4,654 matches
-
interesele marelui capital, rezultatul este menținerea, practic, a ponderii celor mai bogați dintre britanici la produsul resurselor naționale. Are loc o scădere - dar nesemnificativă - de la 44,3% (1992) la 44% (2000) din venitul național alocat celor mai bogați 20% dintre britanici. În mărime absolută, populația înstărită a Regatului Unit și-a văzut veniturile personale și consumul crescând, chiar dacă această creștere a fost mai mică decât a celor mai săraci dintre concetățenii lor. Cei care au trebuit să suporte o pierdere relativă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mici și mai sărace că nu sunt recunoscătoare pentru ajutorul economic pe care l-au primit de-a-lungul anilor. Toată lumea acuză Marea Britanie că sabotează periodic eforturile de a crea o Uniune mai puternică a popoarelor europene. În ceea ce Îi privește, britanicii oscilează, nefiind siguri dacă interesele lor pe termen lung sunt mai bine servite În interiorul Uniunii sau rămânând În afara ei. În plus, reformele economice În interiorul Uniunii Europene au Încetinit În ultimul timp, punând În dubiu speranța Europei de a deveni cea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fervoarea patriotică și de sentimentul de mândrie națională al americanilor și În special de cel de superioritate culturală. șase din zece americani cred că „nu suntem perfecți, dar cultura noastră este superioară față de altele”38. Prin contrast, numai 37% dintre britanici și 40% dintre germani cred acest lucru 39. și aici intervine surpriza: numai unul din trei francezi văd cultura lor superioară altora 40. Ceea ce Îi preocupă cel mai mult pe europeni, este credința Americii că toată lumea trebuie să urmeze modul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americani lucrează 1.877 ore/an, cel mai mult dintre toate țările mari și puternic industrializate. Lucrătorul american mediu lucrează cu zece săptămâni/an mai mult decât cel german și cu patru săptămâni și jumătate/an mai mult decât cel britanic 46. Chiar În Japonia, care este renumită pentru ziua de muncă lungă și dificilă, lucrătorii lucrează 1.840 ore/an, cu 37 de ore mai puțin decât În Statele Unite ale Americii 47. Europa este cu mult Înainte nu numai În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
surogat al guvernului britanic. Accentul pus pe comerțul exterior a beneficiat mult de pe urma comercianților, dar pe socoteala fabricanților interni. Dacă, la Început, creșterea comerțului exterior a dus la lărgirea pieței interne de bunuri manufacturate, restricțiile pe care guvernul, precum cel britanic, le-a pus pe volumul producției interne, pentru a menține prețurile ridicate la export În mod artificial, au fost În dezavantajul fabricanților 25. Tânără clasa capitalistă prefera piețele deschise și comerțul liber, crezând că aceasta este metoda cea mai bună
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
burgheziei În democrația reprezentativă. Liberalii vedeau În piețele libere ordinea naturală a lucrurilor și credeau că dacă nu sunt Îngreunate, și sunt lăsate să Înflorească, acest lucru va Împiedica națiunile să se arunce În lumea de coșmar a lui Hobbes. Britanicii au fost primii care au folosit teoriile liberale În politica externă. În numele „comerțului liber”, Marea Britanie a devenit o putere mondială hegemonică În jumătatea a doua a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, numai ca să supere pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de obținerea imunității de către trupele americane În cazul urmăririi penale - fapt care transformă Însăși ideea instituției Într-o farsă 31. Majoritatea americanilor sunt după cum arată poziția Administrației Clinton. În timp ce 71% din electoratul francez, 65% din cel german și 52% dintre britanici spun că Tribunalul Penal Internațional ar trebui să aibă autoritatea de a-i judeca pe soldații țărilor lor pentru crime de război, numai 37% dintre americani spun că Tribunalul Penal Internațional ar trebui să aibă jurisdicție asupra trupelor americane acuzate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poziția țării sale Într-un discurs ținut În față Parlamentului Europei În anul 1999. El le-a spus parlamentarilor că Comandamentul European „nu poate exista cu adevărat până când nu va avea capacitatea autonomă de a acționa În domeniul apărării”79. Britanicii totuși au fost Îngrijorați că o Încercare de a obține autonomie militară europeană ar submina NATO și l-ar deranja pe aliatul american. Angajamentul britanic față de Uniunea Europeană a fost Întotdeauna mai precaut decât cel al altor țări UE. Prinsă Între
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întâmplat. În timp ce americanii au adoptat visul iluminist european al progresului material, al urmăririi interesului personal și al autonomiei individuale, urmându-l În forma lui cea mai pură, atașamentul european era mai mult experimental, asemenea noținunii iluministe de știință și tehnică. Britanicii se aseamănă cel mai mult cu americanii din punctul de vedere al credinței neclintite În urmărirea științei și tehnicii iluministe. Dar chiar și ei Își temperează ocazional entuziasmul printr-o reacție romantică, uneori direcționată Împotriva unei clase, așa cum au fost
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
îl întâlnise în timpul războiului, în sudul Franței, și datorită lui se apropie de gândirea creștină a lui Jacques Maritain și a lui Charles Péguy. În anii ’40 se hotărăște să învețe englezește, pentru a avea acces la scrierile unor contemporani britanici și americani care nu fuseseră încă traduse. Se consideră că așa a început una dintre cele mai semnificative aventuri ale teatrului din secolul al XX-lea: urmând cu conștiinciozitate lecțiile din manualul de limba engleză redactat după metoda Assimil, I.
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
din această perioadă aduce Hélène Diserens, „Castes, privilèges et divinité tutélaire. Pages d’histoire d’un village en Himalaya occidental au XIXe siècle”, JA 289 (2), 2001, pp. 237-284, care arată că drepturile unor persoane cu statut de supuși ai britanicilor erau mult limitate, chiar și rescrierea istoriei lor după mai bine de un secol făcându-se sub semnul unor nume fictive. 236. Probabil sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a doua probă, Ranjit le trimite o scrisoare-capcană redactată În engleză de un irandez aflat la Lahore, un anume James, adresată ca din partea unui explorator În Kashmir și Tibet, Moorcroft, la rândul lui bănuit de a fi agent infiltrat de britanici În Panjab și pe care Kőrösi Csoma Îl va Întâlni Întâmplător venind spre Allard și Ventura dinspre Leh, pe un drum himalayan cunoscut ca fiind pustiu, unde nici localnicii nu se Întâlnesc Între ei! Capcana se Întoarce Împotriva lui Ranjit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
colectivă. O fac cu sagacitatea unui instinct și cu darurile Întâmplării care nu sunt consumate decât de posteritatea lor științifică 1. Un istoric specialist În problema „Preotului Ioan”, Arthur Percival Newton, afirma În 1924 că „există un anumit pericol ca britanicii care și-au făcut din India casa lor permanentă să fie uitați, necunoscuți, cum neîndoios sunt ei, majorității englezilor”2. În 1950, când la Centrul român de cercetări din Paris Eliade a ținut o conferință despre „România și Orientul”, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
specialitate și sub numele de „old diplomacy”, a suferit critici severe atât În perioada de dinainte de izbucnirea primului război mondial, cât și după terminarea acestuia. Astfel, Ministerul de Externe britanic a devenit ceva de genul „bête noire” pentru mulți dintre britanicii radicali, În anii de după 1900; instituția ca atare era percepută ca fiind imorală și periculoasă. În Franța, Înainte de primul război mondial, criticile aduse diplomației au fost virulente, În timp ce instituția diplomatică rusă a fost ținta mai multor atacuri din partea presei, În
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
dorința lui Carol) la Viena, Berlin, Paris, Roma și Petersburg, din august 1879, creează foarte multă curiozitate. Oficialii străini la București sunt la „concurență” pentru a afla dacă s-au atins și alte probleme pe lângă cea a naturalizării evreilor. Așadar, britanicul White Îl Întreabă franc pe Boerescu dacă s-au făcut referiri și la titlul de rege <ref id="62">62 White c. Salisbury, București, 13 octombrie 1879, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 8, f. 26v., la ANIC
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de la o serie de condiționări. Nu În ultimul rând, situația din Rusia impunea o reevaluare a raporturilor internaționale. Erau, deschise, deopotrivă, căile unei apropieri rusoaustriece sau ruso-germane, care ne puteau prinde ca „Într-un clește”. Așa cum am mai menționat, În afara britanicului White, toți ceilalți membri ai corpului diplomatic au fost luați prin surprindere de proclamarea regatului, survenită pe 14/26 martie 1881. De exemplu, de abia după două zile, austriacul Hoyös revine cu un raport mai amplu, În care afirmă că
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
sanitar face ca, în ciuda investirii înalte de către stat în sănătate (cheltuieli de 14% din PIB pentru sănătate), să existe 35 de milioane de cetățeni care nu au asigurare și nu beneficiază de servicii. Un alt tip de model este cel britanic, în care există un acces crescut la asistența sanitară și echitate, dar însoțită de o limitare a opțiunilor, a libertății de alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a murit de „moarte bună” în anii ’70, dar s-au găsit „asasini” gata să-l „ucidă” pe gratis. Singura mângâiere a rămas faptul că acești călăi nu erau americani. „De ce un nord-american nu poate fi mai mult decât un britanic?” Această interogație parafraza pe un ton glumeț frământarea eroului lui Bernard Shaw, Mr. Henry Higgins: „De ce o femeie nu poate fi mai mult decât un bărbat?”. Este ironia pe care a folosit-o de câteva ori filosoful și teoreticianul britanic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau confidențial. Informațiile secrete pot fi degradate în informații confidențiale, în timp ce acelea confidențiale nu pot fi degradate, ci doar declasificate sau, dacă este cazul, ridicate pe un nivel superior. Termenul degradare provine din sistemul britanic de clasificare a sistemelor informaționale. Britanicii vorbesc despre gradarea informațiilor, și nu despre clasificarea lor, atunci când se referă la ceea ce americanii numesc clasificarea informațiilor. Ulterior, după primul război mondial, și americanii au preluat termenul degradare (down-grading), preluând sistemele folosite foarte mult de britanici și francezi. De
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a sistemelor informaționale. Britanicii vorbesc despre gradarea informațiilor, și nu despre clasificarea lor, atunci când se referă la ceea ce americanii numesc clasificarea informațiilor. Ulterior, după primul război mondial, și americanii au preluat termenul degradare (down-grading), preluând sistemele folosite foarte mult de britanici și francezi. De regulă, degradarea este efectuată de persoanele care au clasificat inițial informațiile, de succesorii acestora, șefii lor sau de alți oficiali delegați cu o astfel de autorizare, în scris, de șefii agenției sau de responsabilii pe această linie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
informațiilor a fost preluat ca model de domenii civile, cum sunt cel economic, politic, medical ș.a., informațiile fiind grupate în două mari categorii: clasificate (confidențiale, secrete, strict secrete) și neclasificate (sau publice). Lucrurile s-au complicat și mai tare după ce britanicii au mai introdus un nivel, restricționate, între informațiile neclasificate și cele confidențiale. Și în SUA a existat acest nivel, dar, odată cu promulgarea Legii accesului liber la informații (Freedom of Information Act, FOIA), el a dispărut. Ca atare, America are două
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
întrebe „La ce s-a gândit Brutus, ce l-a făcut pe el să-l înjunghie pe Cezar?”. Cauza evenimentului constă deci în ideea din capul persoanei prin intermediul căreia a avut loc evenimentul (Collingwood, 1956). Într-un spirit mai pozitivist britanic, Collingwood mută însă accentul de la trăit la „idee”, la rațional. Pentru el, înțelegerea nu înseamnă „retrăirea”, ci „reacțiunea”, adică reconstituirea gândului actorului istoric. În mod explicit, el pornește de la ideea că starea de spirit, trăirea subiectivă, este dificil de reconstituit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
violenței legitime, rămâne până astăzi condiția necesară a ordinii democratice. Fără un atare stat, societățile nu pot sparge cercul violenței mimetice (René Girard), rămânând pradă sigură interminabilului bellum omnium contra omnes (Hobbes)2. Tradiția anglo-saxonă în istoria liberalismului privilegiază, deși britanicii și americanii au oferit la rândul lor o gândire politică și morală liberală fără de care modernitatea ar fi greu de imaginat, o altă interpretare a emergenței modernității democratice. Conform acestei „lecturi”, piața liberă ar fi mecanismul necesar și (deseori) suficient
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
încearcă să de-romantizeze un tip literar, să-l scoată din zodia excepționalității - sau măcar a bizarului - în care s-au străduit să-l plaseze aproape toți promotorii discursului detectivistic, începând cu americanul Allan Poe și continuând, în crescendo, cu britanicul Conan Doyle și școala cvasiparanormală a acestuia. Detectivul trebuie să fie un om de rând, pentru că numai un om de rând e suficient de generos, dar și suficient de disperat pentru a face această meserie. Aristocrații, miliardarii, savanții excentrici se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
legislativ privind companiile europene. În același timp, Raportul Winter aborda un număr de probleme legate de guvernanța corporativă, precum rolul directorilor nonexecutivi și al directorilor, remunerația managerilor, responsabilitatea managerului pentru declarațiile financiare și practicile de audit, acceptând sintagma utilizată de britanici, respectiv „conformează-te sau explică”. Concluziile Raportului Jaap Winter și ale Comisiei UE, publicate în iunie 2003, în lucrarea Raportarea financiară și aspectele de audit ale conducerii corporative <footnote Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]