2,794 matches
-
ndirii sociale rom(nești. Dezavuate de Fourier, colonia societară de la Cond(-sur-Vesgres (1833-1835) ș( falansterul de la Scăieni reprezintă singurele experiențe falanstiere făcute (ncă (n timpul vieții g(nditorului francez. Pentru Teodor Diamant acțiunea era răspunsul pentru orice problemă. L-au călăuzit credința totală (ntr-o idee generoasă ș( dorința obținerii unor rezultate concrete, (n măsură să convingă ș( pe alții să i se alăture. "El semnalează circulația, de astă dată nu numai pe plan teoretic, a unor motive centrale din fondul comun
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de acord cu următoarele afirmații În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură NS/ NR RISC1. Cine nu riscă, nu câștigă 4 3 2 1 9 RISC2. În viață, omul ar trebui să se călăuzească după obișnuință 4 3 2 1 9 RISC3. Este mai bun un loc de muncă prost plătit, dar sigur, decât un loc de muncă bine plătit, dar nesigur 4 3 2 1 9 RISC4. Lucrurile vechi, verificate prin experiență sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
formă arabă sugerează că nu se vorbește despre aceeași divinitate, în vreme ce traducerea lui prin „Dumnezeu” sugerează contrariul. Nici în cazul altor nume traducerea nu este inocentă, cum subliniază pe bună dreptate autoarea cărții. Întreaga ei formație, spiritul creștin care o călăuzește, o îndeamnă să sublinieze nu ceea ce desparte religiile monoteiste, ci ceea ce le unește, lucru ce are în aceste vremuri tulburi o importanță particulară. Nadia Anghelescu Preambultc "Preambul" Numele divine constituie un domeniu mult studiat de cei interesați de Coran și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divine sunt comentate în stilul maeștrilor sufi, pe care autorul îi numește al-maš"yiƒ, si pe care îi pune în scenă pentru a arăta că nu este suficient să cunoști numele divine, ci trebuie să le și trăiești. Autorul este călăuzit aici de un principiu despre care Massignon spune că a fost formulat de Abó Bakr al-W"si” (m. 331/942): misticul trebuie să aibă drept scop conformarea ființei sale cu Ființă divină și de aceea trebuie să dobândească numele și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pacea. Semnificații de bază care l-ar plasa în acest câmp semantic: izbăvitor, pacificator. 2.1.12. Călăuzitor 2.1.12.1. H"d: SOI: „ocârmuiește” (22, 53), „ocârmuitor” (25, 31); ASM „Călăuzitorul” (22, 54), „ocârmuitor” (25, 33); GG „îi călăuzește” (22, 54), călăuzitor” (25, 31); RB și DM „dirige” (22, 54), „guide” (25, 31); YA și Arb „guide”. Contexte: Wa li-ya‘lama alla:na ’ótó’ al-‘ilma ’anna-hu al-≤aqq min Rabbi-ka fa-yu’minó bi-hi fa-tuƒbita la-hu qulóbu-hum wa ‘inna
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Însă Domnul tău îți este de ajuns că ocârmuitor și ca ajutor.” (ASM) În lista lui Sufy"n, acest nume este luat de la v. 25, 31, pe când Bayhaq citează 22, 54137. Însă cel mai adesea se întâlnește verbul hâd", „a călăuzi”, avându-l ca subiect pe Dumnezeu. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu că El „călăuzește pe cine vrea pe cale dreapta” (yahd mân yaš"’u ’îl" œir"”în mustaqm: 2, 142/136; 2, 213/209; 10, 25/26
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
n, acest nume este luat de la v. 25, 31, pe când Bayhaq citează 22, 54137. Însă cel mai adesea se întâlnește verbul hâd", „a călăuzi”, avându-l ca subiect pe Dumnezeu. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu că El „călăuzește pe cine vrea pe cale dreapta” (yahd mân yaš"’u ’îl" œir"”în mustaqm: 2, 142/136; 2, 213/209; 10, 25/26 etc.) ori că El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe Dumnezeu. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu că El „călăuzește pe cine vrea pe cale dreapta” (yahd mân yaš"’u ’îl" œir"”în mustaqm: 2, 142/136; 2, 213/209; 10, 25/26 etc.) ori că El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri se afirma că Dumnezeu „rătăcește pe cine vrea și călăuzește pe cine vrea”. Scoasă din context, această afirmație a condus la ideea predestinării oamenilor în funcție de voință arbitrară a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îl" œir"”în mustaqm: 2, 142/136; 2, 213/209; 10, 25/26 etc.) ori că El „călăuzește spre adevăr” (yahd li-l-≤aqq: v. 10, 35/ 36). În alte locuri se afirma că Dumnezeu „rătăcește pe cine vrea și călăuzește pe cine vrea”. Scoasă din context, această afirmație a condus la ideea predestinării oamenilor în funcție de voință arbitrară a divinității. Contextele însă arată întotdeauna că „rătăcirea” e pedeapsă pentru tăgada (13, 27; 74, 31/34), pentru împotrivire față de adevăr (14, 4
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ghaz"l, lumina este ceea ce apare (ð"hir) și ceea ce face să apară (muðhir); întunericul prin excelență este inexistentă, iar lumină prin excelență este All"h, izvorul a tot ce exista 139. Semnificații de bază: cel care arată limpede și călăuzește. 2.1.13. Bun, milostiv Este un câmp vast, al treilea că dimensiuni, după „Desăvârșit/ transcendent” și „Știutor”, atât în privința numelor pe care le cuprinde, cât și în privința ocurentei acestora. 2.1.13.1. al-Ra≤m"n, (al-)Ra≤m
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ț fa-staghfiró-hu Öumma tóbó ’ilay-hi ’inna Rabb qarb mumb (11, 61/64): „...Închinați-vă lui Dumnezeu!... Cereți-i iertare, apoi întoarceți-vă la El, căindu-vă. Domnul meu este aproape și răspunde.” (GG) ...’în ihtadaytu fa-bi-m" „...dacă sunt călăuzit, aceasta este prin ceea ce Allah îmi revelează mie, fiindcă El este Cel care Aude și este Apropiat.” (ASM) Doar în aceste contexte qarb are o semnificație care ne permite să-l plasăm în acest câmp semantic. Metaforă proximității sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vorbește în termeni similari despre revelarea slavei lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului” lui (53,1), iar în Is 40-66, Ke>Ä: YHWH este trimisă asupra poporului și a Ierusalimului spre a atrage alte popoare și a le călăuzi. Aceeași idee apare și în unii psalmi post-exilici, ca, de pildă în Ps 102/101,16-17, unde „slavă” este în paralelism cu „numele” lui YHWH: we-yire’ó gÄyim ’ eÖ-ŠQm YHWH we-kol malekQy h"-’"reț eÖ-ke>odek" k >"n" YHWH ȚiyÄn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
li-penQyhem yÄm"m be-‘ammó: ‘"n"n la-nehoÖam hadderek we-layl"h be-‘ammó: ’Qš l"hem l"-lekeÖ yÄm"m w"-l"yl"h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
-l"yl"h (Ex 13,21): „Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea printr-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă și ziua și noaptea.” (C) Această lumină călăuzește spre mântuire. Dar ea se poate transforma și în foc nimicitor, după cum afirmă oracolul lui Isaia împotriva asirienilor: We-h"y"h ’Ar Yiœer"’Ql le-’Qš ó Qe:ÄšÄ le-leh">"h (Is 10,17a): „Lumină lui Israel se va preface
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
eƒs"r (Ps 23/22,1): „Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.” (C) Ro‘eh Yiœer"’Ql ha’azn"h nohQg kațțÄn YÄsep (Ps 80,2/79,1): „Pastor al lui Israel, ascultă, Tu care călăuzești că pe o turmă pe Iosif!” (t.n.) ... h"-’Elohm h"-Ro‘eh ’oÖ mQh ‘o: ‘a: hayyÄm hazze (Gen 48,15c): „... Dumnezeul care ma păstorește din tinerețea mea și până în ziua de astăzi” (t.n.) La un popor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
hazze (Gen 48,15c): „... Dumnezeul care ma păstorește din tinerețea mea și până în ziua de astăzi” (t.n.) La un popor de pastori nu putea lipsi această metaforă aplicată lui Dumnezeu, cel care poartă de grija ălor săi și îi călăuzește în direcția bună. Totuși ea nu se realizează că nume divin decât în cele două texte de psalm citate, unde participiul prezent al verbului r"‘"h, „a pastori, a duce la păscut”, are un nume în anexiune și, respectiv, un
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
10,3; 11,4-7) proiectează acest rol asupra lui Mesia care va veni. „Pastorul (cel bun” - Ioan 10 / „cel mare” - Evr 13,20) va fi unul dintre numele lui Isus Hristos în Noul Testament. Semnificații de bază: cel care se îngrijește, ocrotește, călăuzește, hrănește. 3.1.16.7. š"lÄm. Mihea spune despre Mesia cel așteptat: h"y"h zeh š"lÄm (5,4a): „această pace va fi” (SC, Blaj, BVA); „el va fi mântuirea noastră” (G-R); „El însuși va fi pacea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
hymÄÎn ho patgr ho ouránios).” 3.2.2.15.2. tò phÄÎs: „Lumină” (toate traducerile românești); „Lux” (Vg); „La Lumière” (BJ); „the Light” (RSV). Simbolul universal al luminii îi este aplicat în mod firesc lui Hristos, care vine să-i călăuzească pe toți spre Tatăl. În Evanghelia după Luca, bătrânul Simeon îl preamărește că phÄÎs eis apokálypsin ethnÄÎn (2,32) - litt. „Lumină spre revelare neamurilor”. Dar Hristos că lumina este una dintre marile teme ale Evangheliei după Ioan. Încă din Prolog
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tQÎs alQtheías, „Duhul adevărului” (În 14,17; 15,26; 16,13) - numit astfel în cuvântarea de rămas-bun a lui Isus, în care le spune că nu îi va lăsa orfani, ci li-l va trimite pe Duhul, care îi va călăuzi la tot adevărul, adică la a-l cunoaște pe el și pe Tatăl; - pne¤mă hyiothesías, „Duhul înfierii” (Rom 8,15) - denumit prin rezultatul acțiunii sale în oamenii care îl primesc: aceștia devin fii ai lui Dumnezeu. 3.2.3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ta, unde să fug? De mă voi șui la cer, acolo ești/și de mă voi coborî la iad, esti și acolo. De voi lua aripile zorilor și mă voi așeza la marginile mării, și acolo mâna ta mă va călăuzi/și mă va ține dreapta ta. De voi spune: „Poate mă va acoperi întunericul/și nu va fi nici o lumină în jurul meu”, dar și întunericul nu e întuneric pentru tine/și noaptea că ziua se va lumină: întunericul ei va
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu privire la permisivitatea sau nepermisivitatea În limitelecărora trebuie să se acționeze cu eficiență. În ansamblul ei, metodologia are și această semnificație, cea a unei instanțe de normare și explicare a normelor necesare reglementării activității didactice (și educative). Reflectând un proces obiectiv, călăuzit de către legile obiective ale Învățării (cunoașterii) umane, metoda este un fapt (fenomen) obiectiv care condiționează progresul la Învățătură; prin intermediul ei, profesorul stăpânește acțiunea instructivă, o dirijează, o corectează și o reglează continuu În direcția impusă de finalitățile actului instrucțional. Valoarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
soluție metodologică optimă, ceea ce este un aspect al creativității pedagogice. b) Sub dubla ei motivație, metodologia didactică este știință, tehnică și artă În același timp. Este știință - Întrucât cere un efort de elaborare științifică, Încorporează În sine date științifice; se călăuzește, În bună parte, după factori obiectivi și imprimă o notă obiectivă, științifică, desfășurării procesului de Învățământ. Definită În termeni științifici, metoda Încetează, astfel, de a fi confundată cu forma subiectivă În care profesorul realizează prezentarea științei, cu maniera sau stilul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poată rezolva cu ajutorul cunoștințelor și capacităților existente În prealabil În mintea elevilor, contându-se pe un efort independent de gândire. În acest sens, euristica se sprijină pe exercițiul sever al reflecției personale și eventual pe experimentul mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exercitarea obișnuită a diferitelor forme de activitate intelectuală; mai mult chiar, diverse metode pot fi folosite atât În sens inductiv, cât și deductiv, de exemplu: În unele lucrări se acceptă ideea unor „metode parțiale” și „metode globale” (Flexman, Matheny, Brown). Călăuziți după criteriul sugerării activității științifice, M.N. Skatkin și I.Is. Lerner, Împart metodele de predare În ilustrative, de problematizare, de cercetare. În a sa Philosophie de l’éducation, J. Leif (1974) distinge metode: didacticiste, atractive, interogative, intuitive și active. O
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiuni după șabloane sau modele, pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de tehnică, ale cărei succese depind de structurarea creatoare a cunoștințelor, de dezvoltarea aptitudinilor constructive la elevi. Parcurgerea unei activități de fabricație, de producție adevărată, este Înțeleasă ca intervenție transformatoare, organizată și Înfăptuită nu În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]