1,286 matches
-
lumii de către Demiurg a fost consecința unei suferințe: singurătatea. Lumea a fost încercarea sa de a-și vindeca rana unicității. Dar în mod fatal, multiplul creat, fragmentarea de sine a Unului, a născut o lume a durerii și a pieirii. Budismul religie filozofică a fost creația suferinței metafizice a lui Buddha în fața suferinței universale și a morții. Suferința lui Iisus a creat creștinismul, o meditație dureroasă asupra destinului tragic al omului consecutiv miticii greșeli și căderi adamice. În ambele viziuni, viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
așa cum cerea Leonardo da Vinci. Încă din copilărie, simțindu-mă un însingurat, străin de lumea din jur, o puternică voință mă determina să-mi identific sinele cine sunt eu ? Astfel, după ce prin Eminescu, în adolescență, luasem contact cu gândirea indiană, budismul în primul rând (mai ales din cartea Bouddha et le bouddhisme a indianologului Hermann Oldenberg) și pe fondul unei puternice independențe de gândire preocuparea mea a fost de a afla care este libertatea metafizică radicală. Ca atare, într-o suită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Lebăda, ed. Cugetarea, 2001. Fugitiva, Coșul cu fructe, Poezia, 2003; Hafiz Divanul, ed.I, Polirom, 1997, ed. II, ed. Panfilius, 2005; Rainer Maria Rilke Elegiile duineze, Sonetele către Orfeu, Polirom, 2000, ed.II, Princeps, 2012. Ananda K. Coomaraswamy Hinduism și Budism, ed. I, Timpul, 1997, ed.II, Panfilius, 2004. Despre autor: Svetlana Paleologu Matta George Popa In extasis mentis, Panfilius, 2012. Vasile Diacon George Popa Homo universalis, Panfilius, 2012. Umanistul George Popa Omagiu, Panfilius, 2013. În colecția EFIGII au apărut: Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a ști ce se întâmplă dincolo. Mi-a spus cândva că la con certe, când dirijează, adesea vede îngeri. — El ți-a întors sufletul spre credință... — Înainte de fiecare concert se adâncea în rugăciune. Avea o religie proprie, făurită din împletirea budismului cu creștinismul ortodox. Când avea 25 de ani, tot Berlinul îi era la picioare și se credea atotputernic, nu mai intra pe nici o ușă, atât de mare îi era aureola. Un preot budist care îi devenise îndrumător spiritual i-a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
materiale. După ce Zhuang Zi a ieșit din scenă, Calea a început să se ramifice în diferite direcții secundare, fiecare dintre acestea concentrându-se asupra unui aspect unic al taoismului, evoluând din aceleași principii introduse de Lao și Zhuang. Curând după ce budismul a început să prindă rădăcini în China în secolele al II-lea și al III-lea e.n., filozofia taoistă a început să exercite o influență puternică asupra direcției pe care o adopta budismul pe măsură ce evolua . Numită chan în limba chineză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
introduse de Lao și Zhuang. Curând după ce budismul a început să prindă rădăcini în China în secolele al II-lea și al III-lea e.n., filozofia taoistă a început să exercite o influență puternică asupra direcției pe care o adopta budismul pe măsură ce evolua . Numită chan în limba chineză, această formă sinologică de budism a fost împrumutată la început de Coreea, apoi de Japonia, unde este cunoscută sub numele de zen. Elementele familiare din Zen cum ar fi ireverența față de ritual, învățarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rădăcini în China în secolele al II-lea și al III-lea e.n., filozofia taoistă a început să exercite o influență puternică asupra direcției pe care o adopta budismul pe măsură ce evolua . Numită chan în limba chineză, această formă sinologică de budism a fost împrumutată la început de Coreea, apoi de Japonia, unde este cunoscută sub numele de zen. Elementele familiare din Zen cum ar fi ireverența față de ritual, învățarea nonverbală, iluminarea personală imediată (satori), ghicitorile filozofice (koan), liniștea și umorul ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
personajele smintite cunoscute sub numele de „Cei Șapte Înțelepți ai Pădurii de Bambus”, ce au trăit în secolul al III-lea e.n., o perioadă când șarlatanii începeau să corupă tao pentru a întemeia o Biserică organizată care să concureze cu budismul. Aceștia erau susținători ai școlii de taoism a „Conversației Pure” (ching-tan), iar scopul lor era acela de a reînvia taoismul filozofic pur al lui Lao și Zuang. De asemenea, ei credeau că taoiștii trebuie să trăiască în lume alături de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
influență în China în timpul dinastiei Tang, dar spre finalul dinastiei Song care a urmat (916-1279) își pierdea deja din intensitate ca forță națională unificată. În timpul dinastiei Tang, învățăturile superioare ale taoismului au influențat puternic și au fost treptat absorbite de budismul chan, precursor al budismului zen, iar această influență a conferit o mare popularitate budismului chinez, atât printre oamenii de rând, cât și printre intelectuali. În timpul dinastiei Song, înțeleptul confucianist Zhu Xi, într-un efort concentrat de a reînvia și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dinastiei Tang, dar spre finalul dinastiei Song care a urmat (916-1279) își pierdea deja din intensitate ca forță națională unificată. În timpul dinastiei Tang, învățăturile superioare ale taoismului au influențat puternic și au fost treptat absorbite de budismul chan, precursor al budismului zen, iar această influență a conferit o mare popularitate budismului chinez, atât printre oamenii de rând, cât și printre intelectuali. În timpul dinastiei Song, înțeleptul confucianist Zhu Xi, într-un efort concentrat de a reînvia și a reînnoi filozofia confucianistă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
916-1279) își pierdea deja din intensitate ca forță națională unificată. În timpul dinastiei Tang, învățăturile superioare ale taoismului au influențat puternic și au fost treptat absorbite de budismul chan, precursor al budismului zen, iar această influență a conferit o mare popularitate budismului chinez, atât printre oamenii de rând, cât și printre intelectuali. În timpul dinastiei Song, înțeleptul confucianist Zhu Xi, într-un efort concentrat de a reînvia și a reînnoi filozofia confucianistă ca etos național, a împrumutat în continuare multe dintre doctrinele fundamentale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și a reînnoi filozofia confucianistă ca etos național, a împrumutat în continuare multe dintre doctrinele fundamentale ale taoismului filozofic pentru a formula ceea ce a ajuns să fie cunoscut sub numele de „neoconfucianism”. Astfel, cu învățăturile superioare ale taoismului încorporate în budismul chan și în neoconfucianism, doar elementele vulgare și superstițioase ale Bisericii Taoiste au rămas o instituție socială organizată. Acesta a fost momentul din istoria chineză în care adevărații adepți ai taoismului (dao-jia) s-au dat la o parte și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
extrage energia vitală ionică negativă din aer și o împinge în sistemul energetic uman; jos, în abdomen, respirația ritmică adâncă oferă organelor vitale și glandelor un masaj terapeutic complet, regulează bătăile inimii și accelerează circulația sangvină. Toate școlile de taoism, budism și hinduism, fără excepție, accentuează importanța respirației corecte în favoarea sănătății și longevității, ca și a progresului spiritual, dar în lumea occidentală beneficiile respirației corecte sunt, practic, necunoscute. Actul sexual cu retenția spermei este o metodă exclusiv taoistă de cultivare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
corecte în favoarea sănătății și longevității, ca și a progresului spiritual, dar în lumea occidentală beneficiile respirației corecte sunt, practic, necunoscute. Actul sexual cu retenția spermei este o metodă exclusiv taoistă de cultivare a elixirelor interne ale sănătății și longevității. În budismul tantric, actul sexual fără ejaculare este, de asemenea, practicat de anumite secte ca o disciplină ezoterică și puternic spirituală. În tradiția taoistă, relațiile sexuale disciplinate ca mijloc de cultivare a sănătății și longevității sunt practicate de bărbații și femeile obișnuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
poată purta conștiința intactă spre Vid, după moartea fizică a corpului nostru. Religiile vestice îi promit salvarea eternă și nemurire spirituală oricărei persoane, în schimbul câtorva simple jurăminte, al credinței implicite, al rugăciunilor și al observării unor ritualuri. Dar taoismul și budismul lasă să se înțeleagă faptul că individul - bărbat sau femeie - trebuie să-și câștige propria salvare și nemurire spirituală prin propriile și intensele sale eforturi în această viață, la fel cum oamenii obișnuiți trebuie să își câștige prin efort propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sunt compuse Cânturile divine G³tha, Yasna Haptanghaiti și altă literatură avestică: din secolul al XIII-lea avem primele atestări ale lui Moise, profetul și legiuitorul evreilor; 1100-500: Rig Veda este așternută în scris; 563-483: primele atestări ale lui Buddha, fondatorul budismului; 551-479: apariția doctrinei lui Confucius, fondatorul confucianismului; 549-330: existența primului imperiu ahemenid, a cărui religie oficială este zoroastrismul. Arda Viraf, o scriere compusă la mijlocul secolului al III-lea î.Hr., menționează că cele 17 G'tha ale lui Zarathustra au existat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
așezată în Centrul Lumii. Fără îndoială, pentru a pune mai bine în evidență categoriile specifice ale unei existențe religioase de tip arhaic și tradițional (presupunînd cititorul într-un fel familiarizat cu iudeo-creștinismul și islamul și chiar cu hinduismul și cu budismul), nu am mai stăruit asupra unor aspecte aberante și crude, precum canibalismul, vânătoarea de capete, jertfele omenești, excesele orgiastice, pe care le-am analizat de altfel în alte scrieri. Nu am vorbit nici despre procesul de degradare și de degenerare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și Weltanschauung se confundă cu creștinismul. În cel mai bun caz, un intelectual occidental ajunge să se familiarizeze, cu oarecare efort, cu viziunea religioasă a Antichității clasice și chiar cu unele mari religii orientale, cum ar fi hinduismul, confucianismul ori budismul. Deși lăudabil, efortul de a-și lărgi orizontul religios nu-l poate duce prea departe; cu Grecia, India sau China, intelectualul occidental nu poate depăși sfera religiilor complexe și elaborate, care dispun de o bogată literatură sacră scrisă. Cunoașterea unei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un fel sau altul, Cosmosul locuit - fie că este corp, casă, teritoriu tribal, lumea în totalitate - comunică prin partea de sus cu un alt nivel, transcendent. Se întîmplă ca într-o religie acosmică, ca de pildă cea din India după budism, deschiderea spre nivelul superior să nu mai însemne trecerea de la condiția umană la cea supraumană, ci transcendența, abolirea Cosmosului, libertatea absolută. Există o diferență enormă între semnificația filozofică a "oului spart" de Buddha sau a "acoperișului" spart de arhați și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vorbind despre sine Kassapa: "Fiu natural al Preafericitului, născut din gura lui, din dhamma (Doctrina), șlefuit de dhamma" etc. (Saµyutta Nikaya, II, 221). Nașterea inițiatică presupunea moartea din existența profană. Schema s-a păstrat atât în hinduism, cât și în budism. Yoghinul "moare din această viață" pentru a renaște la un alt mod de a fi, acela reprezentat de eliberare. Buddha arăta calea și mijloacele de a muri din condiția umană profană, adică sclavia și neștiința, pentru a renaște în libertate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe taică-său nu avea să-l mai vadă. În 1964, Marc plecă să facă un reportaj despre Tibet, aflat sub ocupație militară chineză. Într-o scrisoare către maică-sa, Îi spunea că se simte bine, că e pasionat de budismul tibetan, pe care China Încerca să-l lichideze prin violență; au fost ultimele vești de la el. Un protest al Franței pe lângă guvernul chinez rămase fără urmări și, cu toată că trupul nu i-a fost găsit, un an mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
apriorică o faci pentru domeniul vieții reale; n-o faci pentru domeniul visului. „Mi-ar plăcea să cred că eul este o iluzie; oricum, e o iluzie dureroasă...”, zise Încet Bruno; dar Michel nu știu ce să răspundă, habar n-avea de budism. Discuția nu se lega ușor, se Întâlneau cel mult de două ori pe an. Tineri fiind, avuseseră discuții pasionate; dar vremea aceea trecuse. În septembrie 1973, au intrat amândoi În penultima clasă de liceu; timp de doi ani, au frecventat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
omenirii nemurirea fizică, Djerzinski a modificat În profunzime concepția noastră despre timp, este evident; dar cel mai mare merit al său, crede Hubczejak, e acela de a fi stabilit elementele unei noi filozofii a spațiului. Așa cum imaginea lumii Înscrisă În budismul tibetan este inseparabilă de o contemplare Îndelungată a figurilor infinite și circulare oferite de mandale, așa cum ne putem face o imagine fidelă despre gândirea lui Democrit observând scânteierea soarelui, Într-o după-amiază de august, pe pietrele albe ale unei insule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
magnetofon, pe care avea grijă să-l camufleze, înregistra câteva ore pe zi, mai ales atunci când vorbea despre ea. Afirma că se numește Rupini, fiica lui Nagab-hata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha convertite la budism. Înainte de a împlini 12 ani, hotărâse, cu consimțământul părinților, să-și consacre viața studiului Abhidharmei și fusese acceptată într-o comunitate de Ihikuni. Învățase gramatica sanskrită, logica și metafizica mahayana. Faptul că memorizase peste 50.000 de sutra îi crease
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o funie, care îi atârna pe spate. Împărăteasa își purta părul cu o margine subțire neagră prinsă în vârful capului, pe care erau etalate podoabe. Bunicii din partea mamei au fost crescuți în religia ch’an - sau zen -, o combinație de budism și taoism. Mama a fost deprinsă cu conceptul ch’an de fericire, care presupune să găsești mulțumire în lucrurile mărunte. Eu am fost învățată să apreciez aerul curat al dimineții, culoarea frunzelor care ruginesc toamna și atingerea plăcută a apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]