12,871 matches
-
somnul lui Botta și somnul lui Blaga, din Laudă somnului (1929), unde totul este liniște și armonie (potențată de amenințarea umbrelor) : Se retrag în pădure și-n peșteri potecile, Gornicul nu mai vorbește. Buhe sure s-așază ca urne pe brazi. În întunericul fără martori Se liniștesc păsări, sânge, țară Și aventuri în care veșnic recazi. (Somn) Ce departe este somnul Anei Blandiana, din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unde starea de adormire e o prefigurare a fericirii, o stingere lentă, discretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar de distrugere a unei păduri, ca acesta. [...] pe de o parte, focuri năprasnice, pe de alta sutele de topoare au lucrat în zeci de ani la tulpinele brazilor și au doborât la pământ și ce era bun de lucru și ce nu era, și mare și mic. [...] dintr-un brad uriaș din care, [...] s-ar fi scos sute de lei, se luau câteva așchii, fruntea lemnului și lucru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o parte, focuri năprasnice, pe de alta sutele de topoare au lucrat în zeci de ani la tulpinele brazilor și au doborât la pământ și ce era bun de lucru și ce nu era, și mare și mic. [...] dintr-un brad uriaș din care, [...] s-ar fi scos sute de lei, se luau câteva așchii, fruntea lemnului și lucru de nimic, iar restul rămânea să putrezească acolo. Și ca să se scoată acele câteva așchii, trebuia făcut drum prin pădure până la un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din motivele expuse mai sus, și reguli care ar fi funcționat dacă ar fi avut un sistem de monitorizare eficient. În prima categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7, cu plata unei taxe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
categorie aș include încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7, cu plata unei taxe) sau a numărului maxim de metri cubi (între 3 și 6 m3). Unele sate permit doar tăierea de lemne pentru foc, altele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
încercarea anumitor sate de a limita cantitatea de lemn tăiată prin stabilirea numărului maxim de brazi, pentru că aceste reguli vizează în special pădurile de conifere, care pot fi tăiați (în unele sate limita era stabilită la 10 brazi sau un brad fără taxă, iar în altele la 1, 4, 5 sau 7, cu plata unei taxe) sau a numărului maxim de metri cubi (între 3 și 6 m3). Unele sate permit doar tăierea de lemne pentru foc, altele percep o taxă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
adoptând sistemele germane Raiffeisen și Schulze - Delizsch. Asemenea asociații de economie, credit și ajutor mutual au luat ființă în acea perioadă în ținutul Bistriței din Ardeal, în anul 1851, în orașul Brăila, port la Dunăre, în anul 1855, în satul Brad din județul Roman în 1860, în comuna Rășinari din județul Sibiu, în 1867 și în București, în 1870. În perioada imediat următoare, respectiv 1871- 1881, au apărut numeroase societăți de credit și economie în aproape toate orașele mari ale țării
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
oamenii nu gândesc în grup... La baza culturii țărănești este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă, nu ca orășenii, care se semnează unde vrei și unde nu vrei, pe garduri și hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar așa, ca brazii, ca fagii... Țăranii formează o comunitate și orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Luceafărul gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 90 88 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 91 89 Haralamb Vasiliu piatră Universitatea Agronomica “I.Ionescu de la Brad “ Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 92 90 Vasile Ghenciu bronz , 1979 Cimitirul “ Eternitatea “ Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 93 91 Octav Mayer
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
și la ferestre. Cad în genunchi, dragostea-i neprihănită, prea multă iarnă la nunți. Tinerii sunt bătrâni și-aici, orbi de singurătate. Străzile lumii au fost uitate. În colț mai găsești câte un câine visând la soare lângă trunchiul de brazi. Se strânge inima, și mâinile se desfac într-o lume de cerșetori, iubitori cu masca opacă, fără zâmbet și fără rid! Măcar un blid de aer să soarbă Inima înghețată și oarbă. Agenda Stă o agendă veche din 1966 pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
șarpe vrăjit în adâncul neasemuit. Tot nu am înțeles din îndărătnica viață ce s-a ales? Sau poate fiecare urcă stelele sus, în zenit și-apoi moare. Nu pot fi doamna munților din poveste, nici stavilă privirilor în cohorte de brazi, nici oseminte nu pot să adun, să descifrez dorul Herei de a se îmbăia în izvorul Kanathos; fecioară liberă, în fiecare an. Zeus îi sfâșia bucuria, chinuri de pământ îi tăiau aripile năluce, prin apele de argilă, nu mai trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Luceafărul gips LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 90 88 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 91 89 Haralamb Vasiliu piatră Universitatea Agronomica “I.Ionescu de la Brad “ Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 92 90 Vasile Ghenciu bronz , 1979 Cimitirul “ Eternitatea “ Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 93 91 Octav Mayer
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
depășește fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a mai mișcat „de-a bușilea”, s-a ridicat dreaptă, ca un lujer de floare în lumina soarelui de vară orbitor, a început să exploreze curtea pentru ca, într-o zi, să-și arunce privirea peste gardul înalt, din scândură de brad: „- Ce se vede acolo, departe?” „-Un deal!” „- Și pe deal ce este?” „- Cerul!” „- Vreau să urc acolo ca să pun mâna pe cer!” „- Nu se poate! Când vom urca, cerul se va muta mai departe, pe alt deal...” „- De ce se mută
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
distinge niște bolți, cioplite parcă de mînă omenească, aidoma unor uși deschise spre tainica lume a umbrelor. Pe vîrful stîncii făceau popas soliile albe ale norilor. Nefirească, ori mai degrabă părînd răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apropiere, mai urcară puțin, trecură peste gard și se opriră drept în mijlocul ruinelor. De fapt nu mai erau decît niște urme de ziduri străvechi, multe dintre ele acoperite cu pămînt. Peste tot liniște deplină și singurătate. De jur-împrejurul cetății, pădure de brazi și fagi. Doar pe coasta ce dădea spre sat, crescuseră printre stînci și rîpe niște copaci piperniciți și strîmbi. * Ei, și acum de unde începem? întrebă nerăbdător Bărzăunul. Stați că vă arăt eu, sări imediat Virgil, sigur că presupunerile lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
distinge niște bolți, cioplite parcă de mînă omenească, aidoma unor uși deschise spre tainica lume a umbrelor. Pe vîrful stîncii făceau popas soliile albe ale norilor. Nefirească, ori mai degrabă părînd răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-o. Una din legende se cheamă chiar așa: "Piatra Domniței". Bine, bine, dar de ce-i spune așa? întrebă Ilinca. Pentru că de sus, de-acolo, vedeți voi? și Bărzăunul întinse degetul spre vîrful stîncii, unde se afla pîlcul acela mic de brazi, s-a aruncat în prăpastie domnița Oleana, grozav de frumoasă, fiica pîrcălabului de la Cetatea Neamțului, care fusese răpită de turci. Ei, taci! strigă Ilinca înfiorîndu-se. Chiar așa? Pe cuvîntul meu, întări Bărzăunul. Așa scrie-n carte. Și cînd anume? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Păi uite cum, Nuțule: prinzi păstrăvii, dacă-i poți, că nu se prind deloc ușor, îi cureți, îi speli și-i sărezi bine. Buun... Pe urmă faci un foc zdravăn cu lemne de fag, dar merge și cu cepuri de brad, că pe-aici nu prea sînt fagi, iar cînd s-a făcut destul jar, pui o piatră de o parte a vetrei, alta de cealaltă parte, iar deasupra o lespede mare, dar nu prea groasă, ca să se poată înfierbînta bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Balaurul cu 7 capete, Zmeul-zmeilor și alți ciraci ai înfricoșării. Se uitau deci fără nici un chef și nimeni nu îndrăznea să scoată vreo vorbă. Pentru o asemenea chestie să vii atîta drum?... De jur împrejur, numai pustiu și sălbăticie. Stînci, brazi piperniciți, cîte un snop de iarbă cu fire late și ascuțite la vîrf, iar aproape de intrarea în peșteră alt liliac mort. Ptiu, să nu-l mai vezi! Păi eu nu cred să fi putut intra pe-aici nici un om, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pierdut vâslaș...Și jalea de-a nu mai putea face un vers.../ Sunt cel mai trist din acest oraș". Octavian Goga evocă în poezia Noi neliniștita așteptare a îndreptării unei grave erori a istoriei: La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă, La noi atâția fluturi sunt Și-atâta jale-n casă. Privighetori din alte țări Vin doina să ne-asculte, La noi sunt cântece și flori Și lacrimi multe, multe. ...Din vremi uitate de demult. Gemând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
abia pâlpâind în cuptor. Era mult după ora închiderii. Dominique și Alioșa moțăiau în balansoar. Se trezise privindu-i. La început cu duioșie. Era cald în bucătărie. Dușu meaua licărea roșiatic în asfințit, cu luciri care aminteau că prin corpul bradului acum încremenit pe sub mobile pulsase, nu demult, rășină. Chipurile lor, aurii ca turtițele lui Ivan din cuptor, îi dăduseră, la început, o stare de bine, de apartenență molcomă la realitatea lui domestică. Le ghicea zâmbetele de a doua zi dimineață
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]