21,642 matches
-
să se desfășoare la Pitești și ca mama Olgăi să fie invitată ca oaspete de onoare. El urma să se ocupe de tot ce incumbă pregătirea și desfășurarea unei nunți de rang înalt. Vestea că domnișoara asistentă Olga Dragomir se căsătorește cu un domn din lumea mare se răspândi în progresie aritmetică în tot spitalul, ba încă depăși granițele acestuia, făcând ocolul orașului. Ina se bucură. O felicită și-i ură să aibă parte numai de zile însorite, viața să-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
care o adusese boala. Bănuielile se transformaseră în certitudini și clipele treceau și treceau... Olga încropi zorită un text lapidar pentru o telegramă exasperată: „Ina, vino urgent, mă sfârșesc! Olga Ina bănuise tot timpul, în forul ei intim, după ce se căsătorise cu Alex, că Olga purta ascuns în cutele inimii un cui înnegrit de invidie. La unii oameni, acesta nu se topește decât o dată cu trecerea hotarului dincolo de lume. Ea își impunea însă ca prietenia lor, măcar în aparență să rămână vie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ceva de nepătruns. O fi una din acei oameni.O fi. În altă zi, veni din nou la fotoliul pe care sta Ionică. Am o veste. Pot s-o aud? Firește. Sunt gravidă. Deatunci, știi?! știu. Ce facem, acum, ne căsătorim? Ea răspunse: nu ne căsătorim. Fii pe pace. Nici nu mai vreau să facem dragoste, amândoi. Atunci? Nimic. Ba, da, ceva o să fac. Dacă ăsta, Corcovă, mă vrea de nevastă, că sunt îndrăgostită de el, mă mărit cu dânsul. Dacă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
una din acei oameni.O fi. În altă zi, veni din nou la fotoliul pe care sta Ionică. Am o veste. Pot s-o aud? Firește. Sunt gravidă. Deatunci, știi?! știu. Ce facem, acum, ne căsătorim? Ea răspunse: nu ne căsătorim. Fii pe pace. Nici nu mai vreau să facem dragoste, amândoi. Atunci? Nimic. Ba, da, ceva o să fac. Dacă ăsta, Corcovă, mă vrea de nevastă, că sunt îndrăgostită de el, mă mărit cu dânsul. Dacă nu, chiuretez copilul și apoi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
am abordat, și v am rugat să anunțați la 112. Ne iubeam foarte mult. și ea mă iubea, dar, cred că eu o iubeam și mai mult, pe dânsa. De câțiva ani. De mai multe ori, am vrut să ne căsătorim. Ea, însă, a insistat să mai așteptăm. Să ne mai verificăm, unul pe altul. Bănui că nu avea prea multă încredere în mine. Dumneata ce crezi? Eu nu cred nimic. Din cauză că nu știu despre ce este vorba. Dar, așa, ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
își duce viața, fericit, în felul său, curat, cinstit și demn! Ulciorul Între ai săi, între români, vreau să zic, Tatomir Ulciorul era un neluat în seamă, un nimeni, un ins din cea mai gri pătură a societății. S-a căsătorit, însă, cu o străină. S-au cunoscut, într-o vară, pe o plajă. Tineri, frumoși, porniți pe viață ca vântul pe valurile mării, s-au aprins iute, s-au îndrăgostit, cum se zice, la prima vedere, și, de-aici până la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
aceeași casă cu târfa asta, verișoara mea. Din ziua în care am avut un licăr de rațiune, am prețuit-o pe mătușa mea ca pe o mamă. Am început s-o iubesc cu atâta adorare, că, mai târziu, m-am căsătorit cu fiica ei, sora mea de lapte, pentru simplul motiv că-i semăna. Mai bine zis, m-am trezit constrâns s-o iau de nevastă: ea nu mi-a cedat decât o dată - n-am să uit asta -, la căpătâiul mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
i-aș fi dat o palmă zdravănă cadavrului care ne contempla cu o mutră disprețuitoare. Ce infamie! Înspăimântat, am fugit în camera mea. Din cauza acestei ușuratice... Poate fusese constrânsă la o astfel de comedie pentru a mă forța să mă căsătoresc cu ea. Deși frate de lapte, trebui s-o iau de soție, pentru a salva onoarea familiei, căci fata nu era virgină - nu știam lucrul ăsta, de fapt, cum aș fi putut afla? Mi-au dat doar de înțeles. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
așa de bine. Nu vreau să spun „soția mea“, căci noi nu eram soț și soție; ar însemna să mă mint pe mine însumi. Dintotdeauna am numit-o „târfă“. Cuvântul acesta avea pentru mine o atracție deosebită. Dacă m-am căsătorit cu ea a fost din cauza perfidelor ei avansuri. Nu, ea nu nutrea nici o afecțiune pentru mine. Cum ar fi putut, de altfel, să fie capabilă să iubească pe cineva? O femeie vicioasă căreia îi trebuia un bărbat să se culce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nici cu un astfel de trio n-ar fi fost mulțumită. În orice caz, e sigur că pe mine mă alesese ca țap ispășitor și că, într-adevăr, nu putea s-o nimerească mai bine. În ceea ce mă privește, mă căsătorisem cu ea pentru că semăna cu mama ei, pentru că avea o vagă asemănare cu mine. Nu numai c-o iubeam, dar o dorea fiecare bucățică din trupul meu. Mai ales mijlocul. Nu vreau să disimulez adevăratele mele instincte sub voalul unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
am văzut cu ochii mei, pe buzele ei, semnul dinților lui murdari, galbeni și stricați, al colților de măsea prin care ieșeau versete din Coran. Și apoi, de ce se instalase individul ăsta în preajma casei noastre? Și asta imediat după ce ne căsătorisem. Era curtezan? Amorezul târfei? Îmi amintesc că în ziua aceea m-am apropiat de mărunțișurile sale și l-am întrebat cât costă vasul. Buzele întredeschise lăsară să i se vadă doi dinți putrezi prin pliul fularului. Începu să râsă: era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
apreuri, parafraze, spiritul ludic avînd nevoie nu doar de modele , ci și de re modelări... Alt doctorand , ocupîndu-se de Caragiale, afirmă că D-ale... e, În primul rînd , „un joc de măști al relațiilor extraconjugale”; care extraconjugale? Nimeni nu e căsătorit, În comedie! N-aș fi de acord nici cu inserarea citatului din N. Manolescu, după care „ prostia, lenea, ipocrizia, demagogia politică și viciul sunt Însușiri ale aces tei lumi istorice” ( prezentul demonstrîndu ne că sunt, În aceeași măsură, și Însușiri
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dialect, vocabulă a țării de origine, muzică a ei”. Totuși, lecturile mele din Thomas Mann. Și Doamna General, așa cum o vedeam eu prin ’76: “Karin tante verișoara dinspre mamă a bunicii mele-sau doamna General, cum era cunoscută, pentru că era căsătorită cu generalul de armată Bădulescu, de loc de prin Roșiorii de Vede, care o pețise în Sighișoara unde i se mutaseră părinții după Primul Război Mondial-era o femeie înaltă, osoasă, dreaptă, bine făcută, bărbătoasă chiar. Altfel, femeie dintr-o bucată
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mare, care dădea spre o râpă imensă cu pământ galben. Acolo, pe balcon, musafiri, toți prea înalți, cu fețe albe, pătrate și cu pete scârboase de psoriazis pe gât și pe dosul palmelor, îl așteptau pe General care tocmai se căsătorise la starea civilă cu fata, sora, cumnata lor (totuși, ceva neclar). Dar Epa nu mai catadicsea să apară. Parcă trebuia să vină în balcon, nu tocmai prin apartament, ci să urce roata, de jos, de pe mormanul de pământ argilos, galben
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
făcuți numai unul pentru celălalt. Deasupra ei, Afrodita, apărută intermitent, ca un abur ridicat ușor la tavan, îi zâmbea lui Gerard favorabil pentru a nu știu câta oară. Daîși zicea el-îi declari dragostea. O răpești. Ea divorțează de Sima. Te căsătorești cu ea. Căsătorie cu o... leliță! -vor comenta părinții lui dezamăgiți. Încă o lovitură în plus pentru tatăl bolnav. Și-apoi venituri ca din palmă. Cu ce trăiești? Oare Iozefina ar accepta orice condiții de trai? Cam așa simțea. Simțea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zeițele Hera și Pallas Atena. Cu siguranță că ele sunt geloase pe Afrodita. De aceea mă lasă în brațele unor iubiri pasagere, frivole, care, până una alta, e drept, nu-mi displace. Prima dintre ele nu mă lasă să mă căsătoresc, iar a doua nu mă lasă să gândesc la rece, să fiu un lucid. Ce vorbești, domnule? Vezi să n-o iei cumva pe ulei - sună vocea de bas a domnului Ilea Hera, ca toate zeitățile antichității precreștine, e o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tăcerea. Cam așa am pățit și eu - vorbește rar Iozefina, ca și cum i-ar fi fost groază să nu cadă de pe niște scări - numai că l-au silit părinții mei să mă ia de nevastă. Rămăsesem însărcinată cu el, deși eram căsătorită cu prietenul lui cel mai bun, Vlad. Recunosc, a fost și greșeala mea că am cedat prea repede. Soțul meu era plecat în misiune pe mai multe săptămâni. Eu am fost, ce-i drept, slabă de înger, iar el plin
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în iad. E adevărat. Gicu e mai tânăr decât Vlad. Tot ce spun acum se poate verifica. Acesta e adevărul gol goluț. Am fost soție de două ori. Așa e, dar niciodată n-am iubit pe nimeni. De când m am căsătorit cu Gicu, salvat de tatăl meu de la pârnaie, am părăsit capitala și ne-am stabilit aici, în orășelul acesta retras și modest, parcă în fundul lumii, ca să începem o nouă viață. Și Gicu știe că tu nu-l iubești? - întreabă Roji
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mele. Acest băiat drăguț a reușit să dărâme zidul rezistenței mele, era frumos și eram tineri și mi-am zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul meu, dar după ceva timp și presiuni insistente m-am căsătorit împotriva dorinței mele sufletești. El a fost mai puternic ca mine, m-a zăpăcit așa de mult încât am abandonat visele
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul meu, dar după ceva timp și presiuni insistente m-am căsătorit împotriva dorinței mele sufletești. El a fost mai puternic ca mine, m-a zăpăcit așa de mult încât am abandonat visele mele. Căsătoria mea cu acel frumos băiat a durat foarte puțin, cam un an și opt luni. Era un
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mulți ani și am învins boala. Cum? O să vă spun, dedicând un capitol special pentru asta. După ce am renunțat la fabrică am stat câteva luni să mă liniștesc și să mă gândesc cum să merg mai departe. Între timp mă căsătorisem cu un bărbat liniștit și echilibrat în care mi-am pus toată speranța unei vieți echilibrate. Soțul meu a văzut starea mea șubredă de sănătate și a decis să plece în Spania la muncă sămi trimită bani să merg la
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
continua odiseea în timp a acestui venerabil militar. - Domnule colonel Petrescu, de unde pornim în ...? - De la Ismail, din sudul Basarabiei, provincie istorică revenită la patria mamă în 1918. Aici se încheagă primele mele amintiri. Tata era ofițer de jandarmi, căpitan, era căsătorit. Mama se trăgea din neamul Teodorenilor (Ionel și Păstorel Teodoreanu îmi sunt verișori). Legiunea de jandarmi din Ismail, avea ca scop principal, limitarea influenței acțiunilor bolșevice în zonă. De altfel știți de revolta de la Tatar Bunar, la lichidarea căreia au
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
urmat Târgu Ocna, unde am poposit un an. După acest an tata a fost mutat la Târgu Neamț. Aici am cunoscut-o pe mama a doua, o unguroaică pe care tata o știa de la Târnăveni și cu care s-a căsătorit. Aici, la Târgu Neamț, tata a cumpărat o mașină, un Ford cu mustăți (?), circula pe atunci în România, de care era foarte mândru. Dar nici aici Baliff nu ne-a lăsat în pace. Tata a fost mutat la Tataia, lângă
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
Bălți și Ploiești, iar din 1939 inspector la Banca Românească, apoi planificator șef în Banca Națională a României. S-a transferat în 1953 la Ministerul Metalurgiei ca șef de serviciu în Direcția Plan Financiar, unde funcționează până la pensionarea sa din 1968. A fost căsătorit cu Margareta, născută Niculescu. Moare în 1969 și este incinerat la Crematoriul „Cenușa”. Dumitru Harnagea, locotenent în rezervă, a luat parte la Al Doilea Război Mondial pe Frontul de Răsărit. A luptat timp de patru ani de zile pe ambele
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
Au legături supranaționale și răspândesc mizeria morală cu dezinvoltură revoltătoare. Romanul Proorocii Ierusalimului începe, trezind curiozitatea, cu câteva instantanee și flashuri. La ușa lui Doru Elefterescu, dintr-un apartament din groapa Vitanului, strada Danubiu (p. 14), ins momentan fără ocupație, căsătorit cu Magdalena, rămas acasă să îngrijească copilul lor, mergând pe nouă ani, bate un agent al postului Pro Tv, cu bilete de Teleeurobingo. Agentul, la vreo douăzeci de ani, se recomandă sub un nume ce i se va dovedi fals
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]