42,681 matches
-
v e l c h i n a g u i d e . c o m / attraction/yunnan/kunming/stone forest.htm. Acum, când scriu aceste rânduri, Festivalul Primăverii este în toi. Pe afară se aud explozii. Cocoșii din curte nu cântă decât ziua, nu înțeleg de ce. Ar mai fi multe de povestit despre oamenii buni si prietenoși (cu mici excepții...) pe care i-am întâlnit prin aceste locuri parcă ireale, despre Kunming, despre misterioasa provincie Yunnan, despre China... dar mă opresc
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
e certat cu legea, lucrurile șunt clare. De azi înainte, indiferent de ce e scris în Constituție, adevărul e cel pronunțat de Curtea Constituțională. Dar nu excludem deloc faptul că Rusia va face totul ca să deturneze lucrurile și iată trebuie să cîntăm și noi că “Nemuritorii” din Buzău că “Suntem aici” și ținem piept Urgiei din Est. Eu cred că lucrurile și percepția, totuși, se schimbă. Și este important ca să nu revină comuniștii la Putere, pentru a menține ce avem și a
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă în casă spre a fi
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
dori niciodată epuizate, pentru sufletul tău curat și chiar pentru nefericirile tale. Dumnezeu te va răsplăti; oamenii își vor aduce aminte de tine, peste zece, sau o sută de ani, copiii dintr-un sat, sau dintrun oraș, vor învăța să cânte colinde după această carte și vor buchisi pe ea și un nume al ostenitorului: „Tudor Nedelcea” Îți doresc împliniri mai multe, ca să mă bucur și eu, pentru că și eu am pus un umăr spiritual la înaintarea ta intelectuală și duhovnicească
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Să ne bucurăm din suflet! Să cântăm de bucurie! Să jucăm de bucurie! Să ne crească inima de bucurie! Să sărim În sus de bucurie! Iată că În sfârșit, a apărut o stea strălucitoare pe cerul României. S-a născut o legendă care va dăinui cât va
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer estetic În care Își află oglindă vigurosul arbore de apă, ca și neamurile aprige așezate de la izvoare până la vărsare. O cântă și Ovidiu, În „Tristiile” și „Ponticele” sale; Înainte de el, o cântă În liricele sale și anticul Pindar, din Theba; o preamărește și Pisandru, care ne informează că atenianul Heracles dorea să ajungă pe pământul istrian, În Sciția, să captureze cerboaica de aur, protectoarea Deltei și a Gurilor Dunării. Îi aduce laudă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zece limbi. adapă țărmuri, suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi mai departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o ia la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă În ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
neînvinsa copilărie! PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam, mâncam, o mâncare bună, albă, parcă era mană cerească și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
petrecerea stă să Înceapă. În club tăcere - doar o muscă neagră păzește ringul Distracția este În toi. M u z i c a r ă s u n ă pretutindeni În jurul meu. Nimeni nu mai știe În ce limbă se cântă, Însă asta contează atât de puțin acum. Aburii se ridică din podeaua Încălzită, fumul de țigară se Împletește cu părul fetelor și desenează gri. În Valencia soarele se ridică, parcă pentru a le aminti oamenilor că mâine este o nouă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
horror. Căpitanul nu a mai fost văzut niciodată, nici viu și nici mort... Colegii au stat ore Întregi pe faleză privind tăcuți marea. De intervenit nici nu putea fi vorba, chiar să fi vrut, marea parcă „era nebună” și parcă... cânta un refren trist... Afară s-a Înserat, verva copiilor a Început să scadă În intensitate, fiind strigați de către cei ai casei la masă și la porția de povești la gura sobei...Viscolul s-a pornit iarăși și stând lipit de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați În seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea din 2008 de la New York cu „street art” . Nu din perspectiva criticilor ICR-ului din țara sau de aici (politizate, și degenerând În lamentabile atacuri la persoană), ci a adevăratei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Înțeleagă: scriitorul (spre deosebire de pictor sau compozitor) nu poate fi cunoscut În alte culturi decât prin traduceri, ba mai mult, prin credibilitatea lor literară. E greu să impresionezi un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură 'mare', dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades Întrebarea de duioasă naivitate: „De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?'). Tema traducerilor din Eminescu se Întrepătrunde cu tema politicii culturale: În lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională a lui Eminescu nu s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
papei Clemens al II-lea (singurul papă nord-german) încântau, ba pictate, ba sculptate, altare superbe, diferite stilistic (printre care tronau suveran câte un Riemenschneider, Vogt și Cranach autentice), sus o orgă magnifică, două nave imense unde încăpeau coruri ce puteau cânta antifonic, o criptă sinistră - îmblânzită de geniul german și transformată în spațiu de concerte - și o mulțime de sculpturi, pendulând între naiv și morbid, între măreție și nebunie - de la călărețul adolescentin, despre care se presupune că este împăratul Heinrich al
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
existențe profunde, forțează convingerea că se regăsește cel puțin prin aspirații în miezul ei. în rest, amintiri. Adică, raiul de unde nimeni nu poate fi izgonit. Ori seră a bucuriilor și tristeților trecute. Alături de câteva dintre instrumentele pe care cândva a cântat Beatles-ul, transformate, așa, deodată, în făpturi firave, aeriene, ce par umbre ale unor viziuni mute. în definitiv orice instrument expus într-un muzeu devine, vorba unei inspirate poete, o tăcere asurzitoare, un țipăt încremenit. Sonnailes de chevilles, hochet, sistre, sonnette
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
unor întîmplări combinate cu o selecție impusă de factori politici sau religioși. Nu e ioc de necesitate în istoria filozofiei, cu atît mai puțin urme ale unui spirit universal care să se oglindească în toate sistemele filozofice. Fiecare filozof a cîntat pe limba lui, și tot pe ea a și pierit. Din acea limbă, astăzi nu mai putem înțelege decît o parte infimă, și asta pentru că nu-i simțim codul, adică climatul politico-religios în care filozoful și-a cîntat cîntecul. Așa cum
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
filozof a cîntat pe limba lui, și tot pe ea a și pierit. Din acea limbă, astăzi nu mai putem înțelege decît o parte infimă, și asta pentru că nu-i simțim codul, adică climatul politico-religios în care filozoful și-a cîntat cîntecul. Așa cum un om nu ținte minte decît cunoștințele de care face uz în mod constant, restul uitîndu-le cu o eficiență care îl face ca nici măcar să nu-și amintească că le-a învățat vreodată, tot așa memoria omenirii reține
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați că la doi pași de Saint-Etienne du Mont, unde orchestra "Pasdeloup", dirijată de François Boulanger, avându-le ca soliste pe Mary Saint-Palais și Cecile Eloir interpretau Stabat
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați că la doi pași de Saint-Etienne du Mont, unde orchestra "Pasdeloup", dirijată de François Boulanger, avându-le ca soliste pe Mary Saint-Palais și Cecile Eloir interpretau Stabat Mater de
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
pentru a ocoli logica. Nu este îndeajuns, cel puțin nu în filozofie. O gîndire ale cărei reguli nu le poți aplica în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
în mod conștient e ca o aptitudine lăsată în stadiul rudimentar al instinctelor naturale. Îți închipui că știi să cînți bine și frumos, dar în realitate pățești ca acei cîntăreți a căror neglijență în cizelarea corzilor vocale îi silește să cînte în falset, folosind stridența vocii de cap în locul adîncimii vocii de piept. Sau pățești ceea ce pățim aproape cu toții zi de zi: înghițim aer în virtutea respirației abdominale, în locul celei toracice. Sau pățești ca turiștii ai căror ochi, lipsiți de filtrul estetic
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
prin voința statornică de a generaliza metodic o anume schemă de program, dispusă Hamiltonian, pe un registru foarte amplu de gusturi și orizonturi de așteptare. Așa se face că Emphasis-ul este astăzi adeptul spectacolului total: muzică, teatru, coregrafie, plastică. Se cântă, se dansează, se declamă, se joacă ori se exersează pe orgă de lumini. Totul în regia și scenografia fluidă și mereu surprinzătoare concepute de Florence Lopez. Rimski-Korsakov, Astor Piazzolla, Scott Joplin, muzici antice ori șlagăre rock, folk, pop de ieri
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
sau, pur și simplu, improvizații stradale de amorul artei. O agitație continuă, o animație non-stop, peste tot se întîmplă ceva, pînă în zori cînd, dacă nu vrei și nu vrei să te culci, poți să stai de vorbă și să cînți pe sub poduri sau în Place de l'Horloge împreună cu celebrii hipioți avignonezi. Unul dintre ei a ajuns deja mare, a fost luat de regizorul Eric Lacascade în Les Barbares... Ca să reziști, trebuie să fii bun prieten cu ordinea și rigoarea
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]