56,840 matches
-
Caragiale, veșnicul, deși, poate, nu e chiar veșnic - la fel ca orice autor mare își poate schimba "fața", fără să piardă prea mult. Noi însă continuăm să-l privim ca pe un nea Mitică. Celelalte două "atacuri" canonice vin din cîmp socioistoric. Trebuie descoperită tradiția scriitoarelor. Femeia, genul ignorat, va modifica radical canonul. Așa spera Nemoianu atunci. Astăzi, sîntem încă foarte la început cu acest tip de reformă a canonului. Mișcarea feministă este încă aproape inexistentă. Lucrările de teorie întîrzie să
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
merge, repede și fără greș, de-a-ndărătelea. Eliberată de respectul factice față de forme și formule, le cultivă, provocator, pe cele ce-i convin. Exotismul (formal luat peste picior) o atrage ca o patrie pierdută ori ca una doar virtuală, ceea ce, în cîmpul sensibilității, este echivalent: "Fiorduri zgîrcite cu dinți cenușii/ Dînd nopților oarbe dureri sidefii" (În amintirea căpitanului Roberto). Ca și: " De n-ar fi pustiu în ținutul Puerto/ De n-ar fi băut căpitanul Roberto/ De n-ar fi plesnit inocența
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
un tren cum e România, nu poți trage semnalul de alarmă pentru că într-un compartiment cîțiva cetățeni au idei excentrice, iar cel mai cu moț dintre ei iese pe culoar și le povestește. Obiceiul de a opri România în plin cîmp, fiindcă în tren se află pasageri suspecți, e mult mai grav în consecințe decît ce spun unii cetățeni în mișcarea trenului. Dl Sabin Gherman, despre care lumea începuse să uite, a anunțat zilele trecute că vrea să facă un partid
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit trebuințelor lor"; în ediția din 1996 a dispărut totuși o tipică sintagmă a limbii de lemn - a fi în producție "= a lucra într-un anumit domeniu de activitate; a fi în cîmpul muncii" (DEX 1975). E drept însă că dicționarele cuprind și alte subsensuri; unul din acestea e formulat, tot în DEX, ca "a realiza un profit, un venit". De fapt, în intensa folosire a familiei lexicale a producției se percep două
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă de altfel, în domeniul dat, concurența între mai multe cîmpuri lexicale din care s-a extras terminologia eufemistică: lexicul industrial (a produce), cel birocratic (a rezolva) și cel al spectacolului (a executa, număr) sînt preferate din interior, intrînd în concurență cu interpretarea tradițională - predominant exterioară - în termeni comerciali. Zona lexicului
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a fost somn/ Iartă-mi îngere auzul rigid/ Ca gîtul unui lup, cînd nu mă întorn.// Înnoptez într-un cort de petale/ Moartea mă așteaptă ca aerul afară/ Pe o insulă de untdelemn
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
ancestral. În Herța VI Fundoianu scria evocator despre viața sa de copil: Seara, un murmur negru creștea din sinagogi:/ Cereau desigur - altfel ai fi voit să rogi -/ ca să-i ferească Cerul cum le-a ferit strămoșii/ de panica adusă din cîmpurile roșii./ Deodată, după geamuri se aprindeau făclii;/ o umbră liniștită intra în prăvălii/ prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă./ Tăcerea de salină încremenea în casă/ și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa./ Bunicul între flăcări de sfeșnic se ruga
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul întrebării
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
de joc. Cîștigul constă în puterea ficțiunii susținute de o astfel de idee. "Lipsă de angajament" la Ecovoiu ar însemna: alcătuirea unor povești fără un mesaj care să treacă dincolo de text, neaderarea la vreo modă literară, lipsa de relevanță în cîmpul inovației literare. Același stil predomină și în culegerea de povestiri Cei trei copii-Mozart. Tonul lejer, invenția totală, cu o putere de sugestie infinită. Cartea este un mic șir de parabole, unele atingînd serios latura SF. Însă un SF care amintește
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
Rămășițele zilei) sau "îmi port umbra așa ca un cer părăsit unde ploaia/ sapă adânc. mușcat de ger trupul meu bântuie zile și nopți" (Jurnal: ziua a șaptea) și încă "aici unde am casă îmi închipui femeia/ ca pe un câmp de urzici unde în fiecare zi/ mă plimb desculț ca un rege hitit." (Flori roșii). Radu Florescu - Negru transparent, Editura Timpul, Iași, 2001, 64 p., preț nemenționat. Poemul și politica " Dilema majoră de azi pentru un poet: a alege între
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma ușor în ofense, în insulte, producînd o extindere a agresivității cotidiene. Uneori se constată acumularea mai multor "cuvinte ironice" în anumite cîmpuri lexicale sau serii sinonimice. Una dintre aceste zone semantice mi se pare a fi cea a copilului - considerat nu atât din punctul de vedere al vîrstei ("defectul" de imaturitate), cît din acela al raportului familial, al atitudinii părinților (vina alintului
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
pînă la personajele lui Dostoievski și eroii kafkieni; faptul că nu admite existența unei fisuri propriu-zise între concepția antică și cea creștină asupra "vinei tragice"și nici între acestea și viziunea modernă, îi permite să se miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să identifice în fenomenul tragic o constantă a spiritului uman. Revenind la analiza Cărții lui Iov, căreia Mircea Ciobanu i-a consacrat, de asemenea, pagini de
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
Pavel Șușară Pus în fața criticii necruțătoare a consilierului municipal și exilat de pe Cîmpul tineretului încă înainte de a se fi instalat acolo, simpozionul de la Cărbunari s-a desfășurat tot la... Cărbunari. De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci debutanți, ci doar patru: Mircea
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
în plan universal și atemporal. Altminteri n-ar încăpea niciodată pe aceeași listă atît Nabokov, cît și Milton. Un asemenea criteriu depinde însă de autonomia domeniului de aplicare - literatura în cazul nostru - pentru că autonomia garantează un fel de opacitate a cîmpului, îl închide influențelor din exterior și implicit elimină tocmai acei factori contingenți (ideologie, politică etc.). Dar această închidere are dezavantaje importante, printre care faptul că o literatură precum cea română, nefavorizată tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
acest an, la cea de-a patra sa ediției, încheiată cu puțină vreme în urmă, simpozionul de la Baia Mare, mai exact de la Cărbunari, urma, la propunerea și la cererea unei importante părți din comunitatea culturală a zonei, să se desfășoare pe Cîmpul tineretului din Baia Mare, un spațiu acum cvasiviran, vecin cu un teatru de vară abandonat și cu un muzeu etnografic în stare de paragină și el. Proiectul lui Victor Florean era nu numai să dea cîmpului un sens cultural și să
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
zonei, să se desfășoare pe Cîmpul tineretului din Baia Mare, un spațiu acum cvasiviran, vecin cu un teatru de vară abandonat și cu un muzeu etnografic în stare de paragină și el. Proiectul lui Victor Florean era nu numai să dea cîmpului un sens cultural și să-l salubrizeze fizic, ci și să recupereze, tot pentru o funcție culturală, clădirea fostului teatru și să restaureze casele din muzeul etnografic. Deși unui om normal această intenție i s-ar fi părut un act
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
Victor Florean, în calitatea lui de patron și nu de funcționar public, și ce soartă au avut lucrările care n-au fost demne să se așeze pe actuala toloacă din Baia Mare numită, cu mult romantism și cu tot atîta imaginație, Cîmpul tineretului.
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
decît o perfecțiune în ordinea negativă! Iubesc prea mult lucrurile care se nasc și mor, pentru a mă înțelege prea bine cu ea". Dar nu numai pe sfinți îi contesta tînărul Cioran (avea, în 1937, 28 de ani). În același cîmp de observație negativă a intrat chiar și ideea de dumnezeire și divinitate. Nu crede nimeni în Dumnezeu, cugeta autorul nostru, decît pentru a evita monologul chinuitor al singurătății. Ne-am putea adresa altcuiva? El pare bucuros de orice dialog și
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
alegerilor, responsabilitatea ministerială, suveranitatea poporului", adică fraze învățate "într-un sfert de ceas și care-l ridică pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
academic. Valorile și atitudinile fundamentale continuă să unească ambele categorii, doar strategiile lor politice diferă. Unii cred că trebuie să practice îngăduința sau disprețul olimpian dintr-o poziție de exterioritate și superioritate, alții înțeleg să lupte pentru propriile privilegii dinăuntru cîmpului politic, unde se află pentru a exercita o continuă presiune simbolică asupra unor politicieni pe care îi consideră prin definiție limitați și inculți." Simbolică și poate amendabilă e și generalizarea lui Caius Dobrescu, ca și stropul de rea credință atunci
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime. Sondajele în cîmpul crizei și al traumei, pe care Coe le practică dezinvolt, cu alură și aplomb de clinician, apropie The Rotters' Club de cartea din care prezentăm în aceste pagini un fragment, conferindu-i ținută și stil. The House of Sleep (Casa
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
atît sub unghiul unui ethos în suferință, într-o vreme a versatilității și a tranzacțiilor de conștiință prin excelență, cît și sub cel al semnificației sale specifice, care nu poate fi eliminată de nici un soi de edict teoretizant, nici măcar din cîmpul criticii literare, fără riscul ca aceasta să-și uite menirea ori să sucombe. Propozițiile lui E. Lovinescu ne pot iarăși călăuzi: ,, Întreaga critică actuală este (...) estetică, adică maioresciană. Nu ajunge însă de "a fi"; îi trebuie să aibă și conștiința
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
fel de structură geometrică orientată spre un punct central, spre un nucleu ale cărui reverberații spirituale nu erau greu de perceput, chiar și la o lectură a intențiilor. Conservîndu-și perfect aceste date constitutive, Ghilduș face acum și pasul către acel cîmp de semnificații care, de obicei, este dincolo de substanță și mai mereu exterior obiectului. El face acum acest pas, dar nu îl face în afara substanței și nici în afara obiectelor, ci, în mod surprinzător, tocmai înlăuntrul cestora. Pentru că proba esențială de inteligență
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
un fel sau altul, defavorizate, acest lucru sa fie recunoscut, analizat și corectat. Nu filosofii, misogini sau nu, se află sub lupa cercetătoarei australiene, ci teoriile filosofice care, în timp, s-au dovedit de mare importanță în restructurările succesive ale cîmpului de valori recunoscute de societate: "Studiul nu se ocupă cu influența simplei prejudecăți personale (conștientă sau inconștientă). El este mai degrabă interesat în a explora dacă există o prejudecată culturală la adresa femeilor, care predomină în chiar formarea categoriilor fundamentale de
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
acum mult mai vivace (repede, mai repede). Tempoul, fluența, timbralizările, lirismul instrumental au altă alură. Schubert nu și-ar fi putut asculta decât lăuntric, eventual, o astfel de tălmăcire. În alb și negru, sumbru și luminos (jocul armoniilor!), lansare către câmpuri sonore ascunse pe atunci simțului muzical comun, așa cum și-a fixat Schubert proiectul în cea de a treia piesă. Cu Mihaela Ursuleasa suntem într-un climat de comunicare în care nu mai este timp pentru a considera, la adevărata lui
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]