38,363 matches
-
dragoste, suta a treia, cap. 46, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie primită cu bucurie și recunoștință; ea trebuie prețuită, ocrotită, ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
De aceea ea trebuie primită cu bucurie și recunoștință; ea trebuie prețuită, ocrotită, ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea să populeze pământul, pentru a fi populat și cerul. Dar vrea aceasta
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
unirea semințelor înseși și până la completa dezvoltare a fătului<footnote Tertulian, Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci și cu viață
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
rămâne ceea ce este: o crimă cumplită. Referindu-ne la gravitatea avortului, menționăm că între atentatele la viață, acesta este cel mai grav și mai înspăimântător și prin modul de săvârșire. Prin urmare, copii trebuie lăsați să trăiască, căci ei sunt bucuria și speranța noastră. Ei ne îmbogățesc și ne înfrumusețează viața. Pe ei se sprijină omenirea. Copiii contribuie la găsirea păcii în inima noastră, a familiei noastre și a întregii omeniri și de aceea Mântuitorul ni-i dă ca exemplu de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
doriți, se vor simți ca o povară pentru părinți, aceștia din urmă trădând faptul că iubirea lor este una egoistă, trupească, prin urmare imperfectă. Însă, într-o căsătorie cu adevărat creștină, cei doi soți, fără nici o îndoială, recunosc prezența unei bucurii sfinte pe care le-o împărtășește Hristos Domnul, odată cu venirea copilului nou născut în casa lor<footnote Pr.Prof.Dr. Ilie Moldovan, Darul sfânt al viețiiă, p. 14. footnote>. să înțelegem bine că avortul lovește în mamă, lovește în copil, lovește în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Berlin a trebuit suspendat tot din cauza bolii brațului meu. Imi petrec timpul citind toată opera lui Shakespeare, care îmi aduce mare consolare. Am început să primesc eleve, dintre care micuța Hedy Durrer, un copil plin de talent, imi face multă bucurie. Vara o petrece din nou la Cacovița, unde rămân cu fratele meu Romulus mai multă vreme. Încă un an de sacrificiu, în care însă brațul meu merge vădit spre bine. Încep, încurajată fiind de Romulus, care tot timpul suferinței m-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pentru micul Vidi, fratele nostru. Era atât de mică fetița, încât nimeni nu-i prezicea că va trăi. Însă pe zi ce mergea, se înzdrăvenea și se făcea frumoasă văzând cu ochii, iar în scurt timp, mica Mărioara, era marea bucurie a noastră - o consolare în zilele întrunecate de griji, în care trăiam. Dar, încet, încet, grijile dispăreau, mama avea o pensie lunară care însă oricând putea să înceteze, deoarece tatăl meu, fiind român la o școală germană, nu putea avea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
alte clase de piano de la Conservator, aveau pentru mine un fel de admirație care nu era departe de adorație. În șase săptămâni clasa mea a fost în stare să obțină un strălucit examen de fine de an, spre uimirea și bucuria directorului de atunci, celebrul nostru cântăreț D. Popovici-Bayrenth. Înainte de venirea mea acolo, nimeni aproape nu îl lua în seamă pe Bach, nici pe Brahms. Pot să spun că eu am fost aceea care am introdus în școală pe acești mari
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de mare calibru. Mari manevre ale unor regimenteaustriace se desfășurau în acea regiune. La preot, de altfel, găsirăm casa plină de ofițeri, de la general la locotenent, toți erau așezați la o masă lungă plină de bunătăți. Furăm întâmpinați cu mare bucurie, iar generalul comandant încercă să-mi facă curte, lucru care mă amuză mult. După acea masă veselă, mă așezai la pianul Ltügel, și începui să cânt. Mulți dintre dânșii erau atât de emoționați încât erau cu ochii plini de lacrimi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
etc. Lucram la pansamente. Primii răniți au sosit. Ofițerii își aveau un salon special unde după ce îmi îndeplineau orele obligatorii de lucru, mă ducea să le fac muzică, fiind un pian de concert plasat acolo pentru acest scop. Era mare bucurie care li se făcea, sărmanii, și de abia așteptau să mă vază intrând, mă pândeau la ferestre. Tot atunci într-o zi se aduse greu rănit generalul erou Dragalina, care transportat pe o targă îmi încrucișează calea. Îl duceau la
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
din cele mai grave - meningită cu complicații.După lungi chinuri vine moartea. Familia regală trece prin grele ceasuri. L-a înmormântat în Biserica de la Cotroceni. Enescu vine și cântă, la rândul său, răniților din palat, însoțit de comicul Iulian, spre bucuria bolnavilor. Se vorbește de plecarea familiei regale la Iași. Veștile sunt tot mai rele de pe fronturi. Într-o seară, întorcându-mă de la spital spre casă, văz planând deasupra caselor niște aeroplane care păreau niște portumbei de argint. Ca prin minune
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pregăteau să primească în triumf familia regală și ostașii noștri învingători. Și într-adevăr, într-o zi fruoasă de toamnă își făcură cu toții intrarea triumfală. De pe un balcon al unei case din Calea Victoriei putui să privesc desfășurarea întregii sărbători a bucuriei - peste tot lume în sărbătoare, flori, entuziasm! Cel dintâi își făcură intrarea într-o trăsură a la Laumont, principesele Elisabeta, Mignon și Ileana. Bucuria revederii fu mare, fiecare și-o manifesta în felul său! O cucoană elegantă, care sta aproape de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
triumfală. De pe un balcon al unei case din Calea Victoriei putui să privesc desfășurarea întregii sărbători a bucuriei - peste tot lume în sărbătoare, flori, entuziasm! Cel dintâi își făcură intrarea într-o trăsură a la Laumont, principesele Elisabeta, Mignon și Ileana. Bucuria revederii fu mare, fiecare și-o manifesta în felul său! O cucoană elegantă, care sta aproape de mine în balcon, exclamă cu mare mulțumire: „În sfârșit, iată și Elisabeta se fardează”! Eu drept să spun, eram prea fericită să-mi revăd
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
poreclă”. Bietul animalul pe care demnul și viteazul general călărea, se deșelase de-a binelea, prezentând o formă hilariantăsub greutatea călărețului său. Uralele nu mai conteneau. Regina avea scările șelei împodobite cu crizanteme, iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung de despărțire. „Dacă trăia acum tatăl tău, ce s-ar fi bucurat, cât ne povestea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
românești se vor uni!” Cu ce adevărată emoție rostise principesa vorbele acestea! Dar tot mai avea mult de făcut, spune ea încă. Deodată se deschise ușa, și ca o furtună intră principesa Mignon: „A venit Aurelia, a venit Aurelia!” De bucuria revederii, și uitând orice normalitate, repeta aceste cuvinte, sărind în sus cu voie bună. Mare îmi fu și bucuria mea, revăzând pe zglobia principesă care mi-era atât de dragă, prin spontaneitatea ei! După câteva zile fui poftită la un
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spune ea încă. Deodată se deschise ușa, și ca o furtună intră principesa Mignon: „A venit Aurelia, a venit Aurelia!” De bucuria revederii, și uitând orice normalitate, repeta aceste cuvinte, sărind în sus cu voie bună. Mare îmi fu și bucuria mea, revăzând pe zglobia principesă care mi-era atât de dragă, prin spontaneitatea ei! După câteva zile fui poftită la un ceai intim, unde împreună cu d-șoarele Robescu, turnarăm ceiaul în ceașca regelui, care se lăsa răsfățat de noi, ca un
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
noi, ca un tată bun, cu o vădită satisfacție! Regina de asemena era foarte bucuroasă de revedere, iar principesa Elisabeta îmi spuse cât de mult dorea să începem muzica noastră, atât de mult neglijată în anii pribegiei în Moldova. După bucuria revederii cu familia regală, iată că a trebuit să trec și printr-o decepție. Se dezlănțui un fel de ură ascunsă contra tuturor acelora care au fost nevoiți a sta în Bucureștiul ocupat de dușmani. Această ură, pornea din nefericire
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare și bucurie. Am trecut prin Sibiu și ne-am oprit la unchiul nostru în Cristian. Cu noi mai venise un mic văr, AlexandruBäilescu, camarad bun și tovarăș de joacă al lui Vidi. Avea o bcurie copilărească de tot ce vedea, căci nu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în Ardeal și tot drumul avea de furcă cu Mărioara, care mai mică, îi sărea în cap, de câte ori nu-i conveneau purtările băiețești ale micului prieten. Când am sosit în Cacova, mai că nu s-au tras și clopotele de bucurie că țăranii ne-au văzut iar, după atâta vreme. La trei sdăptămâni a sosit și logodnicul meu, iar după câtva timp, ne-am reîntors acasă împreună. Plecareade aici a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
bună zi părinții fură chemați în grabă la Atena, starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe un vas de transportat cărbuni. Bucuria de a-și revedea părinții adusese în starea prințesei o îmbunătățire și într-adevăr speranța de vindecare începe să se ivească tot mai mult. Încet, dar treptat starea se ameliorează și iată că după luni de zile, domnița noastră e
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța în decurs de 3 săptămâni, cântându-i-le pe din afară și complet puse la punct. Amândouă au avut mare succes la concert, la care din întâmplare asista și compozitorul celebru Béla Bartók. În program mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nici una nici alta, așa că după îmbrățișările de bună întâlnire, sunt condusă cu entuziasm la locuința prietenei mele în Lehnitzstrasse 19. Acolo, după un dejun reconfortant, încep să deschid bagajele, din care ies diferite cadouri românești ca: rochii, perne, bluze, spre bucuria prietenei mele, care era într-un continuu extaz. Toate aceste lucruri frumoase erau pentru dânsa! După aceea face o plimbare prin oraș. Oranineburg, oraș cu caracter medieval, posedă un castel istoric, dăruit de marele Elector al Brandenburgului, soției sale iubite
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
minunându-se de mecanismul meu impecabil. La concert, mare entuziasm, flori și promisiunea de a reveni negreșit la anul viitor. Oameni foarte drăguți și primitori mă invită ca pe un musafir de seamă, toată așa-zisa aristocrație de acolo, spre bucuria prietenei mele, care desigur mă acompaniază peste tot, mândră de succesul meu. Mă pregătesc pentru plecarea la Varșovia, de unde trebuie să revin la zero, spre a concerta în Berlin în sala Steinway, nemaigăsindu-se altă sală, sezonul fiind foarte înaintat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]