2,795 matches
-
vandabilă!”. Moara de zvonuri care funcționa formidabil, mai ales În deceniile dictaturii, ca una dintre puținele forme de Împotrivire la ucazurile absurde și anti-valorice ale stăpînirii, uneori În forme satirice, invocarea insistentă a lui Caragiale sau seria de bancuri cu Bulă - noi, vai, nu am fost capabili nici de o Împotrivire organizată, precum Polonezii sau Ungurii sau cei din R.D.G., și, după cum se știe, nici capabili de a crea o literatură clandestină, un samizdat, ca Rușii! - s-a pus În mișcare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a unei fetițe, Ashleigh Wagner, ca o favoare făcută lui Jayne, iar acolo plutea un balon stegosaurus de douăzeci de metri și la intrare era un arc de triumf din păpușele și o mașină care scuipa în continuu salbe de bule de săpun deasupra separeului din spate. Cu două săptămâni înainte de evenimentul respectiv avusese loc o petrecere „de probă“ pentru a selecta copiii care „meritau“ să fie invitați și care nu, să se edifice cine punea probleme și cine nu, cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să vorbească - lăudând-o - despre o sculptură din sârmă, agățată într-un colț al clădirii Booth House. Studenți mai tineri se strecurau în fundal, mai mult niște contururi întunecate, iar fața ei era dungată în portocaliu de lumina veiozei cu bule colorate, și o oră mai târziu o voi fi urmărit în jurul întregii încăperi fără să-mi dau seama, ea zâmbind acum tot timpul, chiar și atunci când am fost nevoit să plec deoarece se făcuse târziu și trebuia să ajung acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și încercă să intre grațios în bazin, dar se împiedică și stropi cu apă gresia spaniolă din jur, reușind în schimb să mențină paharul deasupra capului, protejându-l. Se cufundă în bazin, doar mâna cu paharul de votcă plutind deasupra bulelor mișcătoare de apă. Ochii mei rămâneau lipiți de monitor. Vă rog, am gândit. Vă rog, salvați-l careva. Îndată ce dădu peste cap restul de votcă, ieși din jacuzzi, întinzându-se după prosopul care zăcea pe șezlong. După ce se șterse, dădu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
relatările ulterioare cu dovezi vizuale ale prezenței noastre acolo. În întâmpinare, la aceeași altitudine, pe un cablu paralel, ne vin alte capsule galbene cu inși la fel de extaziați. Când lunecă pe alături, îi văd ca pe niște prizonieri neputincioși ai unor bule pantagruelice, deasupra unui coctail bolborositor de imagini. Dacă te gândești bine, viața ta, preț de 20 de minute, atât cât durează „zborul” de la un capăt la celălalt al Expoziției, este ostatica abilității constructorilor, iar acolo, sus, nu te poate asista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Bisericile și națiunile, iar acum cluburile sportive, întreprinderile și mica familie. Tot ceea ce permite să închizi căile de acces înspre exterior și să te rostogolești mai departe ghem, noi considerăm ca fiind bun și potrivit. Iar dacă vreo astfel de bulă crapă sau se dezumflă, alte asemenea formațiuni apar în locu-i, cu caracter laic sau chiar anticlerical: națiuni, loje, partide, asociații, confrerii, bande, rețele, cluburi amicale și bisericuțe. Ele constituie pungile noastre cu lichid amniotic de schimb. După fiecare accident, afirmarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
creștinătății. La începutul anului 1477, se duc tratative prin care se urmărea trimiterea unor ajutoare domnului român. Venețienii insistau pe lângă Curia romană ca Papa să-i trimită sumele necesare de bani lui Ștefan. Papa, la 13 ianuarie 1477, da o bulă prin care se hotăra ca sumele de bani strânse de la bisericile din Cetatea Albă, cu prilejul Anului Jubiliar, să-i fie trimise lui Ștefan cel Mare, acestui „adevărat atlet al credinței creștine” (versus christianae fidei athleta). Domnul român mai fusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lucrarea coordonată de V. Uglea este semnată și de Gh. Rădășanu, alături de coordonator și de Vasile Tomegea, Ibidem, p.320-331; 15 Ibidem, p.358; 16 Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare (1918-1930), București, 1998, p.43; 17 Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea... Lumea românească 1900-1908, București, 1990, p.76; 18 "Vestitorul satelor", din 1-15 iunie 1912, p.8; 19 Ibidem, din 1 noiembrie 1915, p.8; 20 Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România, (coord. Șt. Bârsănescu), București, 1978
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
76; 18 "Vestitorul satelor", din 1-15 iunie 1912, p.8; 19 Ibidem, din 1 noiembrie 1915, p.8; 20 Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România, (coord. Șt. Bârsănescu), București, 1978, p.118; 21 N. Adăniloaie, Învățământul... p.178; 22 Ion Bulei, op. cit. p.213; 23 Ibidem, p. 203; 24 De altfel el a comandat și alte lucrări cum ar fi volumul Conferințe populare ținute de învățători, Arhivele Naționale Suceava, (în continuare A.N.S.), Fond Școala primară Bogata, 32/1910, f.5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
f.5; 26 Ibidem, 20/1908, f.31; 27 Irina Livezeanu, op. cit. p.43; 28 A.N.S. Fond școala primară Bogata, 32/1910, f.53; 29 A. Manolache, Disciplina, libertatea și autoritatea în educație, București, 1947, p.358; 30 Ion Bulei, op.cit. p.86; 31 N. Adăniloaie, Învățământul... p.242; 32 Ibidem, p.260; 33 A.N.I Fond Inspectoratul regional școlar Iași, 6/1918, f.3; 34 N. Adăniloaie, Învățământul..., p.255; 35 Constantin Angelescu, Evoluția învățământului primar în ultimii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fi ridicat aici curtea domnească și biserica. Ipoteza emisă de autorul cronicii maghiare, privind înființarea orașului de către husiți, în 1460, a fost acceptată și de B. P. Hasdeu (1838-1907), Ioan Bogdan (1864-1919) și George Ioan Lahovari (1838-1909). Aducând ca argument bula papei Eugeniu al IV-lea (1446), A. D. Xenopol (1847-1920) susținea cu fermitate aceeași ipoteză: „Orașul Huși s-a întemeiat desigur de husiți refugiați în hotarele Moldovei”, considerând ca argument și forma de plural a numelui, ce întărește originea husită a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asemenea, studiile preoților catolici: Iosif Pal, M. Petru și Dumitru Lucaciu. La sfârșitul secolului al XIV-lea, religia catolică s-a răspândit și în Moldova de o manieră care nu mai putea fi ignorată nici de voievozi, nici de papă. Bula papală din 1439 menționa că populația din Moldova aparținătoare acestei religii devenise suficient de numeroasă în 1391, când papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi fost primul târg în care s-au așezat husiții în 1437 și că de aici s-au răspândit spre Huși, Bacău, Roman, Târgu Neamț, Cotnari și Ciubărciu (pe Nistru). Marea nemulțumire a papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1607, fumatul, condamnând pe "delicvenți" la confiscarea bunurilor și 50 de zile de pușcărie. Mai decis, un sultan al Turciei îi sancționa, pe la 1622, tăindu-le urechile și nasul. Aproximativ la aceeași dată, Papa Urban al VIII-lea, într-o "Bulă" "Despre iarba numită vulgar tabaco", având în vedere că "mul-te persoane de ambele sexe, chiar și sacerdoți și clerici, uitând de cele sfinte îl fumează peste tot, fără rușine, chiar și în timpul oficierii sfintei slujbe", interzicea "utilizarea tutunului sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
noilor teritorii descoperite, ce se anunțau rezervoare inepuizabile de aur, ar-gint, pietre prețioase, mirodenii... Ambele fiind țări catolice de prim rang, conflictul a fost rezolvat de papa Alexandru al VI-lea Borgia care, la 3 mai 1493, printr-o faimoasa bulă papală, "Inter caetera" împărțind harta lumii cunoscute în acele timpuri în două cu o linie, a declarat: ce-i la apus de Azore și Insulele Capul Verde este al Spaniei! În urma Tratatului de la Tordesillas, din 7 iunie 1494, au rămas "pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la bucată. A doua zi a cumpărat Înapoi patru tablete. - SÎnt al naibii de greu de găsit acum, indiferent de preț, a spus, căutîndu-și o venă pe picior. A nimerit În cele din urmă o venă și a injectat lichidul cu o bulă de aer În el. - Dacă bulele de aer te-ar putea omorî, n-ar exista junky În viață. Mai tîrziu, În aceeași zi, Roy mi-a arătat o farmacie unde vindeau ace fără să te-ntrebe nimic - foarte puține farmacii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cumpărat Înapoi patru tablete. - SÎnt al naibii de greu de găsit acum, indiferent de preț, a spus, căutîndu-și o venă pe picior. A nimerit În cele din urmă o venă și a injectat lichidul cu o bulă de aer În el. - Dacă bulele de aer te-ar putea omorî, n-ar exista junky În viață. Mai tîrziu, În aceeași zi, Roy mi-a arătat o farmacie unde vindeau ace fără să te-ntrebe nimic - foarte puține farmacii le vînd fără rețetă. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mai merge la Ierusalim. Este consacratpreot, la Veneția. Viziunea din La Storta, sub impactul căreia, mai târziu, va numi ordinul întemeiat de el după numele lui Isus. 1538 Aflat la Roma, celebrează prima liturghie, în ziua de Crăciun. 1540 Prin bula papală Regimini militantis Papa Paul al III-lea aprobă, la 27 septembrie, ordinul Societatea lui Isus. Corectarea versiunii Autografe a Exercițiilor cu Salmerón și Broët. 1540 Introducerea Inchiziției în Italia, la 21 iulie. 1541 Ignațiu, Xaveriu, Favre, Laínez, Salmerón, Rodrigues
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de 500 de exemplare. 1548 Se naște Giordano Bruno. 1549 Sosirea primilor iezuiți în Germania. Începutul Contrareformei în Germania. 1549 Francisc Xaveriu ajunge în Japonia și predică creștinismul. 1550 Pontificatul lui Iuliu al III-lea, care reconfirmă ordinul iezuiților prin bula Exposcit debitum. 1552 Ignațiu scrie Istorisirea Pelerinului. 1552 Las Casas și Sepúlveda dezbat la Valladolid dacă amerindienii au sau nu suflet. Francisc Xaveriu moare în apropiere de coasta chineză. 1554 Ignațiu împarte Societatea din Spania în trei provincii: Castilia, Aragon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
locuri sau să rămână acolo, după cum credea el de cuviință, ca și pentru a-i afurisi pe cei neascultători, și că, în cazul de față, el socotea că nu trebuia să rămână etc. 47. Întrucât Provincialul voia să-i arate bulele în virtutea cărora putea să-l afurisească, Pelerinul răspunse că nu era nevoie să le vadă; el îl credea pe Sfinția sa și, din moment ce socotea astfel, datorită puterii pe care o primise, avea să-l asculte. Acestea fiind lămurite, pe când se întorcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
zece porunci ale lui Dumnezeu și poruncile Bisericii și dispozițiile superiorilor, orice se săvârșește împotriva vreuneia dintre aceste trei părți, după însemnătatea mai mare sau mai mică, este păcat mai mare sau mai mic. Prin dispozițiile superiorilor înțeleg cele precum bulele despre cruciade și alte indulgențe, ca cele pentru pace, cu spovadă și sfânta împărtășanie; căci nu puțin se păcătuiește atunci când se pricinuiesc sau se săvârșesc lucruri împotriva îndemnurilor și dispozițiilor prea-evlavioase ale mai-marilor noștri. 43. MOD DE A FACE CERCETAREA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
formarea acestuia în spiritul celor mai înalte etc. etc. ? Filmul acesta are insolența să ocolească aceste neprețuite precepte pe care grija părintească le emisese pentru fericirea tutulor... Iată cum ar fi sunat un articol incriminant la adresa filmului, dacă dictatorul, prin Bula culturală de la Mangalia din 1983, nu ar fi retezat scurt aripile gazetărești, ce nu așteptau decât un semn ca să fâlfâie... Scenariul lui Bujor Nedelcovici și Dan Pița manifestă o preferință încăpățânată și de neînțeles pentru problematica minoră a individului. Or
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ideologice ; filmele istorice erau ideologice ; până și comediile erau ideologice... ! Comunismul a însemnat nu doar frig și frică, ci și o secetă prelungită de povești adevărate : adevărul era picurat homeopatic înăuntrul unor șabloane și trebuia extras cu penseta, ca niște bule de esență tare în flacoane moi. Au existat, firește, și excepții ; Reconstituirea lui Pintilie este un exemplu eclatant. Au mai fost și altele (Proba de microfon al lui Daneliuc, Faleze de nisip al lui Pița...) dar, pe ansamblu, filmele erau
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cu mine un secret atât de uriaș, încât trebuie neapărat să-l spun cuiva, altfel am să nu explodez. Îl simt aproape palpabil și vizibil, ieșind din mine ca o excrescență a corpului meu sau plutind deasupra mea ca în bulele cu dialog din reviste. Mai am planificată încă o nuntă. În aceeași zi cu nunta asta. Părinții mei habar nu au. Da, știu că sunt într-o mare belea. Da, știu că am fost proastă. Ei, ia mai terminați odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
alte defecte mari <endnote id="(vezi 636)"/>, dar, „cu toate acestea, ei n-ar trebui să fie arși pe rug” <endnote id="(123, p. 745 ; 245, p. 304)"/>. Cu secole Înaintea sa, papa Inocențiu al III-lea (1198-1216) Își Începea bula Sicut Iudeis cu o formulă similară : „Cu toate că infidelitatea evreilor este fără limite condamnabilă, [...] ei nu trebuie să fie cu desăvârșire nimiciți, pentru ca creștinii să nu riște să uite Legea pe care evreii neinteligenți o poartă În cărțile lor inteligente”. Papii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]