20,803 matches
-
implicit și explicit, sfîrșitul aberațiilor din manualul unic al lui Roller. De altfel, se decide ca manualul de istorie pentru licee să fie elaborat de Ministerul Învățămîntului, unde ministru era omul de bine acad. Ilie Murgulescu. Iar, cum spuneam, Academia capătă misiunea de a elabora amintitul tratat de istoria țării. Dl Pavel Țugui crede că a contribuit, atunci, la instalarea unui climat al "libertății opiniilor". Să fim serioși. Au apărut polemici și înfruntări de idei. Dar, toate, atent dirijate de departamentele
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Puterile Centrale) duceau un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind considerată, cum spuneam, ca avînd un caracter nezmintit imperialist. Aceasta
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
ai lui, argumentul fiind că autorul cărții din 1945 nega rolul social, foarte important, al răscoalei condusă de Vladimirescu. S-a găsit un istoric improvizat, efectiv hilar, S. Știrbu, care, de prin 1954, tot publica studii care, în 1956, au căpătat forma unei cărți, efectiv ridicole, Răscoala din 1821 și legăturile ei cu evenimentele internaționale. Eram tînăr absolvent de facultate și am citit, la Biblioteca Academiei, acest tom (avea aproape 500 de pagini) efectiv ridicol (atunci am citit și cartea, din
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
se ajunge la Vladimirescu, influențîndu-l ideologic. Cam pe atunci, tineri colegi de la Institutul de Istorie mi-au povestit cum acest autor hilar (altfel, mare sculă în instituție) fusese înșelat de unii cercetători, livrîndu-i false documente, scrise atunci, îngălbenite, pentru a căpăta patina vremii, la flacăra unei lumînări. Și acest pseudoistoric cu mari pretenții de autoritate științifică lua aceste "documente" drept autentice și le-a folosit pentru ilarianta sa carte. A fost nevoie de aprobări ca, în 1956, să se publice o
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
puneau în pomul de Crăciun aceleași globuri, Moș-Crăciuni de gips și căsuțe de hîrtie pe care le-am primit pe la 4 sau 5 ani, fiindcă altele nu se mai fabricau. Colindătorii erau de obicei copii frumos și curat îmbrăcați, care căpătau colaci, cozonac și fructe, nicidecum bani, ca azi, cînd colindatul a devenit o formă de cerșetorie. Colindătorii erau expresia mahalalelor de altădată, cu oameni sărmani, dar nu mizeri, proveniți din zona de intersecție a satului cu orașul. Lumpenii erau o
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
indivizi, colectivități sau popoare. Una din soluțiile ieșirii din tragicul existențial: povestea, ficțiunea și arta unde timpul trăit se află în armonie cu timpul lumii. Drumul poate fi parcurs ori începînd cu "povestea" și ajungînd la "filosofie", sau invers. Timpul capătă astfel reprezentare, semnificație și sens. Dimensiunea imanentă intră în armonie cu dimensiunea transcendentă. Cetatea Omului se conciliază cu Cetatea lui Dumnezeu. Joachim de Flore era de părere că există o Trinitate temporală: Vîrsta Tatălui, Vîrsta Fiului și Vîrsta Spiritului. Civilizația
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
elaborată cu trudă, cu destule texte inedite și 64 de texte de proză politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării ei în sumar. Dl Pericle Martinescu are dreptate: "Alcătuită în felul acesta foarte personal, unde arbitrariul capătă forme hipertrofice, ediția Cuza - notabilă la vremea ei pentru contribuțiile filologice de la rubrica "Însemnări literare", constituie azi mai mult o piesă de muzeu." Și o curiozitate editorială. Ediția Iorga, din 1922, n-are prefață, publicînd numai poeziile apărute în Convorbiri
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
de la Mall, două filme documentare - două episoade de televiziune, fiecare a cîte 45 de minute, compunînd, împreună, mini-serialul Strumă, care va fi difuzat, în acest an, la postul Antenă 1. În secetă descumpănitoare a cinematografiei românești, o asemenea avanpremiera a căpătat, pe bună dreptate, proporțiile unui eveniment. Dacă, în ultimii ani, absența filmului de ficțiune a fost, oarecum, explicabila și scuzabila (dificultatea producției, costurile astronomice, lipsa fondurilor), letargia filmului documentar nu are nici o scuză. După '89, după atîția ani de falsificare
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
textele concursului România viitoare dovedesc într-adevăr că "cititorii lor sînt șcel puținț la fel de inteligenți ca ei", redactorii Academiei Cațavencu. Un adio fără speranță Răsfoind cotidianele acestui sfîrșit de an Cronicarul n-a băgat de seamă ca ele să fi căpătat acel plus de substanță dătător de speranță pentru anul următor. Unele dintre ele au mizat pe sfîrșitul lumii, ca și anul trecut, altele au alcătuit analize mizerabiliste cu care s-au străduit să îngroape ultimii patru ani de guvernare, probabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
vorbește bunăoară despre "competența literară a apei (care) pare acum totală" despre "sentimentul conceptual (care) provoacă o inundație, interpretul înotând de îndată într-un limbaj acvatic", sau chiar despre "clipocitul acvatic al conceptelor"... Treptat, cercetarea universului imaginar al liricii pillatiene capătă un aer, ca să zicem așa, agonal și epic, pe măsură ce opera oferă ocazii de agravare a tensiunii dintre ceea ce Alexandru Cistelecan numește, în titlul capitolului III, Imaginație și doctrină. Vom asista, astfel, - cum zice prima secvență a acestei părți a volumului
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
facem decît să apărăm rezultatul ei care asigură liniștea unui popor". Are opinii desigur negative despre regele Carol al II-lea. Dar deși suveranul a făcut avansuri știute mișcării legionare, opinia negativă a lui Stelian Popescu despre regele în funcțiune capătă conotații antisemite și xenofobe. "Ajunsesem la concluzia că Carol II nu este numai un element rău, o nenorocire pentru țară, dar un hoț ordinar și un tîlhar... Se făcuse tovarăș de jaf cu cei mai mari jecmănitori ai avutului țării
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
fuseseră împroprietăriți și ei se temeau că-l vor pierde dacă treceau la unguri. Deoarece, nu numai că în Ungaria nu se făcuse nici o reformă agrară, dar ungurii au anulat reforma agrară în regiunile din Cehoslovacia pe care le-au căpătat în 1938 și 1939." (p.121-122) înaintea plecării în America, cînd începuse să se vehiculeze posibilitatea întoarcerii lui Carol din exil, Waldeck face o ultimă însemnare, cu care se termină dealtfel și cartea ei, o însemnare care nu poate lăsa
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
Evenimentului zilei ține o contabilitate a împrejurărilor, ca să nu spunem mai mult. Fiindcă e posibil ca într-un viitor, nu se știe cît de îndepărtat, exact tipul de mesaj pe care l-a adresat Isărescu alegătorilor, mesajul modest, responsabil, să capete receptarea meritată. La fel cum e posibil ca renunțarea la rolul de parlamentar pe care l-a cîștigat Theodor Stolojan să îi aducă acestuia, mai tîrziu, voturi, dacă va candida din nou la președinție. * Totuși să nu uităm că dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
sînt adesea deciziile destinului. Cazul se verifică deplin în situația regelui Ferdinand al României. Predispozițiile - toate - îl duceau spre o viață de cărturar, om de bibliotecă și elaborație științifică. Sigur, era un Hohenzollern și, din această cauză, urmase școli militare, căpătînd gradul de sublocotenent. Dar (era născut în 1865) după aceea urmează cursurile universităților din Tübingen și Leipzig, avîndu-l, la aceasta din urmă, profesor pe filosoful Wilhelm Wundt. Totul, repet, îl îndrepta spre o carieră de cugetător și bibliofil. Era și
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
al României n-avea moștenitori, a optat pentru soluția adoptării unui prinț din familia sa germană. Zarurile au căzut pe al doilea nepot de frate (primul a refuzat oferta), Ferdinand care, în 1889, e declarat moștenitor prezumtiv al Coroanei României, căpătînd apelativul de "principe de România" și se stabilește la București. Cinci ani a învățat temeinic limba română sub îndrumarea unui profesor Păun. Aici, în România, a trecut prin incidentul amoros cu Elena Văcărescu, încurajat vinovat de regina Elisabeta (Carmen Sylva
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
fronturile din Apus, a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept, denumirea de România Mare. Un vis secular se împlinea. Și el se petrecea sub sceptrul regelui Ferdinand. Destinul a fost bun și cu el. Martha Bibescu, care i-a închinat, prin anii douăzeci, un extraordinar portret, publicat, mai
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
Pentru că e curios să cunoască alți oameni, alte obiceiuri, alt fel de viață. Sontag izbutește însă să anuleze, pe rînd, fiecare dintre aceste răspunsuri. În cazul actriței poloneze, oricare ar putea fi valabil, dar odată ce ne decidem asupra unuia povestea capătă o turnură care te obligă rapid să te oprești și să te întrebi: oare? În Polonia, Maryna e celebră, iubită de public, de prieteni, de rude. Ea trăiește în centrul unui microunivers care se constituie în funcție de visele și intențiile ei
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
viață creștină" și anume "ortodoxia'), menită să potolească "setea neamului de a se împrospăta sufletește, de a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
lui Ion Diaconescu, venerabilul lider țărănist care a fost săpat de jos de alți venerabili ai partidului. * După experiența acestor alegeri, se pare că și cei doi mari tehnocrați se vor lăsa furați de politică. Teodor Stolojan ar urma să capete o funcție de prim rang în PNL, iar Mugur Isărescu se pare că încearcă să-și facă propriul său partid. * Cel mai justițiar în amenințări dintre candidații la președinție, așa-numitul fenomen al turului doi, CV Tudor a introdus în Parlament
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
cunoaștere, prin trăirea în această comuniune, ne stârnește, dată fiind fericirea gustată în ea, la o altă cunoaștere și comuniune mai bogată, mai substanțială. Toate cunoașterile, toate comunicările dinainte le-am uitat, sau dacă nu le-am uitat, ele își capătă de fiecare dată noi înțelesuri, noi adâncimi, noi puteri de a ne ferici, mai ales dacă suntem în contact viu cu persoana respectivă și ea ne descoperă mereu din farmecul ei unic și nesfârșit. Urcușul în intimitatea cu ea nu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care se confruntă lucid și detașat cu jungla newyorkeză. Sînt atîtea ipostaze, paraidentități ale lui Saul Bellow, și tot atîtea încercări de exorcizare. Apropierea de senectute a marcat scrierile lui Bellow printr-o accentuare a filonului autobiografic care, în Ravelstein, capătă o notă de comunicare directă, aproape de confesiune. L-am cunoscut personal pe Saul Bellow în iarna anului 1977, cînd a venit la București în împrejurările descrise în Iarna Decanului. Cea de a patra soție a sa, Alexandra Bagdasar, renumită matematiciană
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
care se confruntă lucid și detașat cu jungla newyorkeză. Sînt atîtea ipostaze, paraidentități ale lui Saul Bellow, și tot atîtea încercări de exorcizare. Apropierea de senectute a marcat scrierile lui Bellow printr-o accentuare a filonului autobiografic care, în Ravelstein, capătă o notă de comunicare directă, aproape de confesiune. -am cunoscut personal pe Saul Bellow în iarna anului 1977, cînd a venit la București în împrejurările descrise în Iarna Decanului. Cea de a patra soție a sa, Alexandra Bagdasar, renumită matematiciană, era
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
care ei ar fi scris de mult timp, fără să li se explice nimic. De scuze, nu mai vorbesc. Sau măcar să li se fi adresat mulțumiri pentru colaborările avute, cu regretul că direcția ziarului respectiv înnoindu-se, totul ar fi căpătat o altă orientare. Se întâmplă. Normal! Dar să nu sufli o vorbuliță... Iată o dovadă nu numai de lipsă de educație, dar și de proastă creștere crasă. De când suntem liberi, parcă suntem mai mitocani ca niciodată. Ca și cum nouă acesta ne-
Niște moftangii, mon șer! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11863_a_13188]
-
firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care le-au stricat noii ciocoi, ca tot ei să le și repare. Aș! Noua "arhitectură" a Snagovului arată cam așa: până la palatele lor, gropi infernale. Boierii așteaptă ca primarul, cu banii căpătați din impozitul de la localnicii Snagovului, să plătească reparația drumurilor ce duc înspre palate. în fapt, toată marginea de Lac Snagov a fost acaparată decisiv de către noii boieri. Ei au onoare, noi avem dreptul la paloare. De jur-împrejurul acestor palate s-au
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]