2,586 matches
-
să ne gândim la votul politic, pentru a ne da seama de această diferență esențială. Burghezii votează masiv cu dreapta, iar excepțiile sunt doar rezultatul acțiunilor agenților atipici, aflați în ruptură cu mediul. Votul conservator este, oarecum, natural în raport cu condiția burgheză. În schimb, situația este cu totul alta în mediul muncitoresc, unde găsim, din punct de vedere electoral, toate voturile posibile, sau cazurile de absenteism. Dominații trebuie să ajungă, împotriva ideologiei dominante, la înțelegerea condiției lor sociale și a posibilității de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tezele despre egalitatea de șanse și despre societatea deschisă, permițând fiecăruia să se producă, decât de concepțiile despre exploatare și dominație. Nu este o întâmplare faptul că aceste teorii ale stratificării vorbesc mai degrabă despre elite, decât despre burghezie. Clasa burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
despre elite, decât despre burghezie. Clasa burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste, suficient de puternică în reprezentări pentru ca cei implicați să adopte ideea unei clase burgheze și a unei clase proletare antagonice, astăzi situația este mult schimbată. Prin efectul revenirii unei teorii, reculul teoretic și practic al marxismului, ca școală de gândire și corp de precepte de bază pentru partidele care își revendică aici originile, conduce
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în calitate de clasă. Nu în acest vocabular marxist, ci în realitatea discursului și practicilor ei. Cultul intimității ajunge pentru a pune în evidență faptul că această clasă se comportă ca și cum ar dori să-și afirme existența în ochii tuturor. Deși concepția burgheză despre societate nu este concepută în acești termeni, totuși, dincolo de reprezentări și denumiri, burghezia se afirmă ca un grup conștient de sine, de interesele sale esențiale și de solidaritățile fundamentale. Totuși, discursurile despre manageri, ca noi stăpâni ai economiei, apoi
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
clasă mobilizată Individualism și colectivism 142 Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie, 142 Clasele mijlocii: triumful individualismului, 143 Individualismul negativ al claselor populare, 144 Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale 147 Clasa burgheză astăzi 155 Repere bibliografice 155 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
numai în gama ocazional-minoră a lamentațiilor pe tema trecerii inexorabile și a pelerinajului la ruine), Memoriile criticului de la Sburătorul nu celebrează fuga de prezent și nu proclamă inutilitatea efortului individual, întoarcerea la primitivitate. Dimpotrivă, ca manifestare sui generis a culturii burgheze prin excelență, ele au fost compuse pentru a depune mărturie despre existența unei tradiții literare, completând cele șase volume ale Istoriei literaturii române contemporane cu galeria portretelor de scriitori care au intrat deja în istorie prin operele lor, portretele fiind
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care visa Lovinescu) pare a nu fi izbutit încă să producă, în spațiul românesc, o literatură și o ideologie. Astfel că finalul cărții dă glas unui scepticism radical (în răspăr cu ideologia burgheză a criticului modernist), care pune sub semnul îndoielii capacitatea creatorului român de a scrie roman. Dar Lovinescu nu voia să rămână un scriitor oarecare... Din acest motiv, capitolul ultim merită, cred, mai multă atenție. După intermezzo-ul critic, în care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră loc, atâția ani la rând, ședințele de cenaclu fapt ce va fi contribuit, suplimentar, la accentuarea "emoției" invocate. În consecință, despărțirea de soție și de copil, ce a condus la destrămarea iluziei fericirii burgheze, e resimțită ca un sacrificiu dureros pe altarul creației, al scrisului activitate solitară având ca resort, în opinia criticului, un profund sentiment de insatisfacție, de frustrare și, în cazul creatorului român, chiar de resentiment 98. Nu întâmplător, romanele din ciclul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în loc să scrie Luceafărul (așa urma să se intituleze ultima parte a "trilogiei" închinate lui Eminescu), Lovinescu se întoarce iarăși la Bizu, personaj în care îi place să se regăsească, scriindu-(ș)i, de data aceasta până la capăt, povestea o poveste "burgheză", despre oameni obișnuiți, care nu caută în amor suferința, pasiunea bolnăvicioasă, ci fericirea domestică, liniștea și confortul sufletesc. Înțelegând că și el e un om obișnuit, cu suflet conjugal, burghez, fără apetit pentru aventură, și nu un "inhibit sexual" (precum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dinafară, poate cu excepția bucovinenilor. V. N.: Pe de altă parte, să ne uităm nițel la perioada cam de 100 de ani, cam între 1850 și 1940. Bunăoară, vizitez câteodată un oraș mijlociu provincial din Franța, mă uit la casele lor burgheze și mă gândesc: "Stai, domnule, că aici găsesc ceva asemăn-are cu anumite case sau anumite străzi, pe care eu le consider foarte românești, din Vechiul Regat". Conchid că o anumită influență pozitivă tot s-a exercitat. Este un gen de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Cosmopolitismul este considerat o filială a ideilor occidentale care înlocuiesc specificul național și forța autohtonă de creație. El trebuie transformat, astfel încât să convină spiritului militant și combativ al noilor credințe. Redefinirea societății presupune revoluție culturală și eliminarea intelectualității, a valorilor burgheze, a elitismului moștenit, presupune constituirea proletariatului și a elitei profesionale din membrii partidului, doritori de afirmare și progres. Omul nou se naște din teroare și forță, atașat necondiționat partidului, lipsit de convingeri și spirit. Recenta orânduire exclude din Academia Română aproximativ
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
date unor neînregistrați, necalificați sau apocrifi. Transferând ficțiunea în realitate, dorința de schimbare a capului reflectă disprețul față de regimul comunist ce-i consideră pe intelectuali o categorie specială a dușmanului de clasă. Intelectualii reprezentă, la începutul regimului, cultura și știința burgheză, fiind doar parțial corespunzători țelurilor economice sau culturale ale ideologiei comuniste. O parte a intelectualității aderă foarte repede la noua dogmă, pe când cealaltă parte își susține ura, disprețul și superioritatea, motiv pentru care este aproape exterminată: între anii 1949 și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
reconstituirea evenimentelor, la alcătuirea unei istorii și a unei tipologii a exilului. Ceea ce și face, mai mult sau mai puțin intenționat, exhaustiv sau științific, așezând câteva sute de portrete în galeria de personaje. Redefinirea societății după 1947 înseamnă eliminarea valorilor burgheze, a elitei intelectuale și înlocuirea lor cu proletarii socialiști. În noua conjunctură, intelectualii au două posibilități: să susțină partidul sau să se ascundă. Inițial, majoritatea intelectualilor opune rezistență. Cei care susțin regimul sunt înscriși pe listele membrilor de partid și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unor personaje caracterizate complex, drama reliefează în mod pregnant noțiunea de „dramatism“, fiindcă „im plică în mod necesar confruntarea polemică, lupta“ (Adrian Marino, Dicționar de idei literare). - În accepția modernă a cuvântului, drama sa configurat în sec. al XVIIIlea („drama burgheză“ ilustrată de Diderot și de Lessing), dar șia aflat strălucirea în epoca romanticilor. Aceștia au creat drama istorică și drama sentimentală, ca reacție la rigorile esteticii clasicismului impuse în teatru încă din vremea Renașterii. În prefața la Cromwell, Victor Hugo
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tragedia și comedia, drama și-a creat cea mai bogată paradigmă tematică și estetică, de la drama religioasă a Evului Mediu la cea istorică sau morală, de la drama de idei la drama mitică ori poetică, de la drama romantică, la cea realistă (burgheză) sau modernă - simbolistă, expresionistă, existenția listă, absurdă etc. - În literatura română, primele drame sunt istorice și au fost scrise de B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra, prima dramă românească, publicată în 1867), V. Alecsandri, B. Șt. Delavrancea, Al. Davila, N. Iorga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a denunțat ca fiind un "menșevic care se înhăitase cu criminalii de război și capitaliștii". Gheorghiu-Dej considera îndreptățită demiterea lui Pătrășcanu, care devenise, după părerea sa, "o victimă a ideologiei burgheze" și "se îndepărtase de mase"415. Funcția de ministru al Justiției fusese preluată de către Avram Bunaciu, un comunist "fanatic"416. Această epurare, la care se adăugau preocuparea pentru apropiatele alegeri și obișnuita indiferență a Bucureștiului față de încălcările Tratatului l-au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai putea face nimic în cazul unei rupturi majore între București și Moscova. Aceasta ar fi putut duce la izolarea României de Europa de Est. Alți opozanți se temeau de efectul pe care l-ar fi putut avea expunerea României la "decadența burgheză". Gheorghiu-Dej se bucura, în schimb, atît de sprijinul lui Maurer și Gaston-Marin, cît și al altor lideri din partid, printre care Ceaușescu, Bîrlădeanu, Stoica și Bodnăraș 1103. La sfîrșitul lunii aprilie, Gaston-Marin terminase o "listă de cumpărături" cu instalațiile pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
studenți de la Colegiul Stanislas din Paris, grupați în jurul lui Marc Sangnier (1873-1950): Cercul Catolic " la Crypte" căuta, între anii 1893-1896, mijloacele de a concilia credința și societatea modernă. Astfel a apărut în 1894 revista Le Sillon. Provenind dintr-o familie burgheză, admis la politehnică, locotenent de excepție, Marc Sangnier va demisiona din armată pentru a-și oferi averea și timpul apostolatului social. Șef carismatic, el era un luptător entuziast, plin de căldură, tribun de o mare elocvență, știind să imprime numeroaselor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de comuniști apărând discordia și lupta pentru putere. Alexei Memei arată că aripa comuniștilor români era sprijinită de gruparea comuniștilor români fugiți la Moscova și care, culmea, încă mai credeau că moldovenii sunt români, că trebuie să lupte împotriva României burgheze ca români. Din punctul de vedere al românilor moscoviți, RASSM trebuia să fie "baza României sovietice". Celorlalți li se inoculase deja convingerea că basarabenii nu sunt români, ci o naționalitate de stirpe slavă, conform teoriei moldovenismului. Ciudățenia e că românii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din Norvegia. 28 GÂNDITORUL SINGURATIC El ajunsese la concluzia că numai dacă va întrerupe pe deplin contactul cu o ambianță în care se cultiva subtilitatea sofistică, o virtuozitate intelectuală ostentativă, dacă se va desprinde de stereotipiile și distracțiile unei vieți burgheze, va putea înfăptui o operă autentică. Lui Pinsent i-a spus că nu există ceva demn de atenție între a înfăptui o operă mare și a nu face practic nimic.20 Într-o scrisoare din 19 octombrie 1913 către Lucy
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unui om din mediul social căruia îi aparținea familia lui. Mult timp a purtat vechea lui haină militară. Părăsise casa și societatea familiei. Se simțea mai aproape de Engelmann și de unii dintre camarazii săi din prizonierat. Ruptura deplină cu viața burgheză o va consfinți prin două decizii: donează întreaga moștenire care îi revenea din partea tatălui 48 surorilor Hermine și Helene și fratelui Paul; renunță la studii și la cariera academică, acea carieră care se întrevedea înainte de război. Încă în septembrie 1919
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Olav Amos and Rolf Larsen, „Ludwig Wittgenstein in Norway 1913-1950“, în (ed.) F. A. Flowers III, op. cit., p. 235. 22 Părerea lui Monk este că ceea ce a urmărit, între altele, Wittgenstein izolându-se în Norvegia a fost eliberarea de constrângerile vieții burgheze la Viena sau la Cambridge. „Repulsia lui față de această viață privea în parte superficialitatea 102 GÂNDITORUL SINGURATIC raporturilor omenești, în parte însă conflictul insuportabil în care cădea el între tendința de adaptare și de apărare.“ (R. Monk, op. cit., pp. 110-111
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
850 și, respectiv, 8 în Franța. Folosirea aparatelor electrocasnice a rămas multă vreme asociată luxului în Franța: chiar și în 1954, numai 7% din totalul familiilor aveau un frigider. Faza I a creat un consum de masă limitat, cu dominantă burgheză 5. O triplă invenție: marca fabricii, ambalajul și publicitateatc "O triplă invenție \: marca fabricii, ambalajul și publicitatea" Dezvoltând producția de masă, faza I a inventat atât marketingul de masă, cât și consumatorul modern. Până prin anii 1880, produsele erau anonime, vândute
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
închinat satisfacțiilor private, noutăților și divertismentului: tot atâtea fenomene constitutive ale fazei II în ansamblul ei. Odată cu economia de consum de masă și cu ridicarea nivelului de trai care marchează cei „Treizeci de Ani Glorioși” (1945-1975), nu doar niște minorități burgheze, ci majoritatea populației dispune de o „putere de cumpărare discreționară”, de un venit depășind minimul necesar pentru satisfacerea necesităților stricte. A cumpăra ceea ce procură plăcere, și nu doar lucrurile de care ai nevoie a încetat să mai fie apanajul păturilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de masă a fost edificată prin renunțarea la comportamentele tradiționale, prin ruinarea normelor puritane, prin abandonarea culturilor țărănești și muncitorești. În secolul al XIX-lea, marile magazine au inventat „shoppingul” ca nouă ocupație distractivă și au creat în sânul claselor burgheze nevoia irezistibilă de a consuma. Mai târziu, celebra formulă a lui Ford „five dollars day” a fost gândită ca o posibilitate pentru muncitor de a accede la statutul de consumator modern. În anii 1920, publicitatea din Statele Unite și-a propus
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]