5,885 matches
-
tărâm al curcubeielor sufletului, purtând același dialog neîntrerupt cu iubita dispărută: „Când picuri / de ploaie / îți bat / la ferestre / și pleacă răzleți / mai departe / e semn să treci / pragul desculță / cu păr despletit / peste umeri / privirea-ți / s-arunci / către boltă / să prinzi / curcubeu / și să numeri... Să numeri culori / să numeri nuanțe / și să te bucuri / știind / că undeva în neant / departe de nori / sunt irisuri / îndreptate spre tine / licărind / cu stelele-n / noapte / licărind / după ploaie / licărind / ca doi
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
rele mă ferești când mâinile noastre pier într-o atingere nepământeană? lasă-mă lângă țărm drumul de corali duce spre tine nu zidesc nimic fără să ating cerul fără ca brațele tale să mă strângă dincolo de lună împlinesc visul fărădelegilor pe bolta unei peșteri de vară ai fost nebun să crezi că inima ta e trează zăcea într-un sanatoriu de lumini la capătul pământului și-ți era foame și mă strigai și-ți rămăsese timpul într-un colț ornat cu umbrele
LACRIMA SA O SETE NETRĂITĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345744_a_347073]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SIMFONIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 787 din 25 februarie 2013 Toate Articolele Autorului noaptea cad stele-n ruină pe boltă câte una se-anină, se-aude cu glas nepătruns un clopot sub cerul de sus, calea lactee, potecă de drumuri, se vede prin aburi și fumuri, în noapte suntem doar singuri, cuprinși de sălbatice friguri, se strecoară lumina subțire și
SIMFONIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352054_a_353383]
-
cu oglinzi. Să ștergi (Ce profilaxie!), Rănile ca semne Ce-au să ni se-ntâmple Morții noastre demn e, Să ne bată-n tâmple Și-ai să-mi trimiți vești Eu le voi percepe Când bat în ferești Luceferii de pe, boltă. Și-am să spun oamenilor: - Vai, Mai bine nebun Mă nășteam și-ncai Le strigam amare Vorbele spășit Tragică eroare Mitul s-a sfârșit! Ori așa, întruna Nopțile, cu toate Că le știe luna Îmi sunt numărate Una numai lipsă Aș putea să
O SINGURĂ NOAPTE de ION UNTARU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352086_a_353415]
-
Semne > DOAR TU MĂ ȘTII Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când eu cereasca-ti Cale, Decis-am s-o urmez, Mi-ai scuturat petale În vers, să le pictez. Sub bolta luminoasă, Cu flori și fluturi mii, Cu vorba Ta duioasa, Tu mi-ai șoptit: Să scrii... Și-n mintea mea răsună: Să scrii... Să scrii... Să scrii... Și visul ma-nfioara. Doar Tu mă știi... Doar Tu mă știi... Referință Bibliografica
DOAR TU MA STII de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352083_a_353412]
-
unele fiind frumos aranjate pe platouri. Ca să ajungi sus la templu ai două posibilități: să urci cu mașina pe șoseaua care se continuă până sus, sau să urci o mulțime de trepte de piatră. În ambele variante treci pe sub o boltă din piatră pe care sunt sculptate flori de lotus, simbolul ochilor lui Buddha și Luna în cele două ipostaze ale ei. La baza ei sunt reprezentate acele făpturi care susțin Pământul cu brațele lor, un simbol preluat din religia dharmică
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 6 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352055_a_353384]
-
Ne-am închinat în paraclisul noii mănăstiri, de o frumusețe și o taină aparte. Căci aici, arhitectul și meșterul au zidit taina în piatră și lemn. Ceea ce impresionează în acest paraclis este lumina. Un fel de căldură materială, izvorâtă din bolți, din pereți, din arcade, ca să limpezească și să trezească în inimi, deopotrivă, flacăra rugăciunii și cea a neuitării și continuității de neam. (cf. d-lui Dumitru Manolache - http://ziarullumina.ro/reportaj/sapanta-peri-manastirea-continuitatii). Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mănăstirea Săpânța Peri din
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a urmat Pe calea-i înțeleaptă Spre peștera cu flori de colț Unde-și avea sălașul Pe pat de flori, sub flori pe bolți... Uimit fu ciobănașul! Luându-l, dară, ucenic, Rămase să-l învețe Cum viața crește din nimic Și tâlcuind povețe Din al naturii tainic tom, Secrete să deprindă, Iar de la plante, păsări, pomi Leac pentru boli să prindă; Ființelor fără cuvânt
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
aripi de rubine.... ÎI. DOAR TU MĂ ȘTII, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015. Când eu cereasca-ti Cale, Decis-am s-o urmez, Mi-ai scuturat petale În vers, să le pictez. Sub bolta luminoasă, Cu flori și fluturi mii, Cu vorba Ta duioasa, Tu mi-ai șoptit: Să scrii... Și-n mintea mea răsună: Să scrii... Să scrii... Să scrii... Și visul ma-nfioara. Doar Tu mă știi... Doar Tu mă știi... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
răsună: Să scrii... Să scrii... Să scrii... Și visul ma-nfioara. Doar Tu mă știi... Doar Tu mă știi... Citește mai mult Când eu cereasca-ti Cale,Decis-am s-o urmez,Mi-ai scuturat petaleIn vers, să le pictez.Sub bolta luminoasă,Cu flori și fluturi mii,Cu vorba Ta duioasa,Tu mi-ai șoptit: Să scrii...Și-n mintea mea răsună:Să scrii... Să scrii... Să scrii...Și visul ma-nfioara.Doar Tu mă știi...Doar Tu mă știi...... III. RITM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
un rege-al iernii, Vii, parcă, purtându-ți pana. Arcușu-n scris se împreună Cu un strigăt diafan, Vioarele din stâncă se adună, În zăpezi se pierd cu-alean. Numai tu, chemând ferice, Zilele, din cer, le scazi, Iar, din nopți, cu bolți ancestre, Un copil din cântec cazi- Printre gânduri ... parcă-ai plânge, Pana-ți e un dor ionic, Nemilos e timpu-aice, Și lerul e fiorul aprioric. În vioară m-aș preface Și-ntr-o zi să-ți încălzesc Inima-ți ce
LERUI LER, CÂT TE IUBESC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352231_a_353560]
-
i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți. Îndepărtându-mă de această parabolă ași spune că parcă viața noastră pământească este adeseori închisă ca sub o boltă întunecată. Privim în sus, privim în jos, la stânga, la dreapta și nu vedem parcă nici o spărtură prin care să întrezărim ceva din lumea de dincolo. Navele cosmice care au străbătut acest univers fizic nu au văzut decât materie. Aristotel definea
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
într-un poem japonez, ce ai de spus că noi ceilalți tot vorbim despre coajă; dar la miez nu mai avem timp s-ajungem și eu te invidiez te invidiez că marea îți tot bate la fereastră și din câte bolte sunt, a ta, este mai albastră vine-acum cin'șpe Gerar și am să golesc de ciudă o stacană de Cotnar cât e lumea de zăludă! O stacană să te prindă pe o curbă ascendentă că și ție îți mai face
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
cui, Renăscându-mă-ntr-o lume doar de mine cunoscută N-am să mai sculptez cuvântul, n-am să fac rău nimănui Nici măcar cu-o biată rimă între lacrimi concepută. Când destinul va decide secarea mea ca izvor, Și vor răsări Luceferi pe sub bolta mea de seară Îmbuibată de necazuri, reproșuri, dureri și dor, Cu a Lui milă enormă, să-mi deschidă porți spre vară. Când destinul va decide c-a sosit clipa supremă, Avidă de a-mi sorbi trupul din gheara durerii, Pășind
DESTIN de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355795_a_357124]
-
Doamne, plâng! ploile vii ale copilului redescoperit, așterne cuvinte în simfoniile sufletului... și râd, Doamne, râd! de aurul nesfârșit al lumilor în care, trecut-am fluture cu aripi de foc... și mai cresc, Doamne, cresc! în petalele florilor, adâncind cunoașterii bolta, până la nașterea arcului culorilor... iubesc, Doamne, iubesc! curcubeul din peștera în care, renăscut-am timpului sunet... o pală de gând doar, m-a smuls piesă vie, pentru a hrăni pământului, viața... pe o scenă întunecată, un copil redescoperit privește cu
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
Acasă > Orizont > Selecții > TALE QUALE Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Inima ești singura azi, sub bolta ta sfântă pereții sunt bătrâni stranele false icoanele n-au chip bătăile tale sunt lacrimi în care ard neiertări, ziua se mută sub aripa durerii ai rătăcit timpul vietii că un mugure te vei naște din mlaștină îți voi pune
TALE QUALE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355980_a_357309]
-
lor să stea în țară. Poporul meu, cel fără luptă-nfrânt, Mă tem că n-om ieși de sub blestem, Mă tem că n-o s-avem măcar mormânt, Și nici pe cine să mai tămâiem! 19-08-11 Strigăt de copil Zorii rugineau pe bolta nopții moartă, Sub cerul sfărâmat de pas adânc de zei ... Un ecou ascult din lumea aialaltă, Sculptând sub osul frunții pe părinții mei . Eu nu mai sunt mândria razelor de soare, Sunt cărarea umbrei de sub pleoapa ta, Salcie sârmoasă, pe
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
lor să stea în țară. Poporul meu, cel fără luptă-nfrânt, Mă tem că n-om ieși de sub blestem, Mă tem că n-o s-avem măcar mormânt, Și nici pe cine să mai tămâiem! 19-08-11 Strigăt de copil Zorii rugineau pe bolta nopții moartă, Sub cerul sfărâmat de pas adânc de zei ... Un ecou ascult din lumea aialaltă, Sculptând sub osul frunții pe părinții mei . Eu nu mai sunt mândria razelor de soare, Sunt cărarea umbrei de sub pleoapa ta, Salcie sârmoasă, pe
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
nu este aici pe pământ, ci acolo în cer. Și al celor buni, și al celor mai puțin buni. Numai că nu vor ajunge toți în același timp acolo, pentru că nu toți se nevoiesc în aceeași măsură. Toate stelele de pe boltă luminează. Însă nu toate la fel. Dar cu mila și bunăvoința Domnului, odată și odată, toți vor ajunge. Pentru că Domnul le-a făcut pe toate ale Lui pentru viață și nimeni nu I se poate opune. Iar acest drum trece
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
între două coșuri și curtea plină de semințe ciugulite pe jumătate... cuțitul stăpânului, fuga de moarte, gâtul tăiat scurt, fără suferință... cuvântul înghițit pe sfert, odată cu pâinea săracului de suflet, de inimă, de tăcere, de iubire... un blestem înfricoșând cerului bolta... încântătoare cârâituri simulând noblețea, sunt purtate ecou, de la ușa de lemn la poarta sufletului și înapoi. se cere prietenie în vârful buzelor, dansând pe meterezele bunului simț până la durere... prietenie... Referință Bibliografică: prietenie / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIETENIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354789_a_356118]
-
obosește niciodată deci trebuia să interzică ochelarii de soare umbra da umbra merită să fie crucificată pentru că este o ispită a întunericului și noaptea toate femeile sunt la fel numai noaptea cad stele din cer ziua stau bine înfipte pe boltă fiindcă nu-i așa lumina dă viață lumina nu ucide și florile se întorc după soare mai ales când se stinge în purpură ca un fel de rămas bun ori semn de mulțumire apoi toată noaptea stau în rugăciune și
PROOROCUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354849_a_356178]
-
cele mai înalte, Moldoveanu și Negoiu, dominând ținuturile dintre cele două principate, Transilvania și vechiul regat, Țara Românească. În depărtare piscurile munților se înalță deasupra norilor. Nori albi sau cenuși, perdele de ceață printre care se observă bălticele albastre ale bolții cerești, fascicolul de raze ale astrului zilei ce penetrează prin perdeaua norilor, toate acestea creează imagini feerice în împărăția Făgărașilor. Aici, sus, la un pas de cer totul este complex, un conglomerat de nori, ceață, stânci, arbuști și cer, creează
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
cu pământul, ne scufundăm în vechime timpul trece, timpul vine, mai înviem și mai murim înmugurim, ne desfrunzim și uite-așa-n veșnicul rit o lume-ntreagă a murit, o altă lume se devoră, alunecând din oră-n oră pe bolta arsă-a altui soare și viața asta tot nu moare. duminică, 26 mai 2013 Referință Bibliografică: lumea mea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 877, Anul III, 26 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu
LUMEA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354933_a_356262]
-
din flori de primăvară, Înrourată în argintul viu al dimineții, Pe creștet să i-o prindem, ușor, să nu o doară Că iar și-a deșirat un an din ghemul vieții. Și-alături noi să-i fim, ca stâlpi ai bolții sale - Tu, stâlpul de aproape, cu ea-n îmbrățișare, Eu, sprijinindui-i cerul la margine de zare. Referință Bibliografică: ANIVERSARĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1177, Anul IV, 22 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354986_a_356315]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AMURGUL VERII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 591 din 13 august 2012 Toate Articolele Autorului streșinile casei au rămas pustii, două rândunele au plecat departe, frunza ruginită-n bolta de la vii, și-a lăsat recolta mustului de-o parte. amurgul verii-n simțuri cade greu, prilej de amintiri și vechi litanii, când vine toamna ne gândim mereu ce repede ne trec prin față anii. prin cerul sur de sticlă
AMURGUL VERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355042_a_356371]