3,756 matches
-
a ei oglindă, Să se uite cu amor ... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte ... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă ... și-i apasă; Cum de-o văd că-i noapte? Brațul și-l încolăcește Peste umăr, peste sân; Aș râde, dar mă abțin; Oare vrea? Vai, se
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
acel Moș Gerilă încălțat cu cizme de cauciuc, cu șuba de CFR-ist întoarsă pe dos, cu căciula cu urechi deasemenea întoarsă, cu un pachet de vată, din aceea împachetată ca burduful unui acordeon, pe post de barbă dalbă până la brâu și cu nelipsitul toiag, o bâtă ciobănească bună la toate, adunată de prin curte, venea și-mi lăsa toate bunătățile ce mi se cuveneau, cum aveam eu să aflu mai târziu, după cum fusesem de cuminte, că vezi Doamne, el le
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
a venit la noi niciun albanez cu desaga plină de cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat cu „origini”albaneze pentru multe cuvinte, precum: brad (bradh), vatră (vatreo), brâu (bres), barză (bardheo), căciulă (kesuleo), cioară (sorrio), copac (copacio), cioc (ciok) ș.a. Apoi, ne-au „explicat” că din cuvântul „cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
cobora pe cărarea spre apus. Cred că se oprise și el să privească uimit călușarii din drum. Pentru că...erau fermecători! Purtau cămășile înflorate, cu râuri de cusături fine aurii și argintii, pe la gulere, pe umeri, la mâneci și poale. La brâu, încinși cu bete roșii, pe piept cu două diagonale, tot roșii, brodate cu trandafiri din mărgele. Pe cap purtau pălării de pai, având panglici brodate cu paiete sclipitoare. În picioare, cioareci roșii până la genunchi și opinci din piele legate cu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-ntinsul și cuprinsul zării Am înălțat drapelul țării, Cu tot ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat pe front, în lupte, În lupte duse cu dușmanul, Încrâncenate, ne- ntrerupte, Cu Baiazid și cu Sultanul. Pe steagul țării, tricolorul, De când e neamul și
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
bună credință sărbătorim cu toții această cinstită sărbătoare prin ritualurile sacrificării mielului, toți am luat cina pascală cu ritualul ,,Sederului”, cu citirea ,,Haggodei”, și ne-am adus aminte de bucatele strămoșilor noștri consumate cu ierburi amare și azime nedospite, încinși la brâu și cu toiegele alături, gata de plecare spre sfânta libertate și spre țara promisă, pământul făgăduit nouă prin strămoșii noștri. Această mare sărbătoare la care suntem chemați zilele acestea a fost însă precedată de un fapt de o gravitate imensă
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Te interesează? Mi-ar face plăcere să mai fiu mângâiată. -Dacă pot, o fac. De ce nu. M-a dus în budoarul ei și m-a invitat să mă așez lângă ea pe canapeaua din fața oglinzii. Busc își ridică rochia, până-n brâu cum spune balada, apoi îndepărtează genunchii care străluceau alb în oglindă. A devenit vizibilă; „strada-ngustă” și-mi duce mâna spre ea. Degetul meu a pătruns în ea spre mirarea mea. Credeam că voi întâlni o rezistență. -Nu se mângâie
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
PRIMĂVARĂ Ileana Cornelia Neaga Cu zâmbet de ștrengăriță Primăvara, fată mare, Și-a prins cu a ei candoare Fluturi galbeni... în cosiță! Printre puf de păpădie, Aleargă pe câmp desculță, Scuturând flori din trăistuță Pe năframă și pe ie. La brâu și-a pus busuioc, Brebenei și canapăr, Albe flori, dalbe de măr, Iarbă crudă, siminoc. Buze roșii, dulci de fragă, Iar cercei, cireșe coapte. Miere de tei a ei șoapte Doamne, cât îmi e de dragă! Zbate genele sfioasă Unduindu
DULCE PRIMĂVARĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375841_a_377170]
-
știam de la râu, de la ram, că locuiește Brâncoveanu cu cei patru fii și-am zărit pe fereastră, în luciri de opaiț, un potir, o Psaltire și niște icoane vii. De pe marginea uliței, din iarba unui mal de pârâu, înaltă până la brâu, ce mirosea a grâu copt și-a sânge de om se vedea cum Nică alerga prin grădini și cum Porumbescu compunea sub un pom. Niște țepe medievale înalte și zvelte în care atârnau lăcomii și trădări străjuiau ca niște mirări
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
Scurtă, Mandrila și Blană Moale! Mușuroiul de furnici, Trec grăbite, amețite, Parc-ar fi de foc zorite, Sacii care-i duc în spate, Încarcați sunt cu bucate! O furnică prichindica, Duce-o frunză de urzica Și mai poart-un sort în brâu, Încărca cu bobi de grâu. Altă și-a întins la soare, Rufele pentru uscare, Și-apoi trece cu răbdare, Ștergând prafu-n dormitoare! Se pregătesc în cămări O mulțime de gustări Fel de fel de bucurii Pentru-ai lor micuți copii
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
bumbac Doar cu ață și cu ac Vreau păpușă să-mi îmbrac Treaba multă vreau să fac! Dintr-un petec fac rochiță Incheiata-n năsturei Pentru cap fac o scufița În picioare botoșei! Mai croiesc și o fustița Prinsa-n brîu cu o bentița Paru-l leg cu o fundița Mîndră șunt de-a mea fetiță! Mieunica Toarce Mieunica Toată ziulica Sade pe cuptor Și toarce de zor! Firele de lana În vise le preface Și din ele haine Minunate-si
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
Rameses. Luă și o vâslă cu el, să aibă cu ce să se apere. Șacalii îl înconjurară de îndată. Urcă sprinten în același copac unde era Rameses. Piciorul lui Rameses sângera neîncetat, sfârtecat de colții crocodilului. Văzând asta, Tamir scosese brâul său de la mijloc, cu care înfășură strâns piciorul rănit al băiatului, să nu mai piardă sânge. Șacalii așteptau fioroși și nerăbdători. Nu trecu mai mult de un ceas, până când, în amurgul serii ce stăpânea toate întinderile Deltei, în depărtare, dinspre
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
de trup, aceste cercuri albăstrii nu-i ardeau, nu-i pârjoleau, dar nu le dădeau voie să facă mișcări mai mari cu mâinile. Mâinile le puteau mișca pe lângă corp, iar cu picioarele puteau face orice mișcare pentru că cercurile erau până la brâu. - Ia uite șmecherie cu cercurile astea! zise Norocel înciudat. Încercă să le lase în jos, să se frece de perete. Nimic. Căpcăunul de la răscruce râdea în hohote: - Vă chinuiți degeaba, bă, proștilor! Numai eu pot să vă scap de ele
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
ha, ha! - Ești un lăudăros, nu te cred! îi zise Mărțișor. - Nu crezi? se supără Cap Pătrat. Ia să vezi! Și-ntinse mâna dreaptă, cu degetul arătător spre Mărțișor, ochi și trase un jet de raze fierbinți în cercul de la brâul lui Mărțișor. Cercul de foc dispăru. - Mai vrei să vezi? întrebă căpcăunul. - Mai vreau! zise Mărțișor. Și căpcăunul mai trase un jet în cercul următor, eliberându-i mâinile până la cot. - Ești un bun ochitor, dar nu cred să le distrugi
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
frate? Ce fel de cavaler ești? Ai venit să furi prințesa fără să știi să lupți? Dacă ești prost, stai acasă! Și mândrul căpitan se uită fudul la soldații lui, care zâmbeau aprobator. Băgă sabia în teacă, o desprinse de la brâu, aruncând-o soldaților. - Zici că nu știi să te lupți cu sabia? mai întrebă căpitanul, apucându-l de nas pe Mărțișor. Că ești prost, văd! Dar ceva karate știi? Jiu-jitsu? - Ce sunt alea? întrebă Mărțișor, lăcrimând de durere că-l
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
zăpadă; Moșul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o baladă! Urlă lupii. Nu se teme! Simte gerul cum îl taie, Știe că-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă ... pădurea! Referință Bibliografică: BĂTRÂNUL PĂDURAR / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
BĂTRÂNUL PĂDURAR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376694_a_378023]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LEGENDA SALCIEI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Demult, pe malul unui râu, Ascunsă-n trestii tremurate, Fecioara goală pân` la brâu, În ape calde și curate Își spală părul galben grâu. Era mlădie și frumoasă Toată un zâmbet și cânta Ca ciocârlia, dar sfioasă De taina ce în piept purta, Ascunsă celor de acasă. Clătind cosița-n apa lină, Gândea la
LEGENDA SALCIEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376759_a_378088]
-
și goale.. Ar fi trecut granițele neputinței să mângâie din nou bolta cerească .A cules toate florile pământului le-a împletit și a clădit un pod până în nori și s-a unit din nou cu cerul .( Noi zărim uneori acel brâu de flori pe care îl numim curcubeu.) Simțind căldura dragostei, din sufletul pământului, Cerul l-a iertat și s-au împăcat trimițând din nou sărutări de ploi din belșug, a deschis iar porțile albastre . Cerul se oglindea din nou în
DRAGOSTEA ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375202_a_376531]
-
doina! Nu conta că participanții erau copilași de 7-8 ani, trebuiau să știe să doineasca. Străbunicul meu, Moș Ție, spunea “Puiule, tra-la-la cântă toată lumea, cine doinește ala'i banatan da fala!” Așa cum se zice că “cine nu știe să joace brâul în Banat, ăla nu-i banatan curat!” Vreau să le spun ceva celor ce nu iubesc doina: cântecul doinit mi-a adus cele mai mari satisfacții! Doina m-a facut de fapt să fiu artista! Mara Circiu: În ultima vreme
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
un moșneguț cu ochii blânzi, trăia tinerețea celor dragi și pâcâind dintr-o pipă de spumă de mare le povestea isprăvi din război, mai ales cum fusese el salvat de draga de buni cea care făcea cozonaci și poale-n brâu cum nu mai erau altele. Poate povestea s-ar fi terminat pe undeva pe aici, numai că, vremurile s-au schimbat din nou și, odată cu recăpătarea bunurilor, familia s-a pus din nou pe treabă încercând să refacă imaginea satului
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Așteptare Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze , Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
-a lor corăbii... Potop dezlănțuit Din nouri se prăvale. Albastrul infinit Nu poate-i stă în cale, Până când negrii cai Desparte luptătorii, Purtându-i peste plai, Din copite zvârlind norii. ............................................. În lanul cel de grâu Zâmbește roșu macul, Spre curcubeul brâu ---Răspuns de la Oracul. Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ZI DE VARA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
vom face o scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie, brâu, bondiță, pantofi. Băieții: pantaloni, cămașă, bondiță, brâu și ciubote. În ansamblu se află și solista Claudia Postu, cu un repertoriu de cântece vechi: “Trece neica șuierând”, “ Toarnă în pahare”, “Bate calul”, “Aseară la poarta mea”. Județul Cimișlia a evoluat în
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]