2,654 matches
-
Golfului Guanabara de Păo de Açúcar (Căpățâna de zahăr). În limba indigenilor stânca de granit era denumită Pău Açuqua piscul înalt -, portughezii dându-i actuala denumire datorită faptului că stânca aducea cu formele de argilă utilizate în vechime la turnarea "căpățânilor de zahăr". În acest loc din Golful Guanabara a debarcat la 1 martie 1565 Estacio de Sa, cel care a pus bazele viitorului oraș Rio de Janeiro. Piscul a fost escaladat prima oară în 1817 de o englezoaică, iar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu miile, oamenii flămânzi au constatat că rafturile erau aproape goale și nu s-au ales după atâtea zile de pândă și de stat în picioare decât cu niște banane verzi, portocale stricate și cu aceleași tacâmuri de pui și căpățâni de porc. După ce am urcat în autocare, ne-am îndreptat spre șantierul Casa Poporului. Am rămas impresionați de măreția edificiului și de ritmul în care se lucra. 203 În această clădire vor încăpea toți membrii de partid din România, ne-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). A apărut În luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. În cursul verii 1991 cadre didactice din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Chișinău Tiraspol): Învățământul În limba română În Transnistria, E. Serdaru (Suceava): Transnistria de Nord; Prof. Ștefania Isac (MuncacsUjgorod): Românii din Transcarpatia; Dr. Zamfira Mihail (București) Românii din Estul Europei; Prof. V. Macarie (Iași): Societatea româno-letonă „Dacia” din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural În Albania; Cristea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
atît de scurtă, geții ca niște sărîntoci și-au lepădat limba ca pe o boarfă uzată și plini de dragoste pentru prădătorii și măcelarii lumii, au mers în castrele lor să ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București, Saeculum I.O., 2001. DEX2 = Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996. DI = Dicționar invers, București, Editura Academiei, 1957. DILR = C. Căpățînă (coord.), Dicționar invers al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007. DLR = Dicționarul limbii române, serie nouă, tomurile VI-XIV (literele M-Z), tomul I, partea a 3-a și a 4-a, București, Editura Academiei, 1965-2006. DN = F. Marcu, C.
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
ajutăm, să participăm și noi... O singură acțiune a fost făcută, la care am participat eu și cu Încă două persoane din organizație... În centrul Alexandriei, În parc, era pusă o statuie cu un cap al lui Stalin. Am spart căpățâna și am pus materii fecale Înăuntru... Dar asta n-a știut-o nici Securitatea, că nu era scrisă În dosar. Știind doar trei persoane de asta, n-a mai ajuns să se afle. Și altceva... De răspândit manifeste n-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Enver că Stalin a făcut greșeli, că a comis abuzuri și crime”. Un stalinist fervent, Hodja i-a replicat lui Hrușciov: „Dar de ce nu i ați arătat toate astea cînd trăia?” „Pentru că ne-ar fi tăiat capetele cum tai o căpățînă de varză”. Și cum avea bastonul în mînă a retezat o varză din cele semănate peste tot prin parcuri ca să rezolve problemele alimentare. în fine, cel de-al treilea fragment selectat de redacție a descris o altă vizită la Moscova
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în două și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
legătură de mărar. Salata, spălată și tăiată, se pune pe platou stropită cu zeamă de lămâie, după care peste salată punem costița făcută jumări și scursă de untură. La final, peste jumări se adaugă mărarul tocat. SALATĂ ASORTATĂ ( 1 ) O căpățână de salată verde, o legătură de ridichi, roșii, doi castraveți, măcriș, două fire de tarhon, lobodă, spanac, oregano, leurdă, sare, piper, ulei, oțet din mere, puțin zahăr, după gust, o legătură de pătrunjel și mărar. Le tocăm și le punem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
litru de oțet. Amestecăm până se topește zahărul și sarea, apoi turnăm peste varză. În fiecare borcan punem trei - patru boabe de piper, o foaie de dafin, secărică ( chimion ). Legăm borcanele, după care le dăm la beci. SALATĂ VERDE Două căpățâni de salată verde, două legături de ridichi, două legături de ceapă, o legătură de mărar, trei linguri de ulei de măsline, două ouă fierte, o lingură de zeamă de lămâie sau oțet, sare, piper, după gust, un vârf de cuțit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu oțet. Înainte de a se servi se strecoară sfecla și cu zeama obținută se colorează borșul, se bate gălbenușul cu smântâna, dregem borșul și presărăm pătrunjel tocat mărunt. CIORBĂ DE BURTĂ 2 kg burtă fiartă, 3 cepe, 2 morcovi, o căpățână de usturoi, 4 gălbenușuri, 800 g smântână, sare, piper, delicat, 200 g făină, 8 l de supă de oase În supa pusă la fiert, se pune burta tăiată fideluță, ceapa, morcovii rași pe răzătoarea mică, se călesc în ulei ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecată cu 100 ml de suc de roșii. Dăm la cuptorul încins timp de 30 de minute. Dacă se coace în tavă mare, dublăm compoziția la sos. În sos adăugăm și două linguri de făină albă. SALATĂ VERDE UMPLUTĂ Șase căpățâni de salată, două - trei frunze de dafin, 100 gr. de orez, sare, piper, boia dulce, 500 gr. de carne de porc tocată, două cepe tocate și călite, o legătură de pătrunjel, o legătură de tarhon, o legătură de mărar, toate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
suc de roșii, patru - cinci roșii tăiate felii, 250 gr. de șuncă de porc sau mușchi filé, cinci - șase căței de usturoi tăiați rondele. Peste ceapa călită punem carnea, verdeața, orezul, mirodeniile și sucul de roșii, amestecăm bine, apoi umplem căpățânile de salată și le așezăm în cratița unsă cu ulei. Punem peste foile de dafin usturoiul tocat, șunca tăiată felii și roșiile, astfel încât să acoperim toată suprafața cratiței, turnăm două căni de apă și dăm timp de o oră la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dafin, iar după ce s-a răcit se adaugă peste pește, apoi punem măsline și deasupra ornăm cu maioneză și felii de lămâie. PLACHIE DE CRAP 1,5 kg crap, 1,5 kg ceapă, 150 g ulei, 75 g bulion, ½ de căpățână de usturoi, 50 ml de vin, 1 g piper, 1-2 fire de cimbru, 2 foi de dafin, zeamă de pește, sare, oțet și 3 roșii. Se taie peștele felii care se prăjesc pe jumătate în ulei, apoi se scoate peștele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de somon le rulăm câte unul separat și înfigem unul câte unul în platoul cu paste. Decorăm cu pătrunjel verde tocat și frunze de mentă. FILÉ DE SOMON AFUMAT CU SALATĂ - DOUĂ PORȚII - 300 gr. de filé de somon, o căpățână de salată, 150 gr. de ciuperci fierte și tăiate mărunt, sare, piper, ulei de măsline, oțet aromat, două linguri de nuci prăjite și tocate mărunt. Punem salata pe mijlocul farfuriei și aranjăm filé-ul tăiat fideluțe în jurul salatei. FILE DE SALAU
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
păhărel de țuică, o lingură de bulion și verdeață tocată fin pentru decor. Se servește cu piure de cartofi și un vin roșu dulce și aromat. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
căței de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi, 2 cepe, o căpățână de usturoi, o rădăcină de hrean, boabe de piper, sare și delicat după gust Burta se spală bine, se taie bucăți și se pune la fiert cu apă, sare, boabe de piper, ceapă, morcov, după care se fierbe timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Se servește cu garnitură de spaghete cu brocolli - 500 gr. de spaghete, 600 gr. de brocolli, o căciulie de usturoi, 150 gr. de parmezan, 75 ml de ulei sau unt - și salată de primăvară - o legătură de ridichi roșii, două căpățâni de salată verde, o legătură de ceapă, o legătură de mărar, trei linguri de ulei de măsline, două linguri de zeamă de lămâie, sare, un vârf de cuțit de zahăr. Spaghetele se fierb în apă cu sare timp de nouă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
legate cu celofan timp de jumătate de oră. Se stinge focul și se lasă până a doua zi. ZACUSCA DIETETICA 6 vinete lungi, 1,5 kg ceapă, 2 kg roșii, 2 kg ardei și gogoșari, 500 ml de ulei, 2 căpățâni de usturoi, o legătură de cimbru și o legătură de frunze de țelină. Se pun pe fundul cratiței roșiile tocate fără pieliță, ardeii, ceapa și usturoiul. Vinetele, curățate de coajă, tăiate cubulețe și opărite în apă cu sare, se scurg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
celofan. GOGOȘARI UMPLUȚI CU CIUPERCI 5 kg gogoșari, 3 kg ciuperci, 2 kg ceapă, 100 g hrean, 100 g morcov, 300 g frunze de țelină, 1 l oțet (9 grade), 3 l apă, 200 ml ulei, 200 g sare, o căpățână de usturoi, zahăr, piper, foi de dafin Ciupercile, fierte cu apă, sare și zeama de la o lămâie, le scurgem și le tocăm, apoi le amestecăm cu țelina, ceapa tocate fin, morcovul și hreanul ras. Punem puțin baiț și umplem gogoșarii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
beci. MURATURI ASORTATE 9 l de apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
turnăm sosul fierbinte peste ei. Legăm borcanele și le acoperim cu pături până se răcesc. După aceea, reci le ducem la beci. SALATA DE POPINCI (1) 30 gogoșari, o farfurie cu popinci fierte, 500 ml ulei, 1 kg ceapă, o căpățână de usturoi, 3 linguri de oțet Se taie toate peștișori. Ceapa se pune timp de aproximativ zece minute la fiert cu puțină apă, se stoarce de apă și se amestecă totul cu uleiul și usturoiul, după care se pune la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
la 30 ianuarie 1976 în localitatea Mangalia, județul Constanța, România, fiul lui Văsîi Ion și Albertine, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Langemarkstr. 19C. 133. Ionescu Alexandrina, născută la 10 septembrie 1946 în localitatea Potlogi, județul Dâmbovița, România, fiica lui Căpățînă Constantin și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Magistratsvagen 51 B. 134. Liebhardt Iosif, născut la 19 iulie 1938 în localitatea Apoldu de Sus, județul Sibiu, România, fiul lui Liebhardt Matei și Elisabeth, cu domiciliul actual în Germania, Prien
HOTĂRÂRE nr. 84 din 3 februarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112221_a_113550]