1,852 matches
-
unde moare în ziua de 2 februarie 1948, vegheată de două măicuțe catolice. A fost înmormântată sub un nume fals în cimitirul central din Cluj. Mariana Drăgescu avea să afle de sfârșitul Smarandei mai târziu, prin intermediul Nadiei Russo, căreia o călugăriță catolică îi relatase despre acest subiect în închisoare. * În București, în primii ani de după război, viața continua, în aparență, la fel ca înainte. Puțini realizau că dictatura care se instaura va rămâne neclintită decenii în șir. Aviatoarele din fosta Escadrilă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
adevărat model de preot și educator. S-au succedat mai mulți părinți pasioniști, după 1872, între care s-a remarcat în mod deosebit părintele Bartolomeo Pantaleoni (1879-1886), poliglot și bun cunoscător al limbii române. În 1885 au venit la Brăila călugărițele de la „Sfânta Maria” care au înființat o școală primară și secundară foarte căutate de către familiile din localitate. Episcopul Paoli (1870-1885) a numit ca vicar la Brăila, pe absolventul Seminarului din București, pe preotul Ioan Pasko, originar din această localitate, bun
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
română și de limba germană, limbile franceză și maghiară, a construit o capelă mortuară la cimitir (1890), a reparat biserica și a reușit să achiziționeze o orgă din Silezia (1894). Același zelos părinte în 1889 a adus la Craiova pe călugărițele „Damele Engleze” la Institutul „Sfânta Maria”. În 1896 parohia „Tuturor Sfinților” avea peste 2500 de credincioși. În 1904 s-a construit o școală pentru băieți, pentru care au fost aduși din Austria, câțiva dintre marii educatori aparținând Fraților Școlilor Creștine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de București (27 aprilie 1883), premise deosebit de favorabile credincioșilor catolici de rit latin și bizantin. Școlile catolice din București, în primul rând Seminarul (al cărui ctitor a fost episcopul I. Felice Paoli - 1870-1885), Școala de fete condusă din 1852 de călugărițele de origine germană numite „Damele engleze”, Școlile de băieți, conduse din octombrie 1862 de către călugării austrieci cunoscuți sub numele de „Frații Școlilor Creștine”, apoi din 1872 „Cursul de filozofie și teologie din București” (în reședința episcopală de pe Calea Călărașilor) au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ceară preacurată". Și după ce-și jeli pierduta fericire Pe pieptul de erou căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe, această tânără se dedică trup și suflet îndatoririlor sale, "nevoindu-se-n misia sa" cât e ziua de lungă. Mereu la căpătâiul soldaților veghea Și-asupra frunților arzând de cazne se-apleca Grijind de fiecare cu dragoste de soră. Însă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încetează să-l sâcâie: prin ce minune căpitanul Marinescu, un soldățoi bețivan, obișnuit al bordelurilor, a dobândit șlefuiala asta de notar de când s-a dus s-o ia pe păpușica asta coafată à la Shirley Temple de pe băncile școlii (la călugărițe, firește) ca să întemeieze o familie? Nu spune că s-a însurat, ci că a întemeiat o familie. Oricum ar sta lucrurile, avantajele unui aranjament erotic având agrementul superiorilor ierarhici sar în ochi. O soție legitimă e autorizată să-și urmeze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în consecință, a liceului își anunțase vizita. Toate elevele erau adunate acolo, șușotind și pufnind în râs în surdină, respectuoase. O doamnă în vârstă, cu siluetă abundentă, împopoțonată cu o bluză deschisă la culoare și un voal bleumarin, ceva între călugăriță și infirmieră, intră în sală, sprijinindu-se în baston. Era înconjurată de corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând așezată, cu mâinile împreunate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a trezit, s-a întors în clasă, unde colegele ei își făceau temele pentru a doua zi, și a intrat ca un automat în programul zilei care se îndrepta spre final. Într-o stare de cvasianestezie, Nel făcu o vizită călugăriței care era și lenjereasă. O găsi călcând. În atmosfera înăbușitoare a camerei, călugărița se relaxase întrucâtva. Își scosese reverenda neagră și rămăsese într-un corsaj ușor, care lăsa să i se vadă brațele viguroase, și într-un jupon alb. Dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pentru a doua zi, și a intrat ca un automat în programul zilei care se îndrepta spre final. Într-o stare de cvasianestezie, Nel făcu o vizită călugăriței care era și lenjereasă. O găsi călcând. În atmosfera înăbușitoare a camerei, călugărița se relaxase întrucâtva. Își scosese reverenda neagră și rămăsese într-un corsaj ușor, care lăsa să i se vadă brațele viguroase, și într-un jupon alb. Dar își păstrase boneta neagră în formă de calotă, de sub care scăpau câteva șuvițe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-l distingea pe interlocutorul ei, explică precipitat ce le aducea acolo. Tăcere. Vizeta se închise. Se uitară una la alta perplexe: trebuiau să facă stânga-mprejur? Nu, după complicate manevre de încuietori și lanțuri, ușa grea se deschise și o călugăriță le invită să intre într-o încăpere austeră, cu pereții goi, ferestre care lăsau cu zgârcenie să treacă lumina și câteva scaune drept mobilă. În semn de bun venit, femeia îndreptă spre câine un deget acuzator: afară! Cum nu prevăzuseră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai degrabă pe inteligența lui decât pe trăinicia nodului. În fine, Silvia a trebuit să explice încă o dată ce scop, aparent simplu, avea vizita lor: Nel, aici de față, fiind foarte legată de eleva Dorina M., dorea să-și vadă prietena. Călugărița le ascultă, cu o expresie concentrată, solicitarea, care părea să-i pună serioase probleme de înțelegere. La sfârșit, le rugă să aștepte și dispăru îndărătul ușii înguste care ducea spre interiorul propriu-zis al internatului. Se așezară și așteptară vorbind încet
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
serioase probleme de înțelegere. La sfârșit, le rugă să aștepte și dispăru îndărătul ușii înguste care ducea spre interiorul propriu-zis al internatului. Se așezară și așteptară vorbind încet, intimidate atât de decorul de cazarmă, cât și de primirea bănuitoare a călugăriței, dar zâmbind totuși la gândul că or s-o vadă dintr-o clipă în alta pe Dorina M. năvălind, cu buclișoarele ei negre pe care cozile nu izbuteau să le cumințească. Din când în când, Nel, surâzând toată, își apăsa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o clipă în alta pe Dorina M. năvălind, cu buclișoarele ei negre pe care cozile nu izbuteau să le cumințească. Din când în când, Nel, surâzând toată, își apăsa mâinile pe burtă, acolo unde se instalaseră neliniștea și nerăbdarea. Când călugărița se întoarse, în fine, singură, cu o bucată de hârtie în mână, se ridicară ca niște inculpate în așteptarea verdictului. Pe bucata de hârtie, era scrisă o singură frază, cel mult de un rând. Fie pentru mai multă solemnitate, fie
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
solemnitate, fie din lipsă de memorie, avea de altminteri un aer cam buimac, femeia o citi subliniind cuvintele cu degetul: doar rudele apropiate sunt autorizate să facă vizite elevelor. Palidă, Nel întrebă pe un ton puternic și limpede: "Și prietenele?" Călugărița își încrucișă brațele, ascunzându-și mâinile în mânecile hainei, discuția se încheiase. Silvia o luă pe Nel pe după umeri și ieșiră fără o vorbă. Al doilea calculator, un PC care nu pune probleme de transformare, îi livrează un text definitivat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se deschise ușa. Fetele care umblau încoace și încolo se precipitară în speranța de a se vedea în sfârșit chemate la vorbitor. Decepție. Maica Zenobia, astupând cadrul ușii cu persoana ei forte, le făcu semn să se îndepărteze. Precedat de călugărița cu înfățișare de jandarm, care deschidea drumul, flancat de două supraveghetoare, alese dintre cele mai impozante, și urmat de doamna Walter, econoama cinquangenară, care încheia alaiul, tânărul preot, palid și frumos, părăsea cu mare pompă lăcașul. Avea aerul unui monarh
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
senzuale! Gabriela se uită de jur împrejur. Patul cu baldachin, icoanele, vegheate de o candelă aprinsă, flacoanele cu dopuri de argint, bombonierele, Cupidonii și misterioasa mireasmă cu urme de tămâie făceau din cămăruța asta alcovul unei curtezane sau chilia unei călugărițe? Și cea care o locuia, chiar ea, cu veșnicele mătăsuri negre și cenușii, cu lungul șirag de perle false, cu ciorapii fini și pantofii delicați, de ce anume atârna mai tare? De sobrietatea hainelor sau de rafinamentul toaletei moderne? Dacă nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
putea trage un folos din acest an petrecut la noi. Mai ales ca să-ți împaci sufletul. Maica Zenovia se va însărcina cu dragă inimă să te ajute. Du-te s-o vezi. Nu e o poruncă, e o rugăminte..." Imaginea călugăriței, voinică și roșie la față, escortându-l pe tânărul preot cu surâs profan, se desenă în mintea fetei fără a căpăta mai multă consistență decât un cerc pe apă. "Prefer să mă gândesc singură la toate lucrurile astea. Nu o să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe dinafară, gata să-i subjuge spiritul. Această biată rusoaică e o posedată. E posedată de utopia ei! Aventurieră, curtezană sau femeie întreținută în Orașul Lumină, oricând depunându-și votul de celibat profan, ea a devenit în al doilea exil călugăriță, asceta unei idei." Pussy își miji ochiul mai mare decât celălalt, care strălucea ciudat dincolo de genele apropiate: Vede acul cu ochii unei mistice, și totodată nu-l vede!" Cele două fete se priviră în albul ochilor. "Ei da, ideile se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
generația a doua al lui Paisie și cel mai energic lucrător în publicarea traducerilor sale. La Optina, el realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei, în 1845 și în 1847. În 1848, apare textul „Patru cuvinte chemătoare către călugăriță în ziua în care ea se îmbracă în chipul îngeresc”, compuse în 1766 de ieromonahul Nichifor Teotoki, traducere din limba greacă de Paisie Velicikovski. În 1849, se publică „Sulul despre rugăciunea minții și Tâlcuirea la Doamne miluiește”. Tot în 1849
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ceilalți trebuie să se reînnoiască, iar noi nu? Între timp, o mulțime diavolească îngrozitoare s-a năpustit [mai tare] ca niciodată asupra preoțimii noastre. În Rusia, Mexic, Spania, Polonia, Germania și în alte locuri, masacrarea preoților, a călugărilor și a călugărițelor, a atins forme și cifre înspăimântătoare, fără a mai vorbi de alte locuri unde preoții și călugării au fost obiectul unor samavolnicii incredibile. Adăugați distrugerea și ruinarea bisericilor, a instituțiilor, izgonirea cultului, uneltirile de tot felul împotriva credinței și a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ne cutremurăm. Se citește că, în 1790 (al doilea an al Revoluției franceze care a suprimat parohii și case religioase), în lumea creștină, erau mai mult de 7.000 de convente numai ale franciscanilor cu 120.000 de călugări, în afară de călugărițele franciscane. Adăugați călugării tuturor celorlalte Ordine și Congregații; puneți alături preoții clerului diecezan, pe atunci foarte numeros. Cum se explică, cu un număr atât de impunător de apărători, catastrofa Revoluției franceze care a răvășit mai apoi lumea întreagă prin ideile
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende: Peleșul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra arsă, Jipii, Caraimanul, Peștera Ialomiței, Ceahlăul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
i-a recunoscut meritele. Acum, rolurile s-au inversat. America se grăbește să descopere Europa, asemenea unui strănepot bolnav de nostalgia originilor. Madridul e inundat de tot soiul de sud-americani în vacanță, dintre care remarcasem multe femei peruviene, îmbrăcate în călugărițe, dar care nu aveau nici pe departe intenții pioase. Erau hoațe de stradă. Și operau cu un aplomb de invidiat. Unii colegi de-ai noștri le suportaseră dibăcia pe propria piele. În aceeași zi am aflat că neplăcutele incidente începuseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cutii de încălțăminte care desfigurează plajele și faleza, zărești un colțișor de verdeață, în două cazuri din trei, acolo se adăpostește un sanctuar sau o mânăstire. Acolo unde subzistă un petec de vegetație ai șanse să zărești fie scufia unei călugărițe, fie sutana unui călugăr. Banii merg mână în mână cu imitația și cu lucrul făcut din topor. Dumnezeirea e mai ecologică. Ea perturbă spiritele dar, cel puțin, nu se atinge de copaci. * * * Un fost cadru al Organizației pentru Eliberarea Palestinei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
inteligentă acum. Cu ochi ascuțiți ne privește, se tângue că e bolnavă și din una în alta începe a vorbi mult, mult și repede, despre lucruri felurite, din care este un fel de bătrânească și solidă filosofie practică pe care călugărița aceasta pătrunzătoare n-a putut s-o învețe decât în lumea mănăstirei ei căci viață lumească n-a dus: acolo în mînăstire de mică copilă a crescut -, o filosofie practică care nu se capătă decât din cunoașterea oamenilor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]