1,236 matches
-
prezentarea locuitorilor, animalelor, obiectelor... prin legea evoluționistă și adaptarea la mediul înconjurător). În cele două cazuri, este mai degrabă posibil ca totul să fie luat din sursele de informații pe care le pun la dispoziție enciclopediile, cărțile de geografie, de botanică și din romanele științifico-fantastice. Astfel un grup care, într-o primă etapă s-a rezumat la a caracteriza planeta necunoscută prin cuvintele "misterios" și "straniu", în cea de-a doua alege să facă o lucrare "productivă" asupra cuvîntului CENUȘIU și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o desfășuraseră acasă. Aici, procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție devin instrumente pentru rezolvarea unor noi probleme ce apar
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Tendința inovatoare a lui R. Steiner se manifestă și în predarea celorlalte discipline. Astfel, propune ca gramatica să se predea "în mod artistic", pornindu-se de la instinctul natural pentru limbă al copilului și urmărindu-se dezvoltarea simțului artistic. Prin studierea botanicii și a zoologiei se va pune în evidență unitatea dintre faună, floră și Pămînt; se va releva viul, urmărindu-se cultivarea echilibrului între aspectele intelectuale și emoționale ale cunoașterii naturii. Matematica ar trebui să adopte cu prioritate calea analitică, singura
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea instruirii programate la limba română, limbi străine, botanică (8). Este adevărat, în anii care au urmat, cercetările nu s-au finalizat cu manuale programate; au fost preluate însă unele principii ale programării și valorificate în alte cercetări sau în alte lucrări care au tratat problemele instruirii. În condițiile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unui animal sau fenomen studiate la științele naturii se face vizibil și intuitiv prin compoziții plastice, ajutând memoria și învățarea. Desenând după natură o plantă, un animal, elevii observă forma, detaliile caracteristicilor, fiind astfel ajutați la înțelegerea unei lecții de botanică sau zoologie. Noțiunile abstracte legate de timp pun probleme de concretizare și explicare la clasele mici. Se recurge la diferite ilustrări: anul cu 12 luni este un tren cu 12 vagoane, 12 frați - păsări care aleargă / zboară. Ilustrarea anului se
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prin realizarea unor paralele cu domeniul artelor plastice (promovare unor manifeste, programe comune) muzee de artă, muzee tehnice, muzee în aer liber muzee ale literaturii, muzee de artă studiul structurilor naturale și transformarea acestora în structuri plastice vin în sprjinul botanicii, biologiei, chimiei cu geografia, prin localizarea în spațiu și timp a unor școli, curente, grupări artistice și a elementelor specifice: arhitectură, sculptură, pictură, artele decorative, designul. muzee ale științelor naturii, muzee specializate, muzee ecologice, muzee etnografice / în aer liber muzee
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
permite abordarea operelor filosofice clasice în original și 2. apropierea de științele biologice. Acest ultim aspect va fi hotărâtor pentru evoluția sa ulterioară, dragostea pentru biologie fiindu-i inoculată de profesorul său de biologie, Dumitru Ananescu, care preda la liceu botanica, zoologia, anatomia și fiziologia omului de o manieră extrem de atractivă, îmbinând cunoștințele teoretice cu demonstrații practice ce-l vor fascina pe viitorul savant. De altfel, impresionat de sârguința elevului său, profesorul îi va dărui la sfârșitul liceului cursurile sale legate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
după 115. Polemica științifică de care aminteam mai sus, pentru Paulescu era o adevărată vocație. Sunt celebre în istoria științei românești cele patru articole de răspuns la insinuările a doi materialiști atei, elevi ai lui Haeckel; Nicolae Leon - profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de Sárkány și Szalai (1964), Esau (1969), Fahn (1982), Robert și Catesson
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
E., BRANDT W., 1922 Lehrbuch der Pharmakognosie, Springer Verlag, Berlin 30. GORENFLOT R., 1994 Biologie vegetale. Plantes superieures. 1. Appareil vegetatif, (ed. 4), Ed. Masson, Paris 31. GOSTIN I., TOMA C., 2000 Seedling anatomy in Hyssopus officinalis L, Acta Horti Botanici Bucurestiensis, voi. 28: 5-15 32. GOSTIN I., TOMA C., 2000 Date de ordin histo anatomic referitoare la Chrysanthemum balsamita L., Lucr. șt. Univ. agron. și med. vet. lași, ser. Hortic, 43: 33. GRIMM A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ordin histo anatomic referitoare la Chrysanthemum balsamita L., Lucr. șt. Univ. agron. și med. vet. lași, ser. Hortic, 43: 33. GRIMM A. H., 1904Beitrage zur vergleichenden Anatomie der Compositenblater, Diss., Kiel (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 34. GRINȚESCU I., 1985 Botanica (ed. II), Ed. șt. și Encicloped., București 35. GUPTA M. L, BHAMBIE S., 1980 Foliar appendages in certain species of Salvia L, Folia geobot. et phytotaxon., 15, 1: 95 100 36. GUTTENBERG H., VON, 1940 Der primare Bau der Angiospermenwurzel
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de Roubaix, ori Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină geografia plantelor 75. Că și în cazul celorlalte facultăți, așa cum am văzut mai sus, programa validată prin legea din 1857 stabilea că o serie de cursuri, precum chimia organică sau zoologia, nu aveau un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns, potrivit legii din 1929, la șapte grupe de licență: matematică, fizică, chimie, geologie și mineralogie, zoologie, botanica și geografie 80. Numărul studenților înscriși la Facultatea de Stiinte a variat între 17 și 103 până în 1870-1871, trecând de limita de 200 în 1877-1878, de cea de 300 în 1880-1881, pentru ca in 1883-1884 să fie înregistrați nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada Pușchin nr. 48, administrația la M. Lupescu sau T. Popovici - Zorleni - Tutova. Tipografia la Bârlad dar și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele circa 11.800 de pagini ale Botanicii poporane române, aflate la Suceava și rămase în manuscris. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apare de la august 1908, condusă de către Tudor Pamfile și M. Lupescu, la tipografia Munteanu, iar de la februarie 1910 în tipografia „Modernă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este ea. Pictorii și sculptorii caută personalitatea modelului care pozează. Acesta are un corp, un chip, o privire, toate unice. Fecioara nu mai este o femeie transfigurată spiritual, ci o țărancă flamandă sau toscană. La Botticelli, arta se inspiră din botanică: tabloul Primăvara conține patruzeci de specii de flori, pictate cu precizie minuțioasă. Artiștii nu numai că își semnează mândri operele, dar își pictează și autoportretul! În Evul Mediu, o bucată muzicală este admirată ca o manifestare sensibilă a realităților divine
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o mare varietate de subiecte, de fapt putem să ne referim la această carte ca la o enciclopedie pentru copii, fiind considerată prima carte cu imagini adresată celor mici. Ea cuprinde 150 capitole ce acoperă o paletă variatăde subiecte precum: botanica, zoologia, religia sau chiar despre oameni și activitățile lor, etc." (Olga Morar, Un deliciu literar: cartea și revista pentru copii) Teste de limba română Testul nr. 1 Se dă textul: ,,Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continuă timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultură, sericicultură, botanică, chimie și economie politică. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterală, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus cu dăruire și pasiune de prof. dr. M. Băcescu, membru al Academiei Române
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continua timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultura, sericicultura, botanica, chimie și economie politica. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]