68,811 matches
-
I. Rupnik și Serghei S. Averințev, Adam și coasta sa. Spiritualitatea iubirii conjugale, trad. de Constantin Hadarag, Edit. Ars Longa, Iași, 1998, p. 14. 6 ale cărei consecințe nefaste nu vor întârzia să apară. De aceea, de sexualitate nu se cade a fugi, ci trebuie să ne-o asumăm cu toată hotărârea 43 pentru că sexul nu trebuie să fie o rușine 44, ci un mijloc de refacere a unității primordiale a omului. Cu toate că este furtunoasă și impetuoasă, insistentă și perseverentă 45
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
patimi mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint și al slavei deșarte 82. Când ne referim la lăcomia pântecelui, pătimașul caută cele mai fine, mai gustoase și mai variate mâncăruri. Adăugând la mulțimea bucatelor și licoarea vinului, lacomul cade în trândăvie, pentru că o masă copioasă nu-l îndeamnă la nevoință, nu naște în el dorința de rugăciune și de meditație, ci generează gânduri de curvie, datorită trupului greoi și minții încețoșate. Referitor la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când a vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a alăturat dobitoacelor celor neînțelegătoare și s-a asemănat lor88. Sfântul Nil Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și dă înfățișări
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
o adevărată inundație copleșitoare de romane erotice, reviste, casete video, compact discuri, etc. Un tânăr care dorește să lupte pentru îmblânzirea stihiei sexuale, dacă se întâmplă să privească asemenea filme, este aproape imposibil să nu fie biruit și să nu cadă în mrejele patimii desfrânării. 101 Georges Habra, op. cit., p. 214. 102 Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să se întâmple în alt păcat. Iar eu întreb - spune Sfântul Ioan Scărarul de ce la orice alt păcat ne-am obișnuit să zicem numai că oamenii greșesc, dar când auzim că cineva a curvit, zicem, cu durere, că acesta a căzut 130. Părintele Stăniloae tâlcuiește în felul următor acest text: Se poate spune că cineva a greșit și s-a întors iarăși prin calea prin care s-a abătut. Căci a tăgăduit de pildă prin limbă și iarăși s-a mărturisit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pildă prin limbă și iarăși s-a mărturisit prin ea. Sau a furat prin mâini și iarăși a dăruit prin ele. Și în altele la fel. Dar cel ce a curvit nu se întoarce prin aceeași cale prin care a căzut. Ci prin alta. Căci plânge, postește, suspină. De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Căci plânge, postește, suspină. De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
adulterul sau infidelitatea și divorțul, care sunt moarte sufletească și încălcare gravă a caracterelor căsătoriei: unitatea și indistructibilitatea 155. Desfrânarea îl face să trăiască pe cel în care s-a încuibat, într-o lume a fantasmelor, într-un univers ireal, căzut pradă delirului si forțelor demonice. Însă, persoanele unite prin iubire se dăruiesc una celeilalte și se primesc în schimb una pe cealaltă, căci iubirea este dăruire liberă de sine și deschidere spre celălalt. În această comuniune, fiecare dintre ele își
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pe cel ce-i slujește și-e este rob, sau pe cel care zboară pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undițelor ei? Nici nu încape vorbă că pe acesta din urmă. Așadar, pentru cine se va înflăcăra ea mai tare? Pentru cel căzut sau pentru cel ce nu cade defel? Firește că pentru acesta. Deci cine-i va fi mai dorit? Cel ce îi este supus sau cel ce încă nu s-a lăsat a fi cucerit? Firește că acesta din urmă.160
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e este rob, sau pe cel care zboară pe deasupra mrejelor ei, pe deasupra undițelor ei? Nici nu încape vorbă că pe acesta din urmă. Așadar, pentru cine se va înflăcăra ea mai tare? Pentru cel căzut sau pentru cel ce nu cade defel? Firește că pentru acesta. Deci cine-i va fi mai dorit? Cel ce îi este supus sau cel ce încă nu s-a lăsat a fi cucerit? Firește că acesta din urmă.160 Ceea ce simte cel ce se desfrânează
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sau cel ce încă nu s-a lăsat a fi cucerit? Firește că acesta din urmă.160 Ceea ce simte cel ce se desfrânează nu este nici măcar plăcere, pentru că, făcând cele peste ordinea firii, se face animal după patimă 161 și, căzând din starea sa de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale163
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
este de părere și el că de nici un păcat nu se bucură diavolul atât de mult ca de păcatul curviei, pentru că el poate săvârși toate păcatele, numai păcatul curviei nu poate. De aceea se străduiește întotdeauna să înșele oamenii să cadă în curvie 173. Atât de gravă este desfrânarea, încât Sfântul Ioan Casian afirma că ar fi mai bine pentru cel pătimaș să fie atins de viciul gloriei deșarte, decât de flacăra desfrânării 174 și, cu toate că acest viciu este unul din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Române, București, 1990, p. p. 386. 175 Ibidem. 176 Olivier Clément, op. cit., p. 70. 177 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 21 animalice. Sfântul Ioan Gură de Aur, tot așa, învață că prin curvie întregul trup se face spurcat - ca și cum căzând cineva într-un lac de murdării, s-ar afunda peste tot în acea mocirlă - adică întregul trup s-a mânjit cu acea necurăție. De altfel, așa este obiceiul nostru, căci de la lăcomie și răpire nu s-ar gândi cineva ca să
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Contaminează și otrăvește generații întregi. Biserica pedepsește prin sancțiuni foarte aspre pe desfrânați, prin Canoanele 61 Apostolic, Canoanele 7, 62 și 63 ale Sfântului Vasile cel Mare, Canoanele 4 si 87 ale Sinodului al VI-lea Ecumenic 197. De la cel căzut în curvie, Duhul Sfânt se depărtează, căci Duhul lui Dumnezeu nu rămâne pururi în oamenii aceia (desfrânați) pentru că sunt numai trup (Fac. 6, 3). Aceasta pentru că cei ce viețuiesc trupește și au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Orbirea minții, care din pricina patimii nu mai cugetă la cele cerești: Omul firesc nu primește cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește (I Cor. 2, 14). Căzând în acest păcat, Solomon și-a pierdut înțelepciunea și a decăzut atât de mult încât s-a apucat să adore până și idolii soțiilor sale păgâne: La vremea bătrâneții lui Solomon, femeile lui i-au întors inima spre alți dumnezei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ține seama de persoana și situația noastră; 4. Nestatornicia, când, din pricina alipirii de plăcerile neîngăduite, părăsim hotărârile bune și evlavioase. Voința desfrânatului este ca și paralizată în ce privește săvârșirea binelui. El este ca un om în lanțuri; se convertește foarte greu. Cade ușor în toate celelalte păcate, îndeosebi în: invidie, ură, risipă, gelozie, furt, disperare, lene, omucidere; 5. Iubirea exagerată de sine; 6. Alipirea prea mare de plăceri, cărora desfrânatul jertfește chiar fericirea veșnică; 7. Groaza de moarte, care ar însemna sfârșitul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
este sănătos. Sănătatea sa îl face să fie atent la lucrurile rele și îl ajută să se dezvolte ca persoană, ca și creștin. Cel căruia îi lipsește acest echilibru și a cărui minte a fost subjugată de tirania pasiunilor a căzut pradă lucrurilor diavolești. De aceea, Sfinții Părinți vorbesc despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea ruptă de spiritual nu oferă decât trupuri, din care sufletul lipsește și produce ravagii mentale 212. Pornografia este o propagandă prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
genocidului. Să îți fie dificil să îi concepi în termeni de student, profesor, frate, fiu, iubit, credincios. Or, și asta mi se pare cea mai importantă victorie a peliculei, ea reușește să explice asta într-un mod rezonabil, fără a cădea în capcana psihologizării. Grupul de rugăciune și dezbateri din care fac parte viitorii teroriști urăște materialismul occidental, și sfârșește nu în asceză - care ar fi varianta bună - ci în a dematerializa totul, inclusiv ei înșiși. Nici teroriștii, nici victimele (în
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
asiste și doctorul Cihak, participant ca martor sau ca medic la "nenumărate dueluri". Înfruntarea s-a produs "la Copou ș...ț, cu pistolul, la comandament". Cei doi adversari au tras simultan și Alexandru Mavrocordat - îmbrăcat în uniformă de ofițer - a căzut la pămînt, "strigînd că este mort". Surescitat, doctorul Cihak l-a consultat și, observînd că glonțul a intrat nu în corp, ci într-un epolet, a exclamat nervos: "Asta nu mă privește pe mine, privește pe ceaprazar". Interesant este faptul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
e, de fapt, o inițiere ratată, căci ea se bazează pe o "existență suspendată, provizorie, întreruptă". Altminteri, Elveția nu oferă spre contemplare bănci, ceasuri sau marmote, ci doar un material uman tern, "șiruri de Barbie & Ken, fără vârstă, identici". Greul cade tot pe umerii autoarei, care reușește să transforme livrescul într-un teren propice pentru decolarea ficțiunii. De pildă, Zürichul devine, rând pe rând, un Purgatoriu (la mijloc de Cluj și Geneva), un Erewhon distopic sau Babel lingvistic, prilej de speculații
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
fost reținut scurtă vreme la București, cred că la Jilava, după care, împreună cu alți deținuți, urcat într-o dubă și transportat la Aiud. Erau atât de mulți în dubă încât atunci când s-a deschis ușa, din cauza presiunii Camil Demetrescu a căzut pe caldarâm. Dar la Aiud, iar, surpriză: în loc să fie dus într-una din celulele pe care le cunoștea prea bine, s-a trezit, spre stupoarea sa, în cabinetul directorului invitat.cu amabilitate să bea o cafea; apoi condus la gară
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
sensibilitatea la tema vremii lor, au fost foarte atenți la calitatea artistică." Schimbări fundamentale de canon nu au avut loc după revoluție, crede și Tudorel Urian. "Dacă înainte de 1990 publicul avea un rol esențial în validarea canonului, acum această chestiune cade exclusiv în sarcina specialiștilor", spune criticul la un moment dat, pentru ca la final să revină cu o afirmație pe dos: "În timp, unii dintre scriitorii actuali au toate șansele să devină canonici. Pentru aceasta însă, e nevoie ca, dincolo de avizul
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
în fruntea partidului și după 2007. Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că PSD-ul, asemeni PCR-ului sau altui partid cu veleități dictatoriale, nu poate fi reformat. El poate fi schimbat doar în mod violent, dar pentru asta trebuie să cadă - chiar la modul propriu - câteva capete. Dintre cele, numeroase, aflate la îndemînă, al lui Iliescu ar fi cel mai convenabil. Ar trebui să aflăm, însă, dacă Geoană a ajuns unde a ajuns ca soluție tranzitorie sau ca speranță reală pentru
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
locului,... pășind și eu prudent pe lângă stupiditatea încremenită a privitorilor uluiți de ce văd, caut să înving deriziunea, evocând Codul ce poartă numele împăratului, făurit de el și pe care se întemeiază Europa modernă... Din întâmplare, peste puțin timp ochii îmi cad tocmai pe legea din 16 septembrie 1807 privind Curtea de Conturi, și pe care românii de azi, obsedați cum sunt ei de corupție, ar trebui s-o învețe pe de rost, împreună cu ministrul Finanțelor: "Vreau ca, printr-o supraveghere activă
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
al președintelui reîntors la Cotroceni. Cînd PSD pierde alegerile parlamentare, Geoană se trezește în postura de membru oarecare al partidului. Iar Iliescu îi mai trage și el una, în treacăt, decretîndu-l prostănac politic. Geoană se zbîrlește, dar sfîrșește prin a cădea la pace cu Bunicuța. Nu-mi vine să cred că, brusc, Geoană, acest om al compromisurilor și al oportunismelor a avut o revelație că el e cel chemat să-l învingă pe Iliescu. Dacă n-ar fi avut un semnal
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]