630,907 matches
-
Ca toți marii scriitori, Joyce și-a ales modul de a fi neînțeles în timpul vieții pentru a fi interpretat la nesfârșit după moarte..." Stratul de limbaj pornografic din Ulysses e datorat Norei. Dar Nora nu i-a citit cărțile. însă, când sicriul lui a fost coborât în groapă, a strigat: "Jim, ce frumos ești!" Sollers, în traducerea fermecătoare a lui Dinu Flămând, e un vrăjitor care învie. Philippe Sollers, Războiul gustului. Traducere de Dinu Flămând. Editura Polirom, 2002. ...fiindcă Joyce scandase
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
și măsurători din satelit, există poliție și servicii secrete, mijloace de manipulare a opiniilor... Există, în sfârșit, teama de luare cu asalt a aeroporturilor, intrarea cu forța în hotelurile rămase fără turiști (ironie al adresa așa-zisei revoluții din 1974, când clădirile mai de seamă din Portugalia au fost ocupate de "revoluționari"), există mai ales vânătoarea oarbă, fără sens a celor patru inși "premonitori", capabilă în orice moment să transforme solii în inamici. Povestea celor patru, căutarea lor reciprocă, regăsirea lor
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
ceea ce se întîmplă între ei în termeni care evocă mai degrabă un puber traumatizat de "primul contact" decît un bărbat cu experiență. Ni se vorbește despre "balta orgasmului ei, care clipocea în timpul actului sexual (dar pe ea n-o deranja) cînd stătea deasupra mea", despre "știința limbii introduse adînc în gura mea" care "ca și prima oară cînd ne-am sărutat, mă sperie" etc.; ni se explică pe un ton de scuză că sexul oral, între parteneri care se iubesc, poate
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
decît un bărbat cu experiență. Ni se vorbește despre "balta orgasmului ei, care clipocea în timpul actului sexual (dar pe ea n-o deranja) cînd stătea deasupra mea", despre "știința limbii introduse adînc în gura mea" care "ca și prima oară cînd ne-am sărutat, mă sperie" etc.; ni se explică pe un ton de scuză că sexul oral, între parteneri care se iubesc, poate să nu provoace scîrbă - asta în condițiile în care același "experimentat" Ghe crede că a performa acest
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
scîrbă - asta în condițiile în care același "experimentat" Ghe crede că a performa acest tip de act sexual... asupra unei femei se poate numi "felație" (e drept că tot între ghilimele, în text). Passons. Să consemnăm și reacția lui Ghe cînd află că parfumul pe care Marta îl folosește este Pret-a-porter: "Sunt uluit, ea nu vine dintr-o familie modestă, totuși, cum de-și permite un asemenea parfum de lux?"; și încă: "Mă întreb iar, cu inima strînsă: oare cu cine
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
n-ar fi plin, Iliescu se dedă la un alt gen de �umanitarisme". Dacă Năstase e o mamă universală, Iliescu e tatăl celor care, în decembrie 1989, au tras fără milă în copii. De ce n-o fi Ion Iliescu �umanitar" când vine vorba de oamenii cinstiți, și nu de asasini? Era chiar urgența-urgențelor să-i elibereze pe Constantin Rotaru, Ion Păun și Constantin Gheorghe, ofițerii care în decembrie 1989, au asasinat cu sânge rece timișorenii aflați în zona cazărmii din Calea
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
Ioana Pârvulescu Pentru scriitori, inconfortul nemuririi începe atunci cînd devin adrese. Harta Bucureștiului seamănă cu o bibliotecă în care un proprietar pasionat de cărți a ținut cîndva ordine, cu gîndul la afinități și la valori, dar în care au intervenit apoi nenumărate mîini străine care au făcut vraiște armonia
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
miri cine. I.L. Caragiale, privit în timpul vieții cu o anume suspiciune, abia dacă are, după moarte, o străduță, în același timp centrală și dosnică, adică puțin umblată, și o intrare. Este vecin cu Maria Rosetti, care, exact ca pe vremea cînd trăia, stă alături de C.A. Rosetti, îl urmează, ca să nu spunem că îl urmărește. Rosetti are însă și o piață, cu statuie, doar pentru el. De altfel pașoptiștii sînt bine reprezentați topografic: istoria le-a dat bulevarde și piețe centrale
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
atîtea canale de răspîndire a informației cîți clienți le frecventează. Dacă auzi a doua oară aceeași enormitate despre un om, la un local diferit, înseamnă că e vorba de un adevăr verificat: îl poți spune mai departe cu conștiința împăcată. Cînd auzi enormitatea a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost întrebuințată fără greș de Securitate, secția de dezinformare. Noile măsuri constrictive erau testate mai întîi printr-un fel
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
literară românească. Oricine îl iubește pe Caragiale e tentat să fie îngăduitor cu critica de cafenea, gestată în micile localuri pline de larmă, unde fiecare nou-venit este sau devine în scurt timp un amic. întîlnirile monotone se fac brusc palpitante cînd sînt colorate de bîrfă. Seri cu prietenia atît de subțiată încît se deșiră sînt salvate de critica groasă. Conversația literaților la o bere (două, trei) nu duce lipsă de subiecte: fiecare nume de scriitor vechi sau nou este tocat mărunt
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
era dintre cei care doar lansau idei: surzenia a fost un handicap care a lucrat în favoarea lui). Orice cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi la rang de Capșa și orice criticastru crede că îl are pe Arghezi în el cînd se desparte de amici și se apucă de scris. Conversația de cafenea devine text critic astfel încît, citind o recenzie, de pildă, nu prea recunoști cartea despre care se scrie, ci recunoști opinia, îi știi sursa și poți anticipa judecata
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Nicolae Manolescu Un critic literar a sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o mutație, cum spunea E. Lovinescu, adică o schimbare, care le scoate încet-încet din cîmpul sensibilității estetice spre a le fixa în acela al înțelegerii intelectuale. Cînd eram tînăr, mă îndoiam de teza lovinesciană. Astăzi îi dau perfectă dreptate. E. Lovinescu demonstra în mod convingător cum schimbarea criteriilor morale, de exemplu, afectează receptarea artistică a Iliadei (el se referea la bătălia dintre Achile și Hector), silindu-l
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
Marina Constantinescu Paul Chiribuță, ce înseamnă prietenia pentru tine și cum ai defini-o? - Fiind un copil singur la părinți, am simțit de cînd mă știu nevoia de prieteni și de longevitatea relației cu ei. Am prieteni de la grădiniță, iar prietenia durează și în zilele noastre. Ei fac parte din familia mea. Nu știu dacă pot să dau o definiție deșteaptă. - Nu deșteaptă neapărat
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
mea dragoste: o ploaie, impermeabilul fetei și sunetul picăturilor căzînd pe el... nu știam să ne sărutăm, era spre toamnă, ne-am apropiat obrajii: senzație delicată, un obraz tînăr, rece și proaspăt. A treia imagine. Eram student, tatăl meu murise cînd mă găseam în anul doi de actorie, la Facultatea de Teatru, IATC, din București. Spre cimitirul din Piatra-Neamț există o alee de castani unde întotdeauna este o altă temperatură decît cea din restul orașului. Întorcîndu-mă de la cimitir, abia atunci, în
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
construit fără să ne dăm seama, fără să fim conștienți că se întîmplă ceva fundamental pentru cariera fiecăruia. Am lucrat ca în transă, a fost ca o stare de grație în care pluteam cu toții. - Ce n-ai știut, în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are ca model pe cel francez. Cu toate astea, deosebirea este mare și altfel sesizabilă cînd începi să intri în sistem, să faci parte din altă societate. Nu e simplu deloc. Mi-a fost foarte greu, la început, să ajung la finețea lucrurilor, a mentalităților, a codului. Am învățat mult în acești cinci ani de zile
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
să caut. M-am întrebat ce pot eu să le aduc nou, proaspăt. Am încercat o dată, de pildă, să le explic studenților de la școala noastră de teatru o nuanță de arsură. Nu aceea provocată de ceva fierbinte, ci arsura fierului cînd stă iarna în ger. Răspunsul a venit iute: nu simțiseră niciodată genul acesta de arsură pentru că nu știau cum este gerul și intensitatea lui. Altă experiență de viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
ce pleacă la drum. Și totul, dar totul, trebuie explicat ca un exercițiu fundamental al comunicării, ca o formă de respect. - Simți că etapa Limoges este un fel de răscruce în viața ta? - Da, începe să se definească așa. Atunci cînd am plecat, am crezut că o fac doar pentru trei sau patru ani. Am stat, o vreme, între două țări cu sentimentul că nu trebuie să o pierd pe nici una. Anii aceștia mi-au schimbat felul de a gîndi, de
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
de sub presiunea capodoperei, să o trateze firesc. - Radu Penciulescu a mai lucrat la Limoges un stagiu Shakespeare. Anul acesta a fost a doua colaborare. Hegel consideră Antigona cea mai înaltă și mai morală operă a umanității. De unde ataci o capodoperă cînd te afli pus în fața ei? Penciulescu spune că soluțiile nu vin decît din text. De acolo aflăm că este vorba despre momentul zero după un război nimicitor. Totul trebuie reconstruit. Creon, pe de o parte, vrea să reorganizeze instituțiile laice
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
săptămînă, traversînd dealuri pe jos, la un internat din Piatra-Neamț. Trebuie că este ceva aici, cu femeile astea din familia mea și cu drumurile lor, înainte și-napoi, făcute pe jos. -Ce spectacol porți cu tine, în sufletul tău de cînd faci meseria asta de actor în România sau aiurea? - Clasa moartă a lui Kantor. L-am văzut în 1977, la Festivalul de la Nancy, unde mersesem cu Teatrul Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
aiurea? - Clasa moartă a lui Kantor. L-am văzut în 1977, la Festivalul de la Nancy, unde mersesem cu Teatrul Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a zdruncinat profund... - Ce te nedumirește cel mai tare cînd vii în România? - Faptul că trebuie să-mi întrețin fata, material, și acum, deși am făcut-o, firesc, cînd era studentă. Și-a terminat studiile, a avut burse și masterate, dar salariul pe care îl primește nu-i ajunge aproape
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a zdruncinat profund... - Ce te nedumirește cel mai tare cînd vii în România? - Faptul că trebuie să-mi întrețin fata, material, și acum, deși am făcut-o, firesc, cînd era studentă. Și-a terminat studiile, a avut burse și masterate, dar salariul pe care îl primește nu-i ajunge aproape pentru nimic. Continuă să mă nedumirească aberația aceasta. - Ca actor mai ai vreun proiect, vreo propunere? - Ar fi ceva
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
țucute ma fir..." și aici, pentru că-i mai lipseau cîteva picioare, a adăugat, ca să-și termine replica, "pabadam, pa-ba-dam". O prelucrare superbă care poate face obiectul unei analize (psihanalize!) pe text. Am stat șaisprezece ani la Piatra Neamț, într-o vreme cînd Teatrul Tineretului însemna ceva. Spiritul de acolo a fost un fel de medicament care m-a vindecat de multe boli și m-a salvat, pînă astăzi, de la blazare.
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
fel, dacă nu cumva autorul tabletei se referă la o pagină de ficțiune în care un personaj poartă un nume apropiat de al d-sale. Ei, dar ficțiunea nu poate constitui un atac împotriva cuiva. Și cum să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]