1,270 matches
-
aproape trei ore, pe același subiect, în regia lui Constantin Vaeni, scenariul Eugen Mandric, în rolul titular Victor Rebengiuc. Dacă în Mihai Viteazul deformarea în scop propagandistic a istoriei era realizată de multe ori prin omisiuni, minimalizări sau magnificări, în Buzduganul cu trei peceți se trece la propagandă neagră, prin introducerea de falsuri. Componenta religioasă puternică a personalității lui Mihai este, așa cum am arătat, trecută sub tăcere în scenariul lui Popovici. Eugen Mandric, în schimb, îl pune pe voievod să nege
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față, pentru ca, odată și odată, să rămână în față, pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Beasts and Children) (1971) 188 Blow‑Up (1966) 178, 188 Brigada lui Ionuț (1954) 61, 68-69, 76, 91 Buletin de București (1983) 234, 247 Bulevardul romului (Boulevard du rhum) (1971) 188 Bună seara, Irina (1980) 244 Burebista (1980) 192, 248 Buzduganul cu trei peceți (1977) 192, 197-198, 224, 226 C Calculatorul mărturisește (1982) 234, 247 Cale liberă (1987) 234, 244 Camera albă (1964) 162 Canarul și viscolul (1970) 111, 139, 193, 240 Capcana (1974) 191, 193 Cartierul veseliei (1965) 111, 115
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Numeroase recenzii prezintă cărți de Ștefan Zeletin, Ion Marin Sadoveanu, Al. Popescu-Telega, Zaharia Stancu, Ernst Neumann, André Gide. Versurile, în general de factură tradiționalista, îi au că autori pe V. Voiculescu, Ion Pillat, Aron Cotruș, George Murnu, N.I. Herescu, Ion Buzdugan. De altfel, lui V. Voiculescu îi este dedicat și ultimul număr al P., care include un eseu de N.I. Herescu, urmat de un grupaj din lirica voiculesciană, cu unele poeme inedite. Sunt de amintit, de asemenea, mai multe însemnări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288844_a_290173]
-
cunoaște dilatări și comprimări; - este vag exprimat: „pe la prânz”; „tare demult” etc.; Spațiul, este la fel ca și timpul; - în basm se anulează timpul, spațiul (ca și numele, dimensiunile); - deci, tot ceea ce coordonează realitatea. Existența unor obiecte de luptă (paloș, buzdugan, sabie, spadă etc.) în care, de regulă, se ascunde și o putere magică; - alte obiecte fermecate: măr, ușă, fluier, heie, perie etc.; - obiecte „fermecătoare”, „prețioase”: castele de aur, păr de aur, pădure de argint, de cristal, etc.; - natura ajută binele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
face în așa fel, încât drama să fie rezultatul unei ciocniri autentice; ciocnirea ascute stările conflictuale până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie, reală sau istorică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care se confrunta societatea, să contribuie la educarea spirituală a cititorilor și la răspândirea cunoștințelor practice. Orientării iluministe îi era subordonată activitatea de popularizare a literaturii artistice și a folclorului. Aici publică versuri originale și înregistrări de cântece populare Ion Buzdugan, Mihail Minciună, Gheorghe Năsturaș, Teodor Păduraru, Pan Halippa, Tudose Roman, Toader Mălai, Iulian Friptu ș.a. Se încadrau în orientarea generală a ziarului unele scrieri selectate din clasici (Anton Pann, Al. Donici, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, I. Creangă, M. Eminescu), precum și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
reproduse, de asemenea, versuri de Al. Mateevici. Din august 1914 C.m. a editat un supliment cu același titlu, care avea în atenție tot mai buna cunoaștere a literaturii române, problema limbii române; aici și-au văzut apărute primele versuri I. Buzdugan (sub pseudonimul Nică Românaș), I. Friptu, Pan Vicol și au fost găzduite traduceri din A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, A. Fet, I. S. Turgheniev, A. N. Tolstoi, S. Nadson, Vl. Korolenko, A. P. Cehov, V. Hugo, Maupassant, A. Daudet, Fr. Schiller
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
de cărți, reviste și ziare, cronică teatrală, studii critice literare semnează colaboratori precum: C. Mândru, Gh. Preda, Petru T. Gâdei, Gr. Veja, I. Manta‐Roșie, George Ponetti, Virgil N. Duiculescu, Const Crișan, C.D. Mitrescu, Kostel Dimitriu, G. Tuto veanu, Cornelia Buzdugan, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte ș.a.‐ profesori și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu”. * Învinovățirea că Freamătul Literar ar fi o preluare a celuilalt „Freamătul” de la 1911 - 1912 nu‐i luată în seamă, nefiind esențială. Costel Dimitriu, se pare, că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă, Victor Ion Popa, Const. Găvan, Grigore Veja, Traian Condoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tud or Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Ba covia. Nu trebuie omiși nici mai tinerii George Nedelea, Vasile Damaschin, Mircea Pavelescu, Ștefan Cosma, G.G. Ursu, Gh. Ioniță și alții. * Tot în „Discuții literare” dar în nr. 2 din „Scrisul nostru” G. Tutoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
BASARABIA LITERARĂ, supliment săptămânal al ziarului „Basarabia” (1941-1944), care a apărut la Chișinău între 6 aprilie 1942 și 10 februarie 1944. Revista publică poezii, proză, articole de istorie literară, amintiri ș.a. Colaborează cu versuri G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
putut să permită „libera circulație a valorilor europene (culturale și materiale) în România”, cultura națională fiind „doar o varietate a culturii generale”. Revista tipărește proză semnată de Jean Bart, Victor Crăsescu, Paul Bujor, Spiridon Popescu și versuri de C. Z. Buzdugan și Radu D. Rosetti. Aici G. Ibrăileanu reintră în publicistică, cu articolul Câteva considerații asupra spiritului critic în istoria culturii române (1/1905), capitol din viitorul studiu Spiritul critic în cultura românească. În alt articol, Doi critici și mai mulți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286587_a_287916]
-
nu sunt nici pentru ei numai iac-așa, o pișcătură, ca să zici că nu-ți pasă. După multă cioroboreală s-au înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii și să-i toace cu buzduganul în cap ca nici "hâc!" să nu mai zică. Omul însă, trecut acum prin multe, a tras cu urechea, și cuminte, cum se făcuse, a luat troaca de la porci și-a pus-o în locul lui în pat, iară el s-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu, un bici și o șa, toate colbăite, sfarogite și vechi ca pământul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină, și se apucă de le grijește bine și le pune deoparte. Pe urmă umple o tava cu jăratic, se duce cu dânsa la herghelie și o pune jos între cai. Și atunci, numai iaca ce iese
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru copii, suport de curs ID) (e) "Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. Și, prin dreptul podului, numai iaca îi iese și lui ursul înainte, mornăind înfricoșat. Calul atunci dă năvală asupra ursului, și fiul craiului, ridicând buzduganul să dea, numai iaca ce aude glas de om zicând: Dragul tatei, nu da, că eu sunt. Atunci fiul craiului descalecă, și tată-său, cuprinzându-l în brațe, îl sărută și-i zice: Fătul meu, bun tovarăș ți-ai ales
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în acele vremuri. Tăblița 41 spune ce a pățit un comandant de oaste cam focos, care a în-călcat tradiția căsătoriei, s-a supărat foc și a hotărît să se răscoale împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcției de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soția Lia și este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe. A zăcut pînă la sărbătorile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion Moldoveanu, Al. Moldoveanu, D. Iov, D. Gherghinescu-Vania, Ionel Manițiu, Ion Buzdugan, George Drumur, Iulian Vesper, Emil Micu, Petru Homoceanu, Horia Bottea, Emil Manu, G. St. Cazacu, Dem. Gh. Nolla, Ion Oana, Georg Unter, Radu Teculescu, Petre Frânculescu, I. Al. Bran-Lemeny, G. Cobzalău, Ionel Maxim, Octav Sargețiu, Dinu Ianculescu, Pompiliu Preda, Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
scrie articolul Poetul Barbu Paris Mumuleanu - bard al anului 1821 (2/1921), același număr conținând și poemul La țară al Adei Negri, tradus de Al. Vlahuță. Se semnalează plachete de versuri semnate de Emil Bărbulescu, L. Leoneanu, Lucian Costin, Ion Buzdugan. Emil Bărbulescu recenzează romanul lui N. Batzaria Sărmana Léila și volumul de schițe și nuvele Chipuri de ceară de Ion Agârbiceanu. Este prezentată și o carte a lui Al. Popescu-Telega, Prozatori spanioli contemporani. Istoria literară este bine reprezentată. Se retipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de documentare și orientare bibliografică”, „Cărți și reviste”, „Cronica științifică”, „Școală, educație, pedagogie”. Colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, N. Iorga, Ion Buzdugan, Horia Petra-Petrescu, I. Constantinescu-Delabaia, Alice Soare, V. Popa-Măceșanu, Ion Sân-Georgiu, George Dumitrescu, G. Breazu-Ulmu, George Vâlsan, G. Tutoveanu. Sunt reluate, pentru frumusețea și forța expresiei, poeme tipărite anterior de I. Pillat (Poetul), V. Voiculescu (Cântec alb), Gr. Periețeanu (Psalmul valurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Th. M. Stoenescu, Cornelia din Moldova, Gheorghe din Moldova, Mircea Demetriade, H. G. Lecca, I. C. Săvescu, Fl. I. Becescu, Al. I. Șonțu, G. Gr. Caïr, S. Ivanovici, N. Țincu, G. Demetrescu-Mugur, Iuliu Dragomirescu, A. Vojen, G. T. Buzdugan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Panait Cerna și I. Minulescu. În mai multe numere G. Coșbuc comentează la zicale și datini populare și alte scrieri în proză. Se tipăresc și scrieri de B. Delavrancea, T. V. Ștefanelli, Al. Macedonski, I. Adam (sub pseudonimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
Muzeul județean, 1991; Ionel Bejenaru, "Din istoria presei botoșănene: Săptămâna (1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea de pe dealul Botoșanca (comuna Roma, jud. Botoșani)", în Hierasus, 1988, nr. 7-8 (1989), pp. 269-280; Aristotel Crâșmaru, " Încă o așezare cucuteniană din faza A-B descoperită pe teritoriul comunei Drăgușeni-Botoșani", în Hierasus
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Maria Putoianca (1892), Bătălia de la Călugăreni (1894), Junețea lui Mihai Viteazul (1895), Mihai Viteazul și călăul (1895) ș.a., ori Războiul pentru Independență din 1877, „exploatat” în Amazoana de la Rahova (1879), Prizonierul român de la Plevna (1879), Santinela de la Grivița (1889), Căpitan Buzdugan (1890), Primul rănit (1890), Botezul de sânge (1892), Peneș Curcanul (1892), Sora de caritate (1892) ș.a., sunt percepute în cheie elementar patriotică și moralizatoare, poligraful fabricând foiletonistic intrigi, personaje, întâmplări. O faimă specială i-au adus lui P. ciclurile care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
1881; Moartea lui Bujor haiducul, București, 1882; Bujor haiducul, București, 1882; Codreanu haiducul, București, 1882; Meșterul Manole sau Fundarea monastirei Curții de Argeș, București, 1882; Constantin Brâncoveanu, București, 1885; Fata de la Cozia, București, 1887; Santinela de la Grivița, București, 1889; Căpitan Buzdugan, București, 1890; Primul rănit, București, 1890; Botezul de sânge, București, 1892; Maria Putoianca, Brașov, 1892; Peneș Curcanul, București, 1892; Războiul dintre haiduci și ruși, București, 1892; Sora de caritate, București, 1892; Radu Anghel, I-II, București, 1893; Bătălia de la Călugăreni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288938_a_290267]
-
cu anul 1881, medalia comunică, cu o anume doză de subtilitate, mesajul că Proclamarea Regatului a fost posibilă ca urmare a obținerii Independenței. Aceasta nu ne îndreptățește să o considerăm drept medalie a Independenței cum de altfel fac autorii George Buzdugan și Gh. Niculiță. „Vinovat” pentru confuzie este, credem, eminentul gravor Wilhelm Kullrich, care realizează cu măiestrie și migală impresionante scene, ușor intuitibile din Războiul de Independență, care le domină pe cele ce sugerează Proclamarea Regatului, dar și receptarea noastră cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]