. Mihai Romeo, Galaseanu, prof. dr. Bild, Carasevici, Burlui, Ostin Mungiu, în zece ani am realizat o BD a bolnavilor oncologici de 11000 de cazuri. Păcat că a fost distrusă de privatizarea învățământului și a C.T.C.E.-urilor. Participăm la simpozioanele din Iași, București, oriunde eram admis cu lucrări, publicam, îmi țineam mintea treaza, parcă aveam o presimțire că totul îmi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
devenit durerea mea...” spune ea.Pentru oamenii de știință,Djuna a devenit unul dintre cele mai interesante cazuri.Este admis faptul ca “în toate timpurile au existat oameni care au vindecat prin atingere cu mâinile sau prin apropierea mâinilor de bolnav...Fenomenele care au loc în momentul în care vindecătorul acționează asupra organismului bolnav sînt,în epoca contemporana,aproape cu totul ignorate;în general se crede ca totul se reduce la acțiunea asupra psihicului uman... Dar se poate spune că oprirea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
tradițiile înaintașilor ei.Tradiția spune ca morții să nu fie supuși autopsiei.Este una din legile vechi ale cetații Babilon și ale cetății Ninive.Medicii din Mesopotamia erau foarte pretuiți și ocrotiți de zeii Ninazu și Ninigazak. Zeița Bau vindeca bolnavii punând mâinile deasupra lor. Un episod din cariera ei l-a constituit vindecarea unui copil grav bolnav.Niște viruși îi atacaseră centri nervoși ai vorbirii și acesta nu putea articula niciun sunet.” L-am așezat pe copil pe un scăunel
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înroșește atăt de tare,încât a trebuit să întrerup ședința”.Dupa mai multe ședințe copilul a început să vorbească.Strabismul a fost vindecat la copiii între cinci luni și zece ani pe durata a șapte ședințe.Djuna a ajutat și bolnavii lipsiți de auz,dar numai în cazurile în care nu s-au facut intervenții chirurgicale.O reușita deplină a fost încheierea unei operații printr-o sutură cu ajutorul mâinilor,în fața unei comisii medicale. In jurul fiecărei ființe vii există mai multe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sau personaje de subterană ori de periferie, indiferent dacă în conul de lumină nimeresc interlopi cu mitraliera pe genunchi, curve revanșarde, mistici deraiați, fotografi metrosexuali, milițieni roși de frustrări, etnologi stârniți de superstiții și blesteme vechi, mărunți ciubucari ai sorții, bolnavi cărora moartea le aruncă ocheade, tați de împrumut sau copii smulși din gogoașa normalității, temperatura textului rămâne ridicată și curtează uneori incandescența. într-un peisaj literar cu multe zone aride, într-un timp în care încă scriu (și sunt publicați
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi n-au avut niciodată un vodă Ștefan, nici ei și nici strămoșii lor. Nur Iulian îi disprețuiește pentru asta, dar fără să le-o arate. Xhaferi e bolnav la cap și, dacă cineva nu-i dovedește respect, scoate nenorocirea aia de cuțitoi militar și e în stare să-l împlânte fără să se uite în jur. Bolnav la cap fără nici o demnitate. L-a hăcuit odată pe unu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
disprețuiește pentru asta, dar fără să le-o arate. Xhaferi e bolnav la cap și, dacă cineva nu-i dovedește respect, scoate nenorocirea aia de cuțitoi militar și e în stare să-l împlânte fără să se uite în jur. Bolnav la cap fără nici o demnitate. L-a hăcuit odată pe unu’ pe la spate. Stricat la cap. Nur Iulian își spune toate astea cu ură, dar el n ar fi în stare să hăcuiască pe nimeni, nici pe la spate, nici pe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și diferența între durerile celui ce știe puțină anatomie, și nimic despre boala sa, și calmitatea (în durere) a celui ce-și cunoaște boala, care trăiește într-un dialog continuu cu organele afectate. Această cunoaștere are și un revers: vedem bolnavi care devin boala lor (deoarece asta vor să devină), asumându-și rolul (care implică și un status) pe care societatea îl alocă unui suferind de-o anumită boală. La limită, putem vorbi chiar de asocieri spontane (lăsăm la o parte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
însăși problema ființei, ele determinând lansarea ei ca problemă filosofică. O bună metaforă pentru un anume sens al democrației ne-o oferă Aristotel (Metafizica, 1009b), spunând că doi-trei oameni sănătoși într-o lume bolnavă ar ajunge să fie ei considerați bolnavi. ٭ Societății românești nu-i plac oamenii fără vicii deoarece membri ei s-ar simți complexați de astfel de persoane. De aceea nu alege oameni care ar putea să-i culpabilizeze cetățenii, ci pe cei care-și fac alegătorii să se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mare. Atunci a murit bunicul, tatăl tatei! L-am iubit pe bunicul, era un bătrân interesant. Făcuse Primul Război Mondial și povestea mereu ce i se întâmplase, cum fusese aruncat, împreună cu niște cadavre, într-o groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici el nu-și explica cum a reușit să se salveze, să fugă, să scape. Era obsedat și acum, la peste 90 de ani, de grozăvia acelui moment prin care trecuse. Bunicul, la care mă duceam destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
privind pe geam. La ce gândeau? Așa e la început de an! Vin întrebările ce-o să fie, cum o să fie, ce-o să facă...? Camelia se gândea, după frumoasele zile de la Bușteni, că iar va intra în rutina zilnică, cu Policlinica, bolnavii, cu casa și treburile ei, cu cele două fete, cu Petre, care i se pare din ce în ce mai straniu... Petre era prins cu problemele familiei, dar și cu ale lui. Cu familia, își zicea, au trecut anii, copiii nu mai sunt copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
apreciase gestul lui Petre de a împărți bucatele cu el. Mai liniștit, Petre o sună pe Camelia, să o anunțe că a ajuns cu bine și să mai afle ce mai e cu fetele. Totul e în ordine, eu cu bolnavii mei de la Policlinică, Alice cu facultatea, se pregătește de examene, învață toată ziua și cea mică e la școală. Liniștit cu familia, dori să audă glasul Anei. Avea o voce ca un clinchet de clopoței și-i făcea bine s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ori pe mătușa Catrina; la urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe și omul a slăbit prea de tot. De asta m-am gândit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
clipa aceea prin minte cuvintele realism și romantism. N-am deloc simțul realității. Poate de-aceea trăiesc cum trăiesc. M-au trecut fiori. Mama este aproape invalidă și își petrece jumătate din timp în pat. Naoji, după cum știți, e foarte bolnav psihic. Când e aici, își petrece timpul prin crâșmă. Apoi ia toți banii procurați din vinderea lucrurilor noastre și pleacă la Tokyo. Nu asta mă supără, însă. Trăiesc de pe-o zi pe alta. Mi-e teamă că-mi irosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
simtă necesitatea somnului. În cursul episoadelor depresive, persoanele care suferă de această tulburare sunt triști, se simt fără speranță, vinovați și/sau fără valoare și au un nivel scăzut de energie. Tulburarea bipolară este o boala care afectează și apropiații bolnavilor, scrie sfatulmedicului.ro.
Michael Douglas și Catherine Zeta-Jones divorțează. Ce avere se dispută by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71919_a_73244]
-
local, privind transportul, cazarea, aprovizionarea, învățămîntul și asistența sanitară pentru oamenii muncii din unitățile socialiste, precum și pentru persoanele care urmează să fie evacuate și dispersate în unitățile administrativ-teritoriale respective; ... b) organizează și asigură cazarea, aprovizionarea și asistența medico-sanitară a răniților, bolnavilor și a cetățenilor sinistrați ca urmare a atacurilor din aer; ... c) prezintă Ministerului Apărării Naționale propuneri centralizate pentru construirea adăposturilor de apărare civilă la blocurile de locuințe proprietate socialistă, la construcțiile sau pe terenurile proprietate personală, în locurile de parcare
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
alimentație începând cu vârsta de 17 ani, a spus Alex Winehouse. “ Amy ar fi murit oricum în cele din urmă din cauza stilului de viață, dar ce a ucis-o cu adevărat a fost bulimia”, o boală de alimentație în care bolnavul mănâncă foarte mult, iar apoi vomită tot ceea ce a mâncat. Winehouse, care a câștigat 5 premii Grammy pentru albumul său "Back To Black”, a murit la vârsta de 27 de ani în locuința să din Camden, Londra, în iulie 2011
Amy Winehouse, ucisă de bulimie by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72111_a_73436]
-
ilustrată din altă lume, amestecînd renunțări fine cu jinduri groase, după lucrurile cele mai neînsemnate, îngăduite celor vii și liberi, scrie Blecher Vizuina luminată. Un jurnal din anii goi, prin care se merge cu pași mici, vătuiți, ca-n preajma bolnavilor cu viitorul fragil și măsurat. Anii de sanatoriu. Care se opresc, cu viața, în 1938. Abia în 1971, Sașa Pană restituie, în ediția de la Cartea Românească, textul complet al acestor însemnări. " Tot ce scriu a fost cîndva viață adevărată" e
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
15). Nu e, acolo, nici o surpriză, afară de instinctul de a trăi, care-l părăsește pe cel care se pregătește să n-o mai facă: "curios sentiment de egoism, de securitate și nu știu cum de mică perfidie morală de a privi un bolnav, știind că peste cîtva timp are să moară în timp ce el nu bănuiește nimic." (pp. 16-17). Morala n-are nici un amestec. E o solidaritate a țesuturilor vii împotriva părților inerte, care au fost odată ale lor, dar nu mai sînt. Pură biologie
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
de neputința de a controla animalul care moare, și se sperie, cu rațiunea ta de om încă vie, e întreagă în această dramă a deraierii privite lucid. Iată episodul dorinței distrugătoare de a bea, nevoia avidă de apă a unui bolnav care trebuie să-și înfrîneze un gest la îndemîna oricui: "toate frazele și toate încurajările ce mi le dădeam în gînd, deveneau și ele călduțe, uscate și aride și nu făceau decît să-mi mărească chinul cu un fel de
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]