7,603 matches
-
pungi din plastic, materia primă fiind petrolul. Se recuperează câteva procente din această cantitate uriașă de folie din polimeri care au contaminat oceanul planetar, solul. Sunt soluții viabile economice de a se înlocui plasticul cu hârtie (biodegradabilă, resursă regene rabilă), bumbac (multiple utilizări etc.) redate în caseta 30. Caseta 30. Soluții la problema reducerii numărului pungilor de plastic folosite ca ambalaj Bangladesh a interzis consumul China a impozitat sau a interzis pungile din plastic, ca urmare, s-a obținut o economie
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
lanț de uimiri În fața unor spectacole mereu reînnoite. Și iată: „agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor”, „și iată precupeții ridică obloanele somnului”, „iată vînzătorii de fructe Își strigă noutățile”, „și iată-te la casablanca ești fără lucru”, „iată grînele bumbacurile ca amulete” - sînt versuri extrase abia din primele secțiuni ale poemului Ulise. În Brățara nopților ele nu sînt mai puțin prezente, precum În cel dintîi panou al textului, unde, alături de interjecția amintită, semnele deschiderii ochiului spre peisajele schimbătoare se adaugă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
noi nu mai evocă decât o înjurătură a căpitanului Haddock 2. Ectoplasmele erau niște forme emise de un medium aflat în transă și considerate o materializare a spiritelor. Dar observarea în infraroșu a scos la iveală faptul că ectoplasma era bumbac umed sau ceva asemănător... Mediumii cereau să acționeze într-o cameră întunecată, chiar complet lipsită de lumină, putând astfel să se preteze la toate șiretlicurile posibile, după cum arată darea de seamă a unei comisii formate din „controlori” printre care se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de țesătorie de complexitate medie și avansată din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale. Număr de tineri integrați în activitate: 12. Materiale folosite: materiale naturale în proporție de 98%, constând în lână, bumbac, in, mohair, angora, vopsite în culori naturale. Produse finite: covoare de lână de diferite dimensiuni, ștergare, șervețele de masă, perne decorative, șaluri, portmoneie, portfarduri, rucsacuri etc. Atelierul de croitorie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de croitorie de complexitate medie și avansată din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale. Număr de tineri integrați în activitate: 4. Materiale folosite: materiale naturale în proporție de 70%, constând în bumbac, in etc. Produse finite: șervețele de masă, fețe de masă, papuci de casă, șepci. Atelierul de caiete Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare și coordonare a mișcărilor; dezvoltarea gândirii coerente; dobândirea abilităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
programul șantierelor din timpul verii, apoi își puse în cap o șapcă de lucrător. Era îmbrăcat în haine de doc cafeniu, vestonul fiind prevăzut cu patru mari buzunare exterioare, prevăzute cu nasturi și clape, în loc de cămașă având un tricou de bumbac vărgat. Părea un mecanic. Arhitectul și constructorul aveau să meargă de dimineață la cimitirul Bellu, spre a pune la punct mausoleul lui Hagienuș. Contrar așteptărilor, în ce privește executarea însăși, orientalistul convenise a angaja lucrarea. Ioanide îi făcuse niște combinații avantajoase, deplasând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plată, ci dematerializată prin orificii. Rufărie, ciorapi, batiste erau legate cu panglici, și Ioanide zărise niște ciorapi ai lui Hergot uriași, lăbărțați, țesuți cu o infinită atenție de Erminia, obturați în locurile rupte printr-un grătar subtil de fire de bumbac. Ioanide mai constatase că Erminia nu lega nici un sentiment de jenă față de viața corporală a omului și de ceea ce sugerează, și nu fără uimire descoperise în noptiera din odăița rezervată lui o oală de noapte de porțelan acoperită cu un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numerarul nu joacă niciun rol, compania mergând până la a pune în circulație propria sa monedă), sistemul pus în practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție țărănească de culturi individuale (cafea, cacao, bumbac). Este vorba de o neadaptare născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe ori pe parcursul expunerii noastre. Această exploatare indirect forțată a palmierului natural este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
militar celor două soții) 40 000 Total 313 400 Toate acestea reprezintă 2 500 franci de persoană, 4 100 franci de adult (să amintim că Okelataka numără 124 persoane, 47 copii, 77 adulți: 25 bărbați, 48 femei). Numai venitul din bumbac în Republica Centrafricană cumula, în 1959, 5 000 franci per individ. Acest an 1960 se situează într-un moment de scădere maximă a venitului: într-adevăr, profitul monetar adus de palmierul natural dispare, nefiind încă înlocuit cu cel al cafelei, a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poată veni în număr mare. Noi deținem multe produse, de ce nu vin albii să muncească la noi în țară? Albii din comerț trebuie să vină. În apă avem pești, avem lemn în pădure, vânat, păsări. În celelalte țări au mei, bumbac, orez, și noi avem aceste lucruri aici, ei au albi, noi de ce nu avem? Acest fapt ne umple de furie. Opangault 134și Youlou 135 ne-au spus să votăm, și până în ziua de azi nu am primit nimic bun. Am
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
intervine în plus fără încetare între ele. Ascultați în fața tribunalului său reclamațiile perpetue ale unor industrii împotriva altora; priviți, de pildă, industriile care utilizează fierul plângându-se de protecția acordată fierului francez împotriva fierului străin; cele care utilizează inul sau bumbacul tors protestând împotriva protecției acordate inului francez, prin excluderea celui străin, și așa mai departe. Societatea (trebuia spus guvernul) se găsește deci în mod necesar amestecată în toate aceste lupte, în toate stânjenirile muncii; ea intervine în mod activ în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
produce în mod direct nimic din ceea ce îi este indispensabil vieții. Ea va trebui să își livreze munca unor oameni care sunt în măsură să îi furnizeze în schimb alimente și chiar materiale de muncă; cereale, fructe, legume, carne, lână, bumbac, piele, lemn etc. Interesul ei evident este ca piața unde se vând astfel de lucruri să fie cât mai întinsă posibil. Cu cât ea se va găsi în prezența unei mai mari abundențe de astfel de produse agricole, cu atât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cerul de deasupra, se prăvălește asupra mea, execut mai întîi câțiva "pași de rutină", schițez câteva piruete, două-trei salturi... Sânt îmbrăcat în "ginși" negri și un T-shirt negru peste care este aruncată neglijent, deschisă în față, o bluză alb-bej, din bumbac și in, cu mânecile mari și bufante. După ce consider că mi-am încheiat încălzirea, îmi scot bluza și o arunc, demonstrativ, provocator și dătător de speranță, în iarba din marginea scenei. Mă îndrept apoi, "cu mers de balerin", sugîndu-mi burta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ales fiindcă nici n-a contestat nimenea, în ședeță sau nemijlocit după ea, aclamațiunea. 6) Cei ce contestă alegerea din ședința primă n-o fac din bună - credință, căci în realitate nu se îndoiesc despre legalitatea ei. D-nul Ioniță Bumbac, ales în ședința primă de președinte nu prin vot secret ci prin aclamațiune, a primit condiționat prezidența pe care azi el și cu ai săi o contestă. Toată acățarea de formalitatea votului secret este numai o circumvențiune conștie și intențioasă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a susținea principiile ce le susținem; c) că direcțiunea literară a Junimei (școala Maiorescu) nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, și Societatea să decidă ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima verba! ale d-lui Ioniță Bumbac). Abstragînd de la cestiunea dacă idei emise cu bună credință pot fi tratate într-un mod brutal de oameni cari până azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea dreptul ca să se esprime atât de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauzele mărețe! Apelăm dară la naționalismul tuturor românilor, rugând pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate. Viena, în 14 iuniu 1871 V. Bumbac, m. p. vice-președinte Ioan Slavici, m. p. secretariu {EminescuOpIX 492} APEL Cătră junimea română Fraților! Nime nu e mai mult pătruns de ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare decât noi, pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena, Universitate. Viena, în 14 iuniu 1871 V. Bumbac, m. p. vice-președinte Ioan Slavici, m. p. secretariu {EminescuOpIX 492} APEL Cătră junimea română Fraților! Nime nu e mai mult pătruns de ideea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare decât noi, pentru al căror viitori serbarea va să aibă cele mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rezultatele serbării dacă amânăm serbarea pre anul viitori. Apelăm dară la zelul vostru național și vă provocăm: 1. A vă organiza în timpul cel mai scurt în comitetele filiale și a vă pune în corespondință cu comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate). 2. A vă da părerea față cu serbarea, și în special față cu modul în care doriți ca ea să se realizeze, ca așa serbarea să poată fi un act produs conform dorințelor comune ale junimei române. 3. A
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a eliberat Francia; Medicele au fost numele artelor; Șarlota a murit pentru binele comun: voi fiți surorile noastre! Apelăm la simțurile voastre naționale și vă rugăm ca să conlucrați în verice mod spre realizarea serbării - înștiințînd comitetul central din Viena (V. Bumbac, Universitate) despre nobilul sucurs. Vă rugăm în special: 1. Ca să binevoiți a face pentru fiecare țară română (Muntenia, Moldova, Bucovina, Transilvania, Crișana, Timișoara, Marmorosa și Besarabia) câte o flamură cu inscripțiunea: "Cultura e puterea popoarelor" - Junele române din (țara). {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a trămite comitatului central câte un esemplar din numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a aranja conform opiniunii publice. Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52. R: sa, lipsește 53. R: este numai un cuvânt 54. R
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numerile în care este ceva despre serbare. Numa așa vom fi în stare a aranja conform opiniunii publice. Rugăm deodat stimatele redacțiuni române de a sprijini cauza serbării. Comitetul 48. R: V. Bumbac Vice-președinte Ioan Slavici. secretar; A: Vice-președinte, V. Bumbac m. p. secretar, Ioan Slavici m. p. 49. R: manifeste 50. R: o. lipsește 51. R: națiunea română e îndestul de matură. 52. R: sa, lipsește 53. R: este numai un cuvânt 54. R: junimea română academică, și cu ea lipsește 55
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezentațiune 66. R: aceasta 67. R: nicidecum lipsește 68. R: ca 69. R: reprezentând sexul frumos al întregei românimi lipsește 70. R: Dacă toți voim, tot se va tace! 71. R: Viena 14 iunie 1871, Pentru comitatul central: Vice-președinte V. Bumbac, secretariu Ioan Slavici. SERBAREA DE LA PUTNA INTRU MEMORIA LUI ȘTEFAN CEL MARE Orice popor, pentru a se putea întări ș-a pune baza unei esistențe durabile, mai nainte de toate are trebuință neaparată de-o patrie, de un pământ de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul impropriu numit adămască. Nici vorbă ca cineva să mai țeasă pânză sau prosoape din fire de bumbac ori de in, din care părinții noștri aveau valuri împănate cu fire de busuioc, pentru o bună și îndelungată păstrare, sau să mai cultive inul și cânepa în vederea obținerii firelor atât de mult și de divers întrebuințate în gospodăria țărănească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au rămas după moartea lui Simion Mocanu”, incomplet păstrat, în care se reiau cele de mai sus și o sumă de lucruri de inventar cum sunt: sape, topor, ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]