5,404 matches
-
mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
singură... - Oho! N-ai ajutat-o de loc? l-a întrerupt un altul din grup, oarecum batjocoritor. Ce cuminte fată! Înseamnă că nu ai fost tu primul, bă prostule! - Prost ești tu, du-te-n aia a mă-tii de bou! a exclamat Mișu, înfuriat. Vino, boule, să te șterg cu cearșaful plin de sânge la gură! Hai, mergi cu mine acasă să-l vezi! - Du-te bă în puța mea, că am glumit. Hai, spune mai departe, nervosule! Ce să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
de loc? l-a întrerupt un altul din grup, oarecum batjocoritor. Ce cuminte fată! Înseamnă că nu ai fost tu primul, bă prostule! - Prost ești tu, du-te-n aia a mă-tii de bou! a exclamat Mișu, înfuriat. Vino, boule, să te șterg cu cearșaful plin de sânge la gură! Hai, mergi cu mine acasă să-l vezi! - Du-te bă în puța mea, că am glumit. Hai, spune mai departe, nervosule! Ce să mai spun? A fost ca lumea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
Gogu putea să-ți spună... Este? - Bine. Admit că el, dar cum te-ai gândit chiar la el, vrăjitorule? - Bă, parcă n-aș ști că ai făcut sex oral cu el. Voi ați rămas apropiați de atunci... - Nu fi prost, boule! S-a întâmplat acum doi ani, într-a noua... Dar, dacă e adevărat, vezi să nu dai de dracu cu țiganca minoră! - N-am avut treabă cu ea... De ce aș da de necaz? Ce știi tu și eu nu știu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
de 274 de suflete, de religie greco-catolică. Pe parcursul secolului al XVIII-lea, situația economică a iobagilor chelințani s-a mai îmbunătățit, deoarece toți cultivau loturile personale cu cereale, creșteau vite și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de robotă pentru stăpânul lor. Întârzierea la lucru sau nehrănirea regulată și la timp a boilor, erau pedepsite cu, de la una la 25 de lovituri de
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
și li se permitea pășunatul în pădurile nobililor. Aceștia creșteau boi și vite, pe care le foloseau pentru a presta cele 3 zile pe săptămână de robotă pentru stăpânul lor. Întârzierea la lucru sau nehrănirea regulată și la timp a boilor, erau pedepsite cu, de la una la 25 de lovituri de bâtă. În timpul lucrului erau supravegheați de către slujitorii nobilului care, nu le permitea nici un moment de odihnă; de aici a rezultat obiceiul mestecatului tutunului („țineau bagău”). De sărbătorile de iarnă, Crăciun
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Hristos care avea să ne stea alături, în tot cursul vieții noastre, protejându-ne. Exista credința, că în noaptea de Crăciun, dobitoacele vorbesc. Bunicul Marin ne povestea o întâmplare din bătrâni, când, un „solomonar” care înțelegea limba dobitoacelor, a auzit boii vorbind despre Iisus, cel născut de Maica Domnului într-o iesle, unde vitele suflau asupra lui, pentru a-l încălzi. Este prezentă, în colinde, Natura care se bucură deopotrivă, alături de oameni și animale, la aflarea veștii Nașterii Domnului: “ „Florile dalbe
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
mioriticul plai de dor”/ Procesul firesc al maturizării, al preluării puterilor și al împlinirilor se realizează grație îndemnului patern, care are caracter de povață („Amintiri”) Tristețea cauzată de erodarea și îmbătrânirea tradițiilor se întrevede în cuprinsul poeziei („La țară, undeva”):” Boii demult au murit, / acum, doar la muzeu / mai există, / fierul de plug, ruginit!”) Octavian Goga deplângea și el, cândva, dispariția celor dragi și părăginirea casei părintești: „Cucuta crește prin ogradă,/ Și polomida-i leagă snopii, / Ce s-a ales din casa
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
a timpului este și în acest ciclu de versuri laitmotivul esențial. Cu semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Pe toate le-alerga-n ogradă Porci, păsări, capre rătăcite Le lua-n cornițe și-n copite Gonindu-le pe drum la vale.. Privind la scenă, un cățel A mârăit către erou: -Joacă-te acum cât ești vițel, Că mâine când o să fii bou!?! Morala: Oricât s-ar da unii de-a dura Rămân cum i-a-ntocmit natura! *** Referință Bibliografică: Prefață / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 600, Anul II, 22 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Cine dracu’ poate crede cocosvârca asta! Cum să dai la pește într-o baltă care e secată de trei luni și doar nisipul și trestiile de pe margine mai amintesc de ea!? Voi ori sunteți idioți, ori mă credeți pe mine bou! Care-i varianta, ca să știu cum procedez? Figurile celor trei trăiau o iluminare... - Ahaaa, așa se explică toată chestia, spuse imprudentul Melu și primi pentru această destăinuire doar un șut în țurloi care-l făcu să fluiere de durere. - Dacă
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
trebuie nicicum să răspundă „nu știu, să trăiți ! ”, ci numai și numai „nu cunosc, să trăiți ! ” întrucât riscă să fie aspru pedepsit dacă nu știe, scuzabilă fiind doar situația în care nu cunoaște ; că doar soldatul român nu este un bou care paște pajiștea înverzită ci unul care tăvălește pajiștea și smârcul pentru a se pregăti de luptă împotriva inamicului. * Sunt îndrumați, pe rând, către magaziile cu efecte militare. Fiecare își ia în primire lenjeria de corp de un alb dubios
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
dreapta nedreptății, ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere, crescute în tinerețile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite ca chipurile templului. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulți miei, umplând drumurile când ies; Boii lor sunt grași. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în ulițele lor. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăți. Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al său” (Psalmul 143, 11-15). Conducerea României
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
Acasa > Impact > Scrieri > JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENȚĂ Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cei doi șoferi țâșniră din mașini în același timp. - Boule, cască ochii mai bine când ești la volan ! - Eu ? se sufocă celălalt de indignare. Eu să casc ochii ? Vezi semnul ăla ca un triunghi întors pe lângă care ai trecut ca un nesimțit ? Se cheamă Cedează trecerea! - Dar tu vezi semnul
JUDECATĂ ÎN REGIM DE URGENŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365483_a_366812]
-
chitic, dar ești atentă, când plicu-n buzunar îl bagă. unui român americanizat mândru-n țară, băietan, rupeai inimi la femei... nu știu, azi, în Michigan, ce le faci tu la... yanchey!? recunoaștere m-au făcut, pe rând, cam toate: cal, bou, taur și măgar. numai una, „ pe la spate”, m-a ghicit că-s... armăsar! medicală avem doctori fel de fel: unii taie și salvează, altii știu, la portofel, bine cum se... operează! unui moșulică ce se dă la tinerele apărând printre
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
acelia ne povesteau de el zicând: Când era în satul lui avea această îndeletnicire: dacă vreodată vedea pe vreun om din satul lui că nu era destul de înstărit ca sa-si samene țarina, se ducea noaptea, fără știrea stăpânului ogorului , lua boi și sămânță lui și semăna ogorul celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul rău Iordan la Ierusalim, luând cu el pâine și
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
jenează că pantofii prea mici (Andrei Fischof). Musafirul sta puțin dar vede multe (proverb rusesc). Ai găsit o greșeală gramaticală? Poți s-o păstrezi! • Optimismul e bun, dar singur nu-i suficient... • Vremea țapilor ispășitori a trecut... Azi ispășitori sunt boii. Dacă mi-ar mai funcționa imaginația, m-aș gândi la tot felul de prostii. Dar așa... (Mihai Batog Bujeniță). În pădure vezi, în primul rând, uscaturile... Când ești prins cu mâța-n sac, nu da vina pe sac. Prostia se
ZICERI (51/52) DRACUL MODERN & MAI FRUMOS CA DRACUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365146_a_366475]
-
profesională!), așa că acum câțiva ani a ajuns printre cei din conducerea poliției județene. E șef mare adică. Iar asta nu cadrează nici cu sapa, nici cu coasa. De aceea nu își ajută părinții la muncă, lasă să tragă ei ca boii-n jug, că așa le place, așa-s obișnuiți! De n-ar fi infatuat - „Mă, eu nu m-ating de carne din comerț, injectată cu prostii, nici de cașcavalurile pretențioase cu E-uri ori de ouăle de la găini stresate, că
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
-i bun de ce-i rău, ,,a strica orzul pe gâște'' - a dărui lucruri bune cuiva care nu știe sau nu poate să le prețuiască. Pentru a arăta că cineva nu este bine dispus, s-a zis că ,, nu i-s boii acasă'', iar pentru ironie s-a creat expresia ,,a o face de oaie'' - a proceda neîndemânatic. Despre cei care râd de defectele altora, fără a și le vedea pe ale lor, se spune ,,râde ciob de oală spartă''. Toate aceste
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
alinta. -Motănelul meu, ursulețul preferat. Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! Citește mai mult EL ȘI EADEKațz Silviaîn tinerețea mea am locuit mulți ani cu chirie prin diferite case, la familii de tot felul. Oameni muncitori, intelectuali de vârste diferite. Am avut ocazia să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
alinta.-Motănelul meu, ursulețul preferat.Cu timpul au apărut certurile și neînțelegerile și aceste cuvinte s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul.-Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu!... XXII. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 240 din 28 august 2011. MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE DE SILVIA KAȚZ În fiecare zi am un dialog, văzut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
o folosire în comun a oricărei unelte. Ce din hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
de măgari pentru a căra târhatul, adică toate cele necesare mese¬riei și traiului zilnic, fiindcă azi erau într-un loc, mâine în altul... După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
dar prost am fost! Nu puteam să-mi fac și eu aici o casă mai acătării?! Căci Gicu a lui Mârțoagă era gestionar la magazinul de construții și puteam să iau materiale, fără bani, cât doream...L-am crezut pe boul ăla de Ceaușescu că sărăcia este o virtute. Și uite că n-am unde să stau.Plouă în cocioaba asta a părinților, moștenită de la bunici, de parcă ar fi afară.Să mă ierte Natura, dar și ei au fost niște puturoși
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]